Mii de locuitori, afectaţi direct de poluarea de la Moldomin

Autorităţile din România şi Serbia se vor întâlni în această săptămână pentru a discuta despre problema poluării cu praf, amestecat cu steril şi metale grele (Cupru, Zinc, Mangan, Plumb), de pe iazul de decantare Tăuşani–Boşneag al societăţii Moldomin SA.

Întâlnirea vine după ce în luna septembrie o întrevedere similară a avut loc la Moldova Nouă unde au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, ai fostei întreprinderi Miniere, ai Prefecturii şi Consiliului Judeţean Caraş-Severin, dar şi oficialităţi din Serbia.

S-a decis atunci ca pe 10 noiembrie să aibă loc o nouă întâlnire pentru a discuta despre demersurile întreprinse între timp.

După întâlnirea cu reprezentanţii administraţiei publice din Veliko Gradişte, prefectul judeţului Caraş-Severin, Octavian Ţunea, aprecia că sârbii sunt mai afectaţi de poluare decît cetăţenii din Clisură: "Cei din Veliko Gradişte sînt cei mai afectaţi de poluarea de la Moldomin. Aici există şi un complex turistic, ce are de suferit din cauza sterilului de cupru“.

Un nou incident a avut loc în perioada de 10 noiembrie şi a afectat atît locuitorii din România, cît şi vecinii de peste graniţă.

Limitele de poluare, măsurate la o distanţă de 40 de metri de societate, înregistrau valori de 73 de ori mai mari decît maximele admise.

30 de mii de locuitori, afectaţi direct de poluarea de la Moldomin

Rezultatele consemnate în buletinele de analize au determinat Garda de Mediu Caraş-Severin să sancţioneze SC Moldomin SA Moldova-Nouă cu amenda maximă de 100.000 de lei.

În luna aprilie, un incident similar a atras reacţia ministrului mediului de la Belgrad, iar Moldomin a fost amendată cu 60.000 de lei.

Primarul din Moldova Nouă, Ion Chisăliţă a fost în legătură telefonică permanentă cu primarul din Veliko Gradişte, Dragan Milic, dar a contactat şi instituţiile competente din România în speranţa că această problemă se va rezolva cît mai curînd posibil.

Statisticile prezentate de municipalitatea din Veliko Gradişte, din Serbia, zonă grav afectată şi cu alte ocazii de aceeaşi poluare, arată o creştere semnificativă în ultimii 15 ani a cazurilor de cancer de ficat, rinichi şi colon la locuitorii din ţara vecină, iar daunele directe produse de praf în ţara vecină sînt de 4-5 milioane de euro anual, spunea în luna septembrie Marius Olda, reprezentantul Regiunii Pancevo.

În mod direct, în România sînt afectaţi 18.000 de locuitori, iar în Serbia 12.500 de locuitori.

În luna aprilie, Ministrul Mediului din ţara vecină, Oliver Dulic susţinea, potrivit cotidianului belgrădean BLIC, că a discutat problema şi în trecut cu omologul său român, fiind asigurat că o soluţie convenabilă va fi găsită în urma privatizării minei.

În replică, ministrul Mediului, Laszlo Borbely a declarat că nu a fost contactat de domnul Dulic, că nu ştie că ar exista o problemă de poluare la Moldova Nouă!

Pe de altă parte, dintr-un comunicat de presă reiese că ministrul Borbely nu a fost informat referitor la situaţia de la Moldova Nouă. în comunicat se spune: "A.P.M. Caraş-Severin a informat că în perioada 22-27.04.2011, datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile (vînt puternic), în zona oraşului Moldova Nouă şi pe Clisura Dunării, a fost antrenat în atmosferă, sub formă de pulberi, steril de pe iazurile de decantare ale S.C. Moldomin S.A. Moldova Nouă, nor care se deplasează înspre localitatea Moldova Veche şi Serbia.

Acest nor de praf a provocat disconfort persoanelor din zonă, praful acoperind culturile. (...) Este necesar ca operatorul economic S.C. Moldomin S.A. Moldova Nouă să urgenteze demararea lucrărilor de închidere şi ecologizare sau repornirea activităţii miniere, care va conduce automat la umectarea corpului iazului şi stoparea fenomenului de deflaţie. (...)

În cursul anului 2010, în urma determinărilor efectuate de APM Caraş Severin, la această staţie s-au înregistrat 15 depăşiri la indicatorul pulberi în suspensie... S-a impus elaborarea documentaţiilor în vederea stabilirii obligaţiilor de mediu şi luarea măsurilor tehnice pentru stoparea fenomenului de poluare".

Formarea norului de steril este favorizată de încetarea funcţionării iazului în anul 2006, fapt care a condus la secarea luciului de apă de la suprafaţă şi favorizarea antrenării sterilului de pe haldă (deflaţie). Firma desemnată de Ministerul Economiei să facă ecologizarea iazului Tăuşani aşteaptă un verdict în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene. Iazul se întinde pe o suprafaţă de circa 120 de hectare de teren, iar singura soluţie ar fi ca peste zona respectivă să se toarne pămînt steril, pe care să fie plantaţi arbori. Proiectul însă, ar fi de ordinul milioanelor de lei, iar Ministerul Economiei, întârzie să ia măsuri.

Compania elveţiană Minec va prelua producătorul de cupru Moldomin Moldova Nouă

Privatizarea companiei pare să fie soluţia salvatoare. Compania elveţiană Mineco, care mai deţine trei exploatări miniere în Serbia şi Bosnia, va prelua producătorul de cupru Moldomin Moldova Nouă în cadrul uneia dintre cele mai mari tranzacţii din sectorul minier românesc, dacă sunt luate în calcul şi investiţiile asumate de 150 mil. euro.

"Preţul real este compus din valoarea ofertei în urma negocierilor care nu poate fi făcută public încă, preluarea obligaţiilor de mediu în valoare de 68 mil. euro pe care în alte condiţii ar fi trebuit să le facă statul şi investiţii minime pe care noi le-am prevăzut la 50 milioane de euro", a declarat Răzvan Zăvăleanu, managing partner al RTZ & Partners, lichidatorul Moldomin.

Potrivit prefectului Octavian Ţunea, "firma elveţiană este cea care şi-a asumat caietul de sarcini, în care există un capitol special dedicat mediului şi care se referă la ecologizarea iazului de decantare de la Boşneac. în ceea ce priveşte iazul Tăuşani, aici urmează o activitate intensă de plantare, pe o suprafaţă de 20 de hectare".

Moldomin ar de­ţine circa 30% din rezervele de cupru ale României

Cu activitatea sistată, Moldomin a raportat anul trecut, 2010, pierderi de 26 mil. lei şi afaceri de doar 1,7 mil. lei.

Compania a acumulat datorii de peste 260 mil. lei în principal către stat. în urmă cu 10 ani, Moldomin avea peste 2.000 de angajaţi, iar în prezent mai are cîteva zeci de salariaţi.

După începerea exploatării la Moldomin vor fi circa 500 de noi locuri de muncă, însă cuprul va fi prelucrat de o fabrică din Bor-Serbia, avînd în vedere că în România nu există o asemenea instalaţie.

Potrivit specialiştilor din industrie, Moldomin ar de­ţine circa 30% din rezervele de cupru ale României, adică în jur de 300 mil. tone de cupru.

Cu toate acestea nu toate rezervele pot fi exploatate, de interes fiind în prin­ci­pal mi­nele de suprafaţă pentru care Moldomin deţine licenţe de exploatare pentru încă 11- 12 ani.

Tona de cupru a explodat în ultimii doi ani de la 2.700 $ la 10.000 $ din cauza Chinei!

Valoarea rezervelor de cupru ale României este estimată la 5-10 miliarde de euro la preţurile actuale.

Din cupru se fabrică conducte şi cabluri. în martie 2011, când cotaţia cuprului a atins un nivel record de 10.000 de do­lari/tonă, specialiştii estimau că rezervele de cupru ale Moldomin, care pot fi exploatate, ar putea valora 1 mld. euro, echivalentul a 100.000 de tone de cupru, iar în urma va­lorificării acestei cantităţi s-ar putea obţine un profit de 300-400 mil. euro.

În prezent preţul cuprului cu livrare imediată, de la bursa din Londra, se învîrte în jurul nivelului de 8.700 de dolari/tonă, după ce cotaţia a dat înapoi pe fondul te­me­rilor investitorilor privind încetinirea economiei globale, însă se menţine încă peste nivelurile de dinainte de înce­pe­rea crizei.