Alegerile prezidenţiale din România

Una dintre cele mai populare forme de dezbatere politică este cea din America, unde discuţiile se întind pe o perioadă mai lungă de timp şi acoperă arii largi de interes.

În România prima formă contemporană de dezbatere politică a apărut după 1989.

Campania din 1990

La acea vreme, în 1990, românii au descoperit cu surprindere campania electorală. Evenimentul a bulversat comunităţile şi a canalizat cotidianul într-o singură formă: campania electorală.

La alegerile generale din 20 mai 1990 s-au prezentat la vot 86,19% dintre români.

După centralizarea voturilor rezultatul a fost următorul:

Ion Iliescu (FSN) 85,07%

Radu Câmpeanu (PNL) 10,64%

Ion Rațiu (PNT-CD) 4,29%

Campania din 1992

În doar doi ani românii sunt chemaţi din nou la urne pentru a alege, la acea dată, între un conservator (Ion Iliescu) şi reprezentantul noii opoziţii de dreapta (Emil Constantinescu).

Campania electorală de atunci a dus la o modificare în politica partidelor. Drept urmare candidaţii s-au preocupat aproape exclusiv de prestaţiile de la televiziune.

Din 16.380.663 de alegători înregistraţi şi-au exprimat părerea 76,29%.

După numărarea voturilor rezultatul alegerilor din primul tur a fost următorul:

Ion Iliescu (FDSN) 47,34%

Emil Constantinescu (CDR) 31,24%

Gheorghe Funar (PUNR) 10,88%

Caius Traian Dragomir (FSN) 4,74%

Ioan Manzatu (PR) 3,05%

Mircea Druc (Independent) 2,75%

După al doilea tur de scrutin din 11 octombrie 1992, prezenţa la vot a fost de 73,23%, iar rezultatul a fost elocvent:

Ion Iliescu (FDSN) 61,43%
Emil Constantinescu (CDR) 38,57%

Confruntarea finală dintre candidaţii la preşedinţie din 1992 a fost una dintre cele mai urmărite emisiuni de televiziune din ultimii 10 ani.

Campania din 1996

Profesionalizarea comunicării a continuat iar campania electorală a fost mult mai bine organizată, cele trei blocuri (PDSR, CDR, USD) apelând la majoritatea instrumentelor moderne de comunicare (inclusiv la consultanţi străini).

1996 e anul în care devine clar că un discurs interesant nu are succes dacă nu e susţinut de o campanie profesionistă.

Rezultatul alegerilor din turul întâi, desfășurat în data de 3 noiembrie:

Ion Iliescu (PDSR) 32,25%
Emil Constantinescu (CDR) 28,22%
Petre Roman (USD) 20,54%
Gyorgy Frunda (UDMR) 6,02%
Corneliu Vadim Tudor (PRM) 4,72%
Gheorghe Funar (PUNR) 3,22%
Tudor Mohora (PS) 1,27%
Alți candidați cu un procent sub 1% 3,76%

În turul doi, desfășurat pe 17 noiembrie, Emil Constantinescu urma să ocupe funcția de președinte al României, obținând 54,41% din voturi. Contracandidatul său, Ion Iliescu, a obținut atunci un procent de 45,59% din sufragii.

Campania din 2000

În 2000, optiunea se face între două formule de schimbare: cea moderată a PSD şi cea radical-extremistă a PRM.

Campania nu mai este axată pe comunism-anticomunism. Se impun tot mai mulţi oameni, care încep să acapareze discursul public.

Imaginea unor personalităţi devine esenţială pentru succesul unei campanii, cele mai bune exemple fiind Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor şi Traian Băsescu.

Rezultatele primului tur, desfășurat în 26 noiembrie:

Ion Iliescu (PDSR) 36,35%
Corneliu Vadim Tudor (PRM) 28,34%
Theodor Stolojan (PNL) 11,78%
Mugurel Isărescu (independent / sprijinit de CDR2000) 9,54%
Gyorgy Frunda (UDMR) 6,22%
Petre Roman (PD) 2,99%
Teodor Meleșcanu (ApR) 1,91%
Eduard Gheorghe Manole (independent) 1,19%
Alți candidați cu un procent sub 1% 1,68%

În turul doi, participarea la vot a fost de 57%. După numărarea voturilor, Ion Iliescu, candidat din partea PDSR a obţinut un procent de 66,83 la sută, în timp ce contracandidatul său, Corneliu Vadim Tudor, candidat din partea PRM, a obţinut un procent de 33,17 la sută.

Campania din 2004

Campania electorală din 2004 a angrenat multe resurse, fiind implicate cele mai importante structuri de comunicare din România, împreună cu un contingent major de consultanţi străini.

Disputa s-a purtat la un nivel foarte ridicat, diferenţele fiind făcute de detalii.

Deşii scorurile au fost echilibrate, voturile au înclinat balanţa tot pentru schimbare.

Pe de o parte a fost vorba de schimbarea din interior, pe care o promitea PSD, iar pe de altă parte de schimbarea revoluţionară pe care o promitea Alianţa PNL-PD.

Câştigătoare a fost cea din urmă, ca urmare a victoriei personale a lui Traian Băsescu.

După numărarea voturilor, rezultatul alegerilor din primul tur desfăşurat în data de 28 noiembrie a fost următorul:

Adrian Năstase (PSD+PUR) 40,94%
Traian Băsescu (DA:PNL+PD) 33,92%
Corneliu Vadim Tudor (PRM) 12,57%
Marko Bela (UDMR) 5,10%
Gheorghe Coriolan Ciuhandu (PNT-CD) 1,90%
Gheorghe Becali (PNG) 1,77%
Petre Roman (PFD) 1,35%
Gheorghe Dinu (independent) 1,08%
Alți candidati cu un procent sub 1% 1,38%

În turul doi, Traian Băsescu a obţinut 51,23% din numărul de voturi, în timp ce Adrian Năstase a strâns 48,77% din sufragii.

Sursă video: evz.ro