Cum ne fereşte de accidente industria auto

Salonul auto de la Geneva oferă un bun prilej de a trece în revistă preocupările constructorilor şi autorităţilor în materie de siguranţa circulaţiei pentru şoferi, pasageri şi ceilalţi participanţi la trafic.

Ameliorările ţin desigur de numeroşi factori printre care tehnologia de fabricaţie, gradul de echipare al vehiculului, amenajarea infrastructurii rutiere, organizarea şi dotarea serviciilor de salvare, combaterea excesului de viteză şi în general a încălcărilor legii circulaţiei, mergând până la calitatea pregătirii în şcolile de şoferi.

Eficacitatea eforturilor este măsurabilă

Datele statistice atestă în mai multe ţări, din păcate nu şi în România, o tendinţă de reducere a numărului deceselor provocate de accidentele de maşină, precum şi o diminuare considerabilă a numărului răniţilor în acest tip de accidente.

De exemplu in Franţa, numărul deceselor înregistrate din cauza accidentelor rutiere a coborât anul trecut la 4262.

Dacă faţă de 2008 reducerea nu este decât de 0,3%, faţă de anii 70 ea este considerabilă (în 1972 s-au consemnat 16 617 decese), mai ales dacă ţinem seama şi de creşterea importantă a traficului în intervalul menţionat.

Obiectivul autorităţilor este acela de a coborî cifra deceselor provocate de accidentele de maşină la mai puţin de 3000 pe an în 2012.

Considerabilă este şi reducerea numărului răniţilor, de la peste 237 636 în 1987 la sub 84.000 în 2009.

O scădere marchează şi numărul persoanelor rănite în accidente rutiere care rămân grav handicapate pe viaţă.

Firmele constructoare de automobile au o contribuţie importantă la aceste rezultate: riscul de pierdere a vieţii sau de orănire gravă într-un accident de maşină s-a redus de patru ori dacă comparăm automobilele de azi cu cele de acum zece oani, relevă un responsabil cu securitatea rutieră din cadrul grupului Renault, citat de Les Echos.

Una din explicaţii rezidă în deformarea programată a vehiculelor: deformarea se produce la extremităţile maşinii, nu şi la habitaclu.

Structura capotei a devenit mai puţin rigidă pentru a proteja pe cât posibil o persoană ce ar fi izbită de maşină.

În acelaşi scop, ştergătoarele de parbriz au devenit mai puţin proeminente.

Sistemele ameliorate de frânare şi de control al traiectoriei vehiculelor precum şi limitatoarele de viteză contribuie şi ele, daca funcţionează corect, la securizarea deplasărilor.

Evident însă că oricâte ameliorări tehnice s-ar aduce automobilelor, acestea nu vor putea niciodată compensa lipsa de responsabilitate la volan şi absenţa respectului faţă de ceilalţi participanţi la trafic.

Conducerea sub influenţa alcoolului rămâne de altfel principala cauză a accidentelor rutiere.

Consumul de alcool măreşte de 8,5 ori riscul ca persoana aflată la volan să fie implicată într-un accident mortal, relevă experţii.

O nouă generaţie de radare

Menit să tempereze excesele de viteză care constituie o sursă frecventă de accidente, radarul automat poate deveni el însuşi o sursă de accidente datorită frânării bruşte în momentul în care era observat de conducătorul auto.

Pentru a evita acest risc, autorităţile franceze se pregătesc să introducă, de anul viitor, un sistem utilizat deja cu succes în Marea Britanie, Germania, Italia şi Norvegia, şi anume controlul vitezei medii de circulaţie între două puncte cu ajutorul aşa numitului „radar tronson”.

Sistemul a fost experimentat deja şi în Franţa.

El comportă mai multe camere de luat vederi care-i indică automobilistului, când este cazul, că circulă cu o viteză excesivă, fără a-l penaliza pe loc. Sancţiunile (amendă, retragere de puncte…) urmează ulterior.

Pe secţiunile de şosele sau autostrăzi pe care a fost instalat acest sistem, mortalitatea din cauza accidentelor rutiere a scăzut cu 50%.

Tot în sensul reducerii numărului şi gravităţii accidentelor acţionează şi înmulţirea intersecţiilor amenajate cu sens giratoriu.

Potrivit Observatorului naţional francez al securităţii rutiere, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa din cauza unor coliziuni pe părţile laterale ale automobilelor a scăzut cu două treimi în ultimii zece ani, din acest motiv.

La reducerea numărului deceselor în urma accidentelor de maşină a contribuit şi dezvoltarea capacităţii serviciilor de salvare de a interveni operativ şi calificat.

În sfârşit, pornind de la constatarea că singurul grup de vârstă care nu a profitat de reducerea mortalităţii pe şosele din ultima vreme este cel al tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani, autorităţile franceze au în vedere introducerea unei evaluări obligatorii a tinerilor conducători auto la şase luni după obţinerea permisului de conducere.

Costul evaluării ar urma să fie suportat de stat.