Ascultă Radio România Actualitaţi Live

SOS- Salvaţi Sarmizegetusa Regia

Invitaţii emisiunii speciale România Actualităţi, Kelemen Hunor, László Borbély, Mircea Giurgiu şi mulţi alţii au discutat pe tema protejării şi salvării cetăţilor dacice din România.

SOS- Salvaţi Sarmizegetusa Regia
România Actualităţi a lansat o campanie pentru salvarea capitalei Daciei.

Articol de Simona Şerbănescu, 17 Mai 2010, 10:54

Gercii au transformat Acropolele într-o industrie. Englezii au făcut din Stonehenge o adevărată atracţie.

Bulgarii îşi salvează monumentele tracice redându-le turismului internaţional.

Sarmizegetusa Regia, leagănul civilizaţiei dacice, certificatul nostru de naştere ca naţie şi unul dintre cele mai importante monumente istorice de pe teritoriul României, este dovada palpabilă a faptului că nu ştim să ne păstrăm trecutul.

Cu un destin trist, batjocorită de arheologi, jefuită de căutătorii de comori şi cu zidurile betonate de comunişti, capitala dacică din Munţii Orăştiei există.

Echipa "Marton de duminică", sub iniţiativa campaniei Radio România Actualităţi de salvare a cetăţilor dacice, este acolo pentru a trage un semnal de alarmă asupra modului în care sunt tratate monumentele istorice.

16 mai 2010, "Maraton de duminică", o ediţie duplex Bucureşti-Orăştie, cu trei coordonate: două sportive şi una culturală.

La microfon, Adela Călugăru şi George Popescu.

George Popescu: Bună seara, din partea mea, ascultătorilor. O parte consistentă a emisiunii noastre este susţinută de invitaţii de la Bucureşti, dl ministru al culturii şi cultelor, Kelemen Hunor, dl ministru al mediului şi pădurilor, László Borbély, dar şi de deputatul PDL dl Mircea Giurgiu.

Adela Călugăru: Vă spuneam, "Maratonul" este în duplex astăzi, cetatea Sarmizegetusa, localitatea Orăştie, gazda "Maratonului", acolo unde se află Alexandru Rusu. Sandu eşti în direct.

Alexandru Rusu: Bună seara, dragi ascultători. Suntem în ceea ce se poate numi Mecca românilor, aproape de centrul religios al lumii dacice, Sarmizegetusa Regia. "Maratonul" încununează, aşa cum spuneai şi tu Adela, o campanie a Radio România Actualităţi, sub genericul "S.O.S. Sarmizegetusa Regia! Salvaţi cetăţile dacice!".

În studioul amenajat la colegii noştri de la Radio Color Orăştie se află deja invitaţii "Maratonului" de astăzi: Iosif Beniamin Blaga, deputatul zonei, Ioan Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Vladimir Brilinski, jurnalist, redactor-şef al Revistei "Dacia Magazin", şi îl aşteptăm, sperăm să ajungă până la ora 21:00, pe dl Viorel Bodea, primarul Orăştioarei de Sus. Echipa tehnică este formată din ing. Daniel Andrei şi Gelul Moraru, le mulţumesc, cu ajutorul lor ajungem la dvs. acasă, iar cea redacţională din reporterul Cristina Niculescu şi reporterul de investigaţie Simona Şerbănescu. Ne auzim în curând.

Adela Călugăru: Mulţumesc, Alexandru.

George Popescu: La "Maraton" duminical, "S.O.S. Cetăţilor dacice!", tema importantă a emisiunii noastre, invitaţi, repet, sunt dl Kelemen Hunor, ministrul culturii şi cultelor, dl László Borbély, ministrul mediului şi pădurilor. Prin telefon, mai târziu, dl Mircea Giurgiu, deputat PDL. S-au scris multe pagini de jurnal despre situaţia deplorabilă de la Sarmizegetusa Regia, dar şi din celelalte situri dacice. Valoarea lor este în afara discuţiei, din moment ce se află pe lista UNESCO, a patrimoniului universal, timp de 11 ani.

Cred că în 1999 a avut loc această înscriere. Cu atât mai mult, trebuie să oferim dovezi, garanţii că situaţia nu pare a fi scăpată de sub control. Vandalizări, întruniri spirituale ad-hoc, furturi, săpături neautorizate după cosoni. Mizerie, lipsa semnalizărilor despre conţinut al parcului arheologic şi natural, drumuri de acces improprii, afluenţă de persoane şi automobile pe un spaţiu pe care ne place să îl socotim sacru sau să aibă o valoare simbolică mare.

Dle ministru Kelemen Hunor, aţi fost acum două săptămâni la faţa locului, ce nu v-a plăcut?

Kelemen Hunor: Nu mi-a plăcut nimic din ceea ce am văzut. De 11 ani sunt înscrise pe lista UNESCO aceste monumente istorice şi în 11 ani nu s-a întâmplat aproape nimic sau foarte puţin. Ministerul Culturii în fiecare an a alocat în jur de un milion de lei noi, asta, în anii trecuţi, sigur era în lei vechi, pentru săpături arheologice, dar asta este doar cercetarea, în ceea ce priveşte conservarea, în ceea ce priveşte punerea în valoare nu s-a întâmplat nimic, aproape nimic.

Consiliul Judeţean a mai intervenit privind infrastructură, a mai reparat un pic drumul, dar, cum acolo sunt foarte multe probleme de natură juridică, nu se poate găsi o soluţie într-o singură săptămână. Dar noi am promis că vom găsi această soluţie până la sfârşitul anului, prin modificarea legislaţiei, prin acte normative secundare şi bineînţeles după aceea, împreună cu autorităţile locale, cu Consiliul Judeţean, putem găsi soluţia de a atrage şi fonduri nerambursabile, fonduri europene, fiindcă investiţia necesară este foarte mare.

Alexandru Rusu: Dle ministru unde se duc aceşti bani? Pentru că aici ne aflăm cu oamenii care răspund şi care sunt aleşi, iată dl Iosif Beniamin Blaga, deputat ales în zonă, dl Ioan Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, spuneam că ar fi trebuit să vină şi primarul. Deci unde se duc aceşti bani care vin de la centru şi cum ar trebui ei folosiţi?

Kelemen Hunor: Vorbim doar de banii pentru cercetare arheologică. Aceşti bani se duc către universităţi, către acele echipe de cercetători care la Sarmizegetusa, şi nu numai, şi pe alte şantiere, de ani de zile, de două decenii fac cercetări arheologice. Doar aceste sume sunt alocate de la bugetul Ministerului Culturii pentru cetăţile dacice, fiindcă alte sume din punct de vedere legal nu pot fi acordate. Nu mai vorbim de restricţiile bugetare, doar pentru cercetări arheologice am reuşit să alocăm sume, zic eu, considerabile, dacă luăm în calcul tot ce avem la dispoziţie într-un an.

George Popescu: O să rog toţi invitaţii atunci când vor să intervină să o facă. Dl deputat Iosif Beniamin Blaga.

Iosif Beniamin Blaga: Bună seara, tuturor. Dle ministru, în primul rând, vreau să vă spun că mă bucur din toată inima că aţi fost în munţii Orăştiei. Sunteţi unul dintre puţinii oameni care au reprezentat Guvernul României, de-a lungul anilor, care s-au deplasat în aceşti munţi ai noştri din zona Orăştiei şi, în special, la Cetatea dacică din Munţii Orăştiei.

Cunosc foarte bine problemele de acolo, în special cele legate de cercetarea arheologică. Am fost primar 14 ani în această zonă şi am ajutat atât cât s-a putut echipele de arheologi şi de studenţi care s-au deplasat în munţii Orăştiei, în zona cetăţii de acolo. Este vorba de dl profesor Ioan Glodariu, care nu mai cercetează, şi dl Gelu Florea, care astăzi se ocupă de aceste cercetări.

Întrebarea mea ar fi următoarea: credeţi că această sumă de bani care este alocată pentru cetăţile dacice, care nu îmi dau seama cât poate fi, dacă acest milion de roni sunt repartizaţi pe întreaga ţară înseamnă că este o sumă minusculă, dacă credeţi că aceasta va putea mişca în următorii ani, să zicem 10-20 de ani, lucrurile cât de cât înainte.

Iosif Beniamin Blaga: ... dacă credeţi că aceasta va putea mişca în următorii ani, să zicem 10-20 de ani, lucrurile cât de cât înainte. Eu cred că nu. Şi vreau să vă spun că va trebui făcut mult mai mult din acest punct de vedere, întrucât este inima Daciei şi, aşa cum s-a spus până acum, probleme sunt foarte multe acolo. Deci, vă rog foarte mult, sper să avem şi o discuţie împreună, la Bucureşti, vă rog foarte mult să încercăm împreun să mărim suma cel puţin alocată acestor cetăţi din Munţii Orăştiei. Vă mulţumesc tare mult şi, încă odată, felicitări pentru deplasarea dumneavoastră în Munţii Orăştiei.

Kelemen Hunor: Mulţumesc domnule deputat. Şi, dacă îmi daţi voie, sigur cercetarea arheologocică este doar un pas şi probabil nu este primul pas în tot ceea ce priveşte păstrarea şi promovarea, punerea în valoare a acestor situri arheologice, dar, dincolo de cercetarea arheogică, trebuie un efort comun împreună cu Ministerul Mediului şi Pădurilor, împreună cu atutoităţile locale, fiindcă acolo statutul juridic este neclar în ceea ce priveşte terenurile. Sunt suprapuneri de competenţe şi a regimurilor de protecţie, instituite de cele două ministere, şi există şi alte probleme. În principal, principala problemă ar fi asigurarea pazei.

Este vorba despre o suprafaţă foarte mare şi nu se poate asigura cu doi angajaţi de la Muzeul Judeţean Deva toată paza siturilor arheologice de acolo. Deci doar printr-un efort comun se poate găsi o soluţie. Dar prima dată trebuie clarificată situaţia juridică a terenurilor. Noi am propus să transferăm competenţele către Consiliul Judeţean Hunedoara. Consiliul Judeţean este capabil să meargă şi să acceseze fondurile europene. Ministerul Culturii nu poate să facă acest lucru. Şi din acest punct de vedere eu sunt convins că cel mai bun gospodar pentru cetăţile dacice ar fi Consiliul Judeţean Hunedoara; vorbim doar de Hunedoara, că mai avem o problemă şi în judeţul Alba.

Alexandru Rusu: Ajunge mingea în terenul dumneavoastră, domnule preşedinte.

Ioan Mircea Moloţ: Exact şi vă mulţumesc că mi-aţi dat şi mie cuvântul. Vă salut domnule ministru. Vă salut domnilor miniştri. Mă bucur că, iată, în decurs de două săptămăni, cel puţin noi doi, domnul ministru al culturii, ne auzim a doua oară şi ne vedem.

Kelemen Hunor: Vă salut şi eu. Da.

Ioan Mircea Moloţ: Nu aşv rea să intru de la început cu dumneavoastră într-o polemică, dar acea frază mi s-a părut nepotrivită. A reparat un pic drumul - mă rog, este o propoziţie. Vreau să vă spun că acolo eu prima dată am mers călare pe drum, că nu se accesa, nu se ajungea cu niciun mijloc de transport. Dar nu cred că asta este problema...

Kelemen Hunor: Nu am vrut să vă laud foarte tare domnule preşedinte, un pic mai mult, dacă vreţi să rectificăm.

Ioan Mircea Moloţ: Mulţumesc. Aşa este. Problema, şi bine aţi subliniat şi aţi precizat dumneavoastră, este vorba de două lucruri: o dată de suprapuneri de competenţe, şi asta se datorează situaţiei juridice a terenurilor, iar în ceea ce priveşte fondurile, fiindcă, de fapt, astea ne interesează, aşa cum v-am spus şi acum două săptămâni, noi, Consiliul Judeţean am pierdut 20 de milioane de euro, pentru că, deşi am avut un proiect care era declarat eligibil, dar, în momentul în care trebuia să mergem cu situaţia juridică a terenului să arătăm că noi suntem proprietari, nu am putut să dovedim, deşi am încercat, ştiţi bine, sau cel puţin v-am spus atunci câteva proiecte de hotărâri de guvern, care din păcate au rămas la faza de hârtie.

Şi eu cred că pentru a deveni, aşa cum se spunea de aici din studio, un Mecca al României, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, trebuie să se rezolve cât se poate de repede printr-o anumită lege, la care sper să lucraţi, aşa cum aţi promis atunci când ne-am văzut, să reglementăm situaţia juridică, să treacă în subordinea Consiliului Judeţean, fiindcă este singura instituţie care poate accesa fonduri.

George Popescu: Alexandru să revenim un pic la Bucureşti.

Alexandru Rusu: Te rog.

George Popescu: Este o recunoaştere tacită că predecesorii dumneavoastră nu au făcut mai nimic, dar concluzia aceasta nu ne ajută tot cu nimic în acest moment. A trece în administrare locală acest parc arheologic, pentru asta trebuie să modificăm 65 de legi şi hotărâri de guvern, o muncă imensă şi care trebuie făcută de oameni pricepuţi şi cu bună intenţie. Domnule László Borbély se poate încumeta cineva la acest plan, la un astfel de plan, după ce 20 de ani nu s-a făcut nimic?

László Borbély: Evident că se poate. Bună seara, la toată lumea. Vă închipuiţi că luăm în serios această problemă din moment ce împreună cu colegul meu, domnul ministru Kelemen Hunor, suntem aici în această emisiune. Pe mine efectiv m-a mirat faptul, când am luat la bani mărunţi problematica Sarmizegetusei, câtă indolenţă a fost, trebuie să o spunem, în aceşti ani. Şi acum să mai şi glumim puţin, că atunci când se marchează imediat ne ia microfonul, că fotbalul este foarte important, păi F.C. Sarmisegetuza şi S.C. Parcul Natural deocamdată este 0-0, nu a marcat nimeni sau aprope nimeni.

Deci mai şi glumim, dar nu este de glumit. Deci nu-i de glumit. În ceea ce mă priveşte, după ce am luat toate aspectele, şi legislative, de mediu evident, am convocat o întâlnire în data de 6 mai acolo, la faţa locului, la Deva de fapt, împreună cu cei implicaţi, şi am ajuns la unele concluzii. În primul rând va trebui, în prima fază, să se deplaseze cei de la Muzeul Culturii cu Administraţia Parcului Natural de acolo, Parcul Naţional Grădiştea Muncelului-Cioclovina, şi cu Direcţia Silvică Hunedoara să identifice exact acele terenuri care pot fi introduse în zona de dezvoltare durabilă a Parcului Natural, în prima fază, după ce se delimitează exact acele terenuri.

László Borbély: ... în prima fază, după ce se delimitează exact acele terenuri. În urma inventarierii, putem o primă procedură de derogare de la prevederile amenajamentului silvic, pentru că deocamdată aceasta este problema de fond, să zicem, legislativă, ca să se poată interveni, pentru că am auzit că este dezastru, şi mi-a spus şi colegul meu, domnul ministru Kelemen Hunor, cum procedează acolo cu copacii şi cum îi taie. Şi, în a doua fază, prin hotărâre de guvern, vom putea să rezolvăm în mod definitiv acest plan de management al parcului natural, care va fixa zona de dezvoltare durabilă, care va permite evident lucrări.

A treia fază, şi v-am spus că eu sunt destul de pragmatic, a treia fază ar fi ca să, aşa cum s-a spus aici, predăm Consiliului Judeţean, împreună cu muzeul, un fel de în custodie acest teren, dacă nu se poate altfel, adică această zonă, urmând ca cei de acolo să administreze, dar să aibă şi bani. Este problema ultimă şi "nesemnificativă", deci cea mai semnificativă, problema banilor. Aici guvernul trebuie să îşi asume o răspundere, pentru că nu putem lăsa numai la latitudinea celor locali. Deci aceştia sunt, pe scurt, acei paşi care ar trebui făcuţi cât de urgent posibil şi deja o să am săptămâna viitoare o întâlnire să verific cam ce s-a făcut. Evident, din câte văd eu, avem sprijinul autorităţilor locale, al muzeului, nemaivorbind de acest sprijin. Dar, din păcate, s-au pierdut prea mulţi ani.

George Popescu: Domnule ministru Borbély, aţi fost ales în funcţia de preşedinte al Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă, va cântări această alegere a dumneavoastră şi în proiectele din România, respectiv în cel de faţă, despre care vorbim?

László Borbély: Este o onoare pentru mine şi eu cred că este o şansă pentru România, pentru că trebuie să spunem, timp de 20 de ani, este prima oară când România primeşte preşedinţia unei comisii a Naţiunilor Unite. Şi este un an foarte intens, pentru că anul viitor vom veni cu decizii, să zicem, politice, adică decizii care se iau la nivelul comisiei. Va fi un an important, nu numai că vom avea vizibilitate.

Sunt cinci teme, să zicem, care nu ţin neapărat de Patrimoniul UNESCO, dar evident că, având în vedere vizibilitatea noastră, având în vedere că în 2012 este Summitul de la Rio, se aniversează 20 de ani de la primul summit, şi dezvoltarea durabilă a evoluat conceptul, şi nu numai conceptul, foarte mult în aceşti ani şi cred că atunci când eşti în criză economică contează şi mai mult conceptul de dezvoltare durabilă, este o şansă pentru România şi şi aceste lucruri vor putea fi spuse în alt cadru.

Alexandru Rusu: Domnilor minştri, distinşi invitaţi, Simona Şerbănescu, reporterul nostru de investigaţii, studiază situaţia cetăţilor dacice, de peste o lună, şi o să te rog, Simona, să lansăm alte teme de discuţii.

Simona Şerbănescu: Eu voi reveni la ce a spus domnul ministru Borbély. Un pic mai devreme, vorbea despre problema banilor. Eu nu cred că este vorba despre bani aici. Şi vă voi spune de ce nu cred că este vorba despre bani. Noi am început o campanie pentru salvarea Cetăţii Sarmizegetusa, în urmă cu o lună. După o lună de zile, vin aici şi văd că s-a putut face ce nu s-a făcut în ani de zile. Nu ştiu dacă şi vizita domnului Kelemen Hunor nu a avut un rol, nu ştiu dacă şi campania noastră. Au apărut brusc panouri de ghidaj, brusc a apărut un regulament, prin Ministerul de Cultură, prin Direcţia de Cultură Hunedoara.

Deci în câteva săptămâni s-a făcut ce nu s-a făcut în ani de zile. Cred că problema cea mai serioasă care trebuie avută în vedere este incoerenţa legislativă între legislaţia de mediu şi legislaţia de patrimoniu, pentru că eu mă simt pur şi simplu îngropată în hârtii, aşa cum este îngropată Sarmizegetusa Regia acum de o legislaţie haotică din acest punct de vedere. Trebuie să extrapolăm această problemă, pentru că nu este singurul parc natural din România şi, în general, parcurile naturale au în cadrul lor astfel de zone de protecţie specială. Deci, trebuie să avem foarte multă gijă.

Alexandru Rusu: George, vreau să spun, păstrând gluma la care se referea domnul ministru mai devreme, că domnul deputat Iosif Beniamin Blaga consideră că scorul aici este 1-0 în ceea ce înseamnă cetăţile Sarmizegestusa...

Iosif Beniamin Blaga: Nu, între parc şi cetăţi, sigur că da. Bună seara, domnule ministru Borbély. Ne cunoaştem de o bucată de vreme.

László Borbély: Aşa este. Bună seara.

Iosif Beniamin Blaga: Mă bucur tare mult că sunteţi alături de cei din acestă zonă, şi nu numai de noi, ci şi de aceste cetăţi din Munţii Orăştiei. Vreau să vă mulţumesc pentru bunele intenţii şi am siguranţa că de această dată vom trece de la vorbe la faptă. Sper ca să avem împreună o bună colaborare în continuare, aşa cum am avut-o, şi numai bine vă doresc! Deci, 1-0, şi vă spun şi de ce; cel puţin 1-0. Domnule ministru, acolo, de-a lungul ultimilor ani, au căzut o serie de copaci peste ziduri şi nimeni nici măcar nu a încercat să-i ridice de pe ziduri.

Dacă aţi fi văzut ce înseamnă lucrurile de acolo, până când colegul meu, Brilinski, care este alături de mine aici, şi cu alţi colegi, cu Consiliul Judeţean, au încercat să ridice acei copaci, cu destul de multă greutate, întrucât la un moment dat nici nu li se permitea să taie acei copaci, care erau într-o situaţie de a cădea, înainte de a veni o furtună, pe acele ziduri.

Kelemen Hunor: Şi mai sunt câţiva copaci care trebuie tăiaţi şi trebuie găsită o soluţie.

Iosif Beniamin Blaga: Aşa este, dle ministru. Da, sigur că da, dle ministru.

Kelemen Hunor: Lângă zid mai sunt copaci şi, fiind parc naţional, trebuie aprobare specială, dar eu sunt convins că o vom găsi.

Iosif Beniamin Blaga: Deci 1-0 cel puţin.

Kelemen Hunor: Dar ştiţi ceea ce m-a mirat? M-a întrebat aici colegul ce nu mi-a plăcut când am fost acolo. Mi-a plăcut ospitalitatea oamenilor din zonă şi toată preocuparea lor, dar nu mi-a plăcut încă un lucru foarte important: din '78-'81, când în perioada comunistă au făcut primele restaurări acolo, au lăsat nişte structuri de beton şi, în 28-29 de ani, nimeni nu a ridicat acele structuri de beton din sit.

Noi am spus că până la sfârşitul lui mai le vom ridica. Nimeni nu ştie ale cui sunt; nu există nicăieri pe inventar. Şi vom ridica până la sfârşitul lunii mai acele structuri de beton împreună cu prefectul Dezsi şi începem să punem lucrurile la punct, aşa cum trebuie făcut, şi cu hotărârile de guvern, şi cu legile, şi cu această colaborare cu autorităţile locale. Sunt convins că vom reuşi.

Alexandru Rusu: Domnul Moloţ vrea să spună ceva.

Ioan Mircea Moloţ: Domnule ministru, când au fost acele structuri de beton duse sus, nu era parc natural. Între timp apăruse ideea cu parcul natural, cu alte legi şi, ca să le putem coborî - ştiţi bine, discutasem -, trebuiau tăiaţi, la fel, nişte copaci, trebuia făcut un drum. Or, tocmai acesta este unul dintre inconvenientele pe care noi le avem. Aşa cum bine aţi precizat, suprapuneri de competenţă.

Cad copaci, iar acolo sunt câţiva care trebuie tăiaţi, fiindcă sunt nişte ziduri la rădăcina lor şi, din păcate, nu putem să intervenim. În ceea ce priveşte paza, vreau să vă spun că Muzeul din Deva este în subordinea Consiliului Judeţean. Deci noi am bugetat, deşi nu avem nici o chestie scrisă sau ceva de genul acesta, dar, fiindcă sunt muzeu, am bugetat şi acele două posturi de pază.

Kelemen Hunor: Ştiu, ştiu şi efortul dumneavoastră trebuie lăudat şi trebuie recunoscut.

Ioan Mircea Moloţ: Nu asta este problema, nici de laudă, nici de recunoaştere, ci este vorba...

Kelemen Hunor: Ba da. Ştiţi, domnule preşedinte, când cineva face un lucru bun, trebuie recunoscut.

Ioan Mircea Moloţ: Trebuie să rezolvăm, fiindcă acele cetăţi sunt ale nimănui acum, ale nimănui.

Realizator: Să le reamintim ascultătorilor noştri că vom păstra caracterul interactiv. O să o rog pe Adela să dea şi numerele de telefon. Vom intra şi cu ascultătorii, după ora 20:00.

O să vă rog de asemenea să lăsaţi şi întrebările dvs., dragi prieteni, pe acest subiect foarte fierbinte, pentru că vom avea o consistentă rubrică tie-break. Dle miniştri, stimaţi invitaţi de al Orăştie, veţi vedea, "Maratonul" nu este numai un talk-show cu ascultătorii, aşa cum am anunţat că vom vorbi cu ei, după ora 20:00, la numerele de telefon pe care le va anunţa colega mea din studio, Adela Călugăru, şi pentru sms-uri, este şi o trecere prin actualitate.

Adela o să te rog să anunţi numerele de telefon de la care pot intra ascultătorii noştri, după ora 19:00.

Adela Călugăru: Iată şi telefoanele la care ne puteţi suna: 021.312.10.54, 021.312.35.58, pentru sms-uri: 074.88.87.766. Suntem şi pe messenger, la maratondeduminică, într-un cuvânt. Vă reamintesc că cei doi invitaţi al "Maratonului" de la Bucuresti, miniştrii Kelemen Hunor şi László Borbély, vor pleca mai repede, aşa că vă invităm ca pentru tie-brek să lăsaţi întrebările doar pentru invitaţii lui Alexandru Rusu de la Orăştie.

Realizator: Şi completez şi eu, cu domnul Vladimir Brilinski, care nu a apucat să vorbească până acum. Bună seara, domnule Brilinski.

Vladimir Brilinski: Bună seara. Bună seara, domnilor miniştri.

Alexandru Rusu: Jurnalist, redactor-şef al Revistei "Dacia Magazin" şi om implicat voluntar în susţinerea şi salvarea Sarmizegetusei. Vă rog!

Vladimir Brilinski: Voluntar obligatoriu, pentru că de 15 ani de când este înfiinţată Fundaţia DACIA REVIVAL, condusă de doctorul Napoleon Săvescu, ne implicăm efectiv şi activ în salvarea cetăţilor dacice. Aş vrea să mă adresez domnului ministru al culturii, domnul Kelemen Hunor. Bună seara, domnule ministru.

Kelemen Hunor: Bună seara.

Vladimir Brilinski: Am fost, alături de dumneavoastră, omul cu bâta, dacă vă aduceţi aminte, la Sarmizegetusa.

Kelemen Hunor: Da.

Vladimir Brilinski: Şi v-am văzut extrem de revoltat pentru ceea ce s-a întâmplat la Orăştie, în oraş, cu acel zid de la Cetatea Orăştiei, spunând dumneavoastră că veţi căuta vinovaţii şi veţi acţiona în consecinţă. Paralel cu aceasta, spuneaţi că la Sarmizegetusa nu veţi căuta vinovati. Cred că şi aici ar trebui căutaţi vinovaţii, pentru că acel zid cu două găleţi de mortar se pune la loc, dar milioanele de euro pe care statul român şi contribuabilul le plăteşte pentru răscumpărarea artefactelor duse peste graniţă trebuie să îşi aibă corespondent într-un vinovat. Şi eu cred că ceea ce aţi demarat dumneavostră este un nou început. Nu sunteţi primul ministru care a venit aici la Sarmizegetusa, am mai condus patru miniştri pe locurile Sarmizegetusei şi fiecare a avut o iniţiativă foarte bună, lăudabilă, dar s-a împeidicat.

Dacă dumneavoastră nu veţi învăţa din greşelile predecesoprilor dumneavostră, cred că nu veţi reuşi să faceţi mare lucru, şi cel mai bun lucru este să căutati vinovaţi acolo, în ograda dumneavoastră, în Ministerul Culturii. Tot respectul pentru ceea ce aţi făcut dumeavoastră până acum pentru Sarmizegetusa, dar vă rog încercaţi, uitaţi-vă în subsolul clădirii Ministerului Culturii.

Kelemen Hunor: Mulţumesc pentru sfat. Sigur, o să mă uit şi în subsolul Ministerului Culturii. Eu ştiu la ce vă referiţi şi probabil ştiu la cine vă referiţi, dar eu vă spun, în 20 de ani, au făcut foarrte multe greşeli. Chiar au făcut greşeli şi înainte de '89, cum bine ştiţi şi dumneavoastră, şi prima restaurare mai amplă în 1998 - 2000 nu a fost o restaurare foarte reuşită, fiindcă sanctuarul rectangular şi terasa restaurată nu mai corespund măsurilor şi tuturor...

Realizator: Cotelor iniţiale.

Kelemen Hunor: ... cotelor iniţiale. Şi din acest punct de vedere putem căuta vinovaţii. Important este să găsim o soluţie. Mai uşor găseşti vinovaţii acolo, la Orăştie, la zidurile prăbuşite, fiindcă acolo ştim cine a lucrat, putem verifica, fiindcă restaurarea s-a făcuta acum câţiva ani, nu de 20 de ani, nu de 15 ani. Sigur, când ceva nu reuşeşte, dacă undeva greşim, trebuie să găsim şi vinovaţii. Dar mult mai important este să avem soluţiile, să găsim acele soluţii prin care putem să facem un pas înainte. Eu nu am spus, nu spun că vom face minuni, dar, dacă efortul nostru comun va pune lucrurile în mişcare, eu sunt convins că vom reuşi. Şi de aceea mă bucur că este alături şi colegul meu, ministrul mediului, domnul Borbély, că este alături şi preşedintele Consiliului Judeţean, va fi şi a fost alături de noi şi prefectul, şi primarii din zonă, fiindcă niciun om singur, indiferent cât de puternic este şi cât de ambiţionat este, nu reuşeşte să scoată acest sit din această situaţie, dacă îmi permiteţi, penibilă.

Vladimir Brilinski: Exact. Aş vrea să profuit că este alături de dumneavoastră şi domnul minuistru al mediului, László Borbély. Bună seara, domnule ministru.

László Borbély: Bună seara.

Vladimir Brilinskhi: Aş vrea să vă tarag atenţia să nu mai folosiţi sintagma "câţiva copaci". Sunt foarte mulţi copaci. Sunt sute, sunt mii de metri cubi de copaci care stau pe monumente. Dacă mergeţi la Piatra Roşie, aproape toată cetatea este acoperită de vegetaţie şi acei copaci nu fac decât să distrugă. Deci acolo, în ceea ce doriţi dumneavoastră să modificaţi din punct de vedere legislativ, va trebui să creaţi o enclavă care să dea prioritate istoriei, să dea prioritate pietrei, care stă sub copacul care o astupă şi care o împiedică să vadă lumina zilei.

László Borbély: Aveţi perfectă dreptate. Şi mă refer şi la ceea ce a zis mai demult colega care a comentat despre bani. O să avem nevoie şi de bani, fiţi convinşi că vom avea nevoie şi de bani ca să arate Sarmizegetusa aşa cum am dori noi. Dar în ceea ce priveşte măsurile luate, sunt unele măsuri care trebuiau luate de bun-simţ, care nu sunt nici de legislaţie sau de altă natură. De aceea, mă enervează când văd atâta pasivitate sau ascundere în spatele hârtiilor. De aceea, am luat aceste...

Simona Şerbănescu: Domnule ministru, exact despre asta vorbeam. Nu banii sunt în principal. Aici este vorba despre indolenţă de-a lungul a zeci de ani.

László Borbély: Aşa este, aveţi perfectă dreptate. Şi ceea ce putem face acum este să inventariem acea zonă unde trebuie intervenit şi poate fi intervenit printr-o derogare - deci, nu trebuie să schimbăm legislaţia -, printr-o hotărâre de guvern să finalizăm planul de management cât mai curând al acelui parc, care o să însemne o zonă de dezvoltare durabilă, unde poţi să intervii şi, în paralel, vom discuta cu colegul meu, domnul ministru Kelemen Hunor, sau o lege specială pentru Sarmizegetusa, sau modificarea legislaţiei, în aşa fel încât... Pentru că avem şi alte zone, probabil, aşa cum s-a menţionat şi aici, în această emisiune, care stau de ani de zile şi, din cauza unor neconcordanţe legislative, nu s-a intervenit.

Deci să modificăm legislaţia, în sensul în care în fiecare din aceste zone să se poată interveni şi din punct de vedere arheologic. Numai un singur exemplu vă dau - şi aş putea să vă dau şi altele - despre cum am găsit acest minister: erau vreo 40, aproape 40 de planuri de management neaprobate, din anul 2007 şi 2008, ale unor parcuri naturale. Şi a trebuit să iau, aşa cum a fost şi cu administrarea acestor parcuri, 110 dosare, pe care anul trecut nimeni nu le-a mişcat. Şi în aceste patru luni de zile am reuşit deja vreo două, trei planuri de management să le finalizăm, le finalizăm şi pe celelalte, şi vreo 70 de administrare a ariilor naturale, care este foarte important să le aprobăm, pentru că altfel nu funcţionează.

Dacă nu înţelegem că în aceste zone, în care trebuie să apărăm mediul, trebuie să apărăm ceea ce înseamnă evident un patrimoniu şi cultural, şi al faunei, şi al florei, atunci evident că fiecare va spune, va explica de ce nu se poate. Eu nu accept acest lucru. Şi sper să avem încă o emisiune peste câteva luni de zile, să putem spune: da, am făcut doi, trei, nu ştiu câţi paşi.

George Popescu: Definirea responsabilităţilor este foarte importantă, domnule ministru.

László Borbély: Aşa este.

Realizator: Ne sună din Mediaş Mihai Muntean. Bună seara, bine aţi venit la Maraton de duminică. Bună seara, dle Muntean.

Mihai Muntean: Vreau să vă salut toţi participanţii la emisiune, că am auzit câteva nume foarte importante acolo şi legat de Sarmizegetusa, am fost acum un şi jumătate şi am rămas cumva şocat de ce am văzut acolo.

Realizator: Da, vă ascultăm, spuneţi. Deci nu v-a plăcut ce aţi văzut acolo.

Mihai Muntean: Bine, drumul de acces nu este o problemă destul de mare, deşi am înţeles că s-au investit destul de mulţi bani care trebuiau să intre în drum şi până la urmă nu...

Realizator: Aveţi o întrebare şi pentru dl ministru al culturii, dl Kelemen Hunor, prezent aici în studiou, la Bucureşti?

Mihai Muntean: Da, l-am auzit vorbind şi vreau să îi mulţumesc pentru interesul pe care îl depune pentru siturile noastre şi am vrut să îl întreb dacă dânsul sau ministerul dânsului au în plan mediatizarea acestui sit, introducerea lui într-un circuit european?

Realizator: Într-un circuit de promovare, nu?

Mihai Muntean: De promovare, european, pentru că mi se pare că asta ar fi cel mai important pentru situl respectiv; bine, după ce s-au luat toate măsurile ca situl să fie restaurat şi bine restaurat.

Realizator: Da, bine, mulţumesc foarte mult.

Kelemen Hunor: Mulţumesc pentru întrebare.Doar o singură precizare: nu e ministerul meu, eu sunt trecător la minister, ca orice ministru, sper că până în 2012 programul nostru poate fi totuşi pus în aplicare. În ceea ce priveşte promovarea acestor situri, sigur, sunt două componente. Prima dată noi vom stabili un program de cercetare arheologică multianuală. care va fi finanţată de Ministerul Culturii - şi aici eu cred că trebuie să vorbim pe termen mediu şi lung, cinci-şase ani cel puţin, cu cercetare arheologică sistematică în continuare, probabil cu un efort mai mare decât până acum. După aceea, dacă aceste situri, administrarea lor va fi transferată la Consiliul Judeţean, atunci împreună cu Consiliul Judeţean, cu autorităţile locale, împreună cu Ministerul Turismului, avem intenţia de a include pe un circuit turistic, dar înainte de a include într-un circuit turistic trebuie să ne ocupăm de infrastructura pentru cei care vor să viziteze aceste situri arheologice.

Fiindcă momentan se poate ajunge cu jeep sau cu Dacia papuc, doar, la cetătile dacice şi nu cu autobuz, nu cu maşină mică, aşa cum majoritatea turisţilor ajung în zonă. De altfel, judeţul Hunedoara în întregime are un potenţial turistic, cultural, extraordinar de mare: cu Deva, cu Hunedoara, cu cetătile dacice, cu Orăştie. cu alte zone unde există foarte multe monumente istorice. Eu cred că ar fi o şansă, sau va fi o şansă pentru Hunedoara, pentru acea zonă, valorificarea potenţialului cultural şi turistic, dar doar printr-un efort comun vom reuşi, fiindcă Ministerul Culturii singur nu are capacitatea financiară, logistică şi mai ales din Bucureşti nu avem capacitatea de a administra un sit atât de important şi atât de mare.

Vorbim de câteva zeci de hectare, vorbim despre o zonă unde dacă nu există o protecţie, nu există o pază, nu există o preocupare permanentă nu poţi stopa nici măcar fenomenul de braconaj arheologic, care a adus prejudicii uriaşe pentru cetăţile dacice şi în general pentru siturile arheologice din acea zonă. Cunoaşteţi foarte bine istoria recentă: în ultimii ani au fost răscumpărate mai multe brăţări dacice; ştim că mai există undeva pe circuitul obiectelor de artă din Europa câteva brăţări dacice şi...

Realizator: Dle ministru, cred că mai avem un ascultător. George, o să îl rog pe ascultător - şi cu acceptul vostru, din studiou - şi dl deputat Iosif Beniamin Blaga ar vrea să răspundă la această întrebare, dacă se poate.



Iosif Beniamin Blaga:
Adică aş vrea să nu creadă lumea că e aşa de deplorabil drumul de acolo şi de nefolosit. Acolo s-a investit foarte mult în parapeţi, s-a investit foarte mult în podeţe, în ziduri de sprijin, s-au făcut derocări acolo, iar carosabilul respectiv de acolo, cu excepţia unor torente şi ploi care sunt de multe ori torenţiale în timpul verii, el este, poate fi accesibil. Sunt foarte multe tipuri de maşini care urcă până sus, în cetate.

Realizator: Dle preşedinte, scuzaţi-mă...

Iosif Beniamin Blaga: Nu, nu e preşedintele, sunt eu, deputatul Blaga sunt şi vă spun că nu vreau să speriem lumea. Pot urca destul de bine acolo sus, fără probleme, chiar maşini, autoturisme.

Realizator: Ascultătorul nostru se referea la o situaţie de acum un an şi jumătate, Între timp, înţeleg de la dvs că s-a remediat.

Ioan Mircea Moloţ: Vă salut, sunt preşedintele Consiliului Judeţean, deci drumul este drum judeţean. Îmi pare rău, acest drum a fost terminat cu vreo doi ani în urmă. Se ajunge şi cu Mercedesul, dacă vrei să ai asemenea mijloc de transport şi se merge încet. Să nu exagerăm, din nici un punct de vedere. Şi vreau să vă spun ceva, în primul rând că acest drum duce nicăieri. Adică, punctul final, dacă stai, la ora actuală n-ai ce să vizitezi. Or, noi am băgat până acuma 5 milioane de euro în acest drum. Din păcate, vizitatorul ajunge şi, de fapt, nu vede nimic. Or, aici este problema!

Dacă vrem să le punem într-adevăr în valoare, în primul rând să le acordăm bani sau să le dăm un administrator unic, că asta este marea problemă. Spuneam mai înainte că ele sunt ale nimănui şi ăsta este adevărul! Aceste cetăţi sunt ale nimănui. Drumul îl faci atunci când ştii că trebuie să ajungi undeva. Or, atâta timp cât te duci - să admitem că-l asfaltăm , şi când ajungi acolo, şi nu sunt puţini kilometri, sunt destul de mulţi, când ajungi acolo nu ai ce să vezi. Din păcate asta este realitatea.

Adela Călugăru: Luăm acuma al doilea telefon, care vine din partea lui Fănel Ichim, din Brăila. Bună seara. Bine aţi venit la "Maraton de duminică", la RRA.

Fănel Ichim: Sărut mâinile, dra Adela, bună seara, distinşilor dvs. invitaţi. Problema Sarmizegetusei, după părerea mea, nu este numai problema ministerului, a Consiliului Judeţean sau a Guvernului, este problema întregului popor. Este şi problema Preşedinţiei şi problema Parlamentului ş.a.m.d. Am înţeles că acolo este un domn deputat, care de câte ori a pus problema în parlament dl deputat privind situaţia acestor cetăţi?

Iar pentru dl ministru, ce măsuri concrete aţi luat la faţa locului şi în cât timp pot fi rezolvate? Când vedeţi dvs. rezolvată, în sfârşit, problema acestor cetăţi, dat fiind faptul că acolo este istoria poporului român?

Realizator: Mulţumesc, dle Ichim. Să răspundem, George, în ordinea întrebărilor sau...?

George Popescu: În ordinea întrebărilor, evident.

Realizator: Atunci, dl deputat Iosif Beniamin Blaga

Iosif Beniamin Blaga: Da, mulţumesc foarte mult pentru ceea ce a spus interlocutorul nostru. Vreau să vă spun că sunt de un an şi câteva luni în Parlamentul României, am avut două intervenţii importante în Parlamentul României şi am semnat şi o iniţiativă legislativă. Cu părere de rău, a avut acelaşi rezultat că şi iniţiativa dlui senator Adrian Păunescu, de acum câţiva ani, chiar dacă aceea a dlui Adrian Păunescu a fost aprobată de Senat şi pe urmă respinsă în Camera Deputaţilor.

Vreau să vă spun că mai trebuie lucrat şi le spun şi domnilor miniştri care ne ascultă, şi dânsilor la Bucureşti, mai trebuie lucrat mult şi destul insistent la voinţa politică la nivel naţioal. Într-adevăr, va trebui o voinţă publică, în aşa fel încât aceste lucruri pe care noi le discutăm astăzi şi se vor mai discuta şi de acum încolo să fie puse în aplicare. Altfel, dacă nu este voinţă politică se va întâmpla ca şi până acuma, filozofăm foarte mult, şi variaţiuni pe aceaşi temă, şi nu vom rezolva nimic. Apelez la voinţa politică a colegilor mei, poate sunt mulţi colegi care ne ascultă, este şi dl Giurgiu care, sunt convins - am înţeles că este în studio.

Revin şi spun încă o dată, este adevărat că este voinţa întregului popor, a întregii naţii, de jos până sus şi de sus până jos, şi sper că avem această voinţă cu toţi.

Realizator: Mulţumesc, dle deputat. Avem de aşteptat un răspuns şi din partea dlui ministru Kelemen Hunor, la întrebarea ascultătorului nostru, din Brăila.

Kelemen Hunor: Şi am fost în ultimele zile din aprilie, până la sfârşitul lui mai vom elibera structurile de beton rămase acolo încă în perioada comunistă când au făcut primele restaurări, dar nu pot fi numite restaurări ce au făcut în acea perioadă. După aceea, hotărârea de guvern privind trecerea terenurilor în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara e pregătită hotărârea, urmează să trimitem la avizare la Ministerul de Finanţe la Ministerul Justiţiei. Vom promova în iunie acest act normativ şi începem deja, am început consultările ca să modificăm legea.

Noi am propus să fie un parc natural şi arheologic ca să intre şi această componentă culturală arheologică în parcul natural şi până la sfârşitul anului vom continua cercetările arheologice în acest an, vorbesc de 2010. Astea sunt primele măsuri care trebuie luate în ceea ce priveşte protejarea şi punerea în valoare a siturilor arheologice de la Sarmisegetuza.

Alexandru Rusu: Limpezirea statutului juridic credeţi că va fi posibilă până în 2011?

Kelemen Hunor: Va fi posibilă cu câteva mici excepţii, dar care nu ne afectează. Sunt câteva terenuri, dar nu de suprafaţă mare care sunt în proprietatea privată, acolo va fi un pic mai dificilă toată povestea, dar asta nu ne împiedică să mergem mai departe. Ori trebuie cumpărate aceste terenuri, ori trebuie oferite despăgubiri, dar vă spun toată problema nu stă în acele câteva loturi de teren, de pământ care este în proprietatea privată acuma.

Alexandru Rusu: Alexandru de la Orăştie dacă sunt întrebări, sau putem continua?

Realizator: Putem continua. Cristina Niculescu a realizat un material un vox. Să ascultăm ce spun cetăţenii, oamenii obişnuiţi din Orăştie şi să comentăm

Cristina Niculescu: Ai fost vreodată la cetăţile dacice?

Vox: Da, am fost acolo la Cetate.

Cristina Niculescu: Cum aţi ajuns acolo?

Vox: Pe jos. O zi întreagă am mers, am venit.

Vox: A ştiut cineva şi ne-am dus aşa un grup de mai mulţi.

Cristina Niculescu: Aţi fost vreodată la cetăţile dacice de la Sarmizegetusa Regia?

Vox: Nu, am fost numai până la Costeşti, fiindcă eu nu pot să merg chiar aşa drum lung că sunt operată şi nu pot să urc.

Vox: Eu prea multe nu ştiu despre cetate din ce am mai auzit şi eu de pe la radio că toţi zice că nu se amenajează, că este în paragină.

Vox: Deci, la noi nu e nimic, un indicator, nu au un ghid ceva.

Vox: Nu se pune bază, măcar educi copilul "bă de aici am învăţat despre Decebal, Burebista", nu ştie nimeni nimic unde e statuia lui Burebista, nu.

Vox: Cine sunt răspunzători pentru treaba asta nu ştiu să spun, dar trebuie să fie cineva care trebuie să se ocupe.

Realizator: Da, trebuie. Din 1991 se tot caută o soluţie pentru cetăţile dacice şi pentru zona în care se află. Prezentă pe lista patrimoniului mondial UNESCO, Sarmizegetusa Regia se descompune puţin câtre puţin în fiecare zi. De-a lungul timpului a rezistat atacurilor romane, săpăturilor neautorizate, explorărilor astronomice, braconajului arheologic, egoismului interesat sau indiferenţei autorităţilor, autorităţi care nici astăzi nu s-au hotărât în grădina cui ar trebuie să se afle cele peste 30 de hectare pe care se întinde moştenirea dacică. Cât timp vor mai sta cetăţile drept mărturie a civilizaţiei geto-dace rămâne de vâzut.

Vox: Noi avem o comoară şi nu ştim să apreciem.

Vox: Ar trebui o atenţie mult mai mare şi nu numai pentru cetăţile dacice, în general pentru ce este istoric. Deci, monumente şi absolut tot ce se leagă de istorie, tot ce e, ce ne leagă de trecut că practic şi noi facem parte din ...

Vox: /.../ răspunderea de la unul la altul, toată lumea se spală pe mâini şi ştiţi că dacă nu ai istorie nu ai nimic, pe un trecut trebuie să te bazezi.

Vox: Oricum ar fi, de 20 de ani e aceeaşi concluzie.

Vox: Dacă o mai fi bine o mai fi, dacă nu tot aşa o rămânea.

Vox: Da cred că... nu sunt adeptul tezei conform că atunci cănd un lucru se află în imediata ta proximitate nu îl observi ci, mai degrabă, cred că ar trebui să răspundem la întrebarea cum facem ca aceste cetăţi dacice să fie cunoscute în întreaga ţară, iată ele nefiind cunoscute nici chiar de către unii oameni care trăiesc în Orăştie.

Ioan Mircea Moloţ: Sunt două etape care trebuie să le rezolvăm şi să le parcurgem, aşa cum spunea şi domnul ministru al mediului. Una: să rezolvăm problema sau prima să rezolvăm problema situaţiei juridice să ştim care şi cât a cui este şi, doi, trebuie să se desemneze acel administrator unic. Că îl dă la Consiliul Judeţean, că nu îl dă la Consiliul Judeţean, că îl dă la primăria din Orăştioara sau de la cea din Orăştie, cred că nu asta este marea importanţă.

Mircea Moloţ: Cred că nu asta este marea importanţă. Cred că important este că el trebuie să ştie cine este stăpânul lui ca să se poată face acest lucru. Eu vă pot spune următorul fapt, că dacă ele vor ajunge ca să fie în administraţia Consiliului Judeţean, în doi ani de zile - revin la chestia cu Mercedes-ul - vom putea merge cu Jaguarul, că ăla e şi mai jos, dacă nu mă înşel.

Realizator: Dacă o să mai continuăm să dă nume de maşini, o să mergem pe la casierie, vă spun.

Ioan Mircea Moloţ: Facem publicitate.

Realizator: Exact!

Ioan Mircea Moloţ: Deci, se poate ajunge cu orice mijloc de transport în comun, dar odată trebuie să ştie a cui este. Fiindcă de atunci şi semnele, indicatoarele şi acele reguli care au apărut acum de 20 de ani. De 2.000 de ani le avem şi apar acum când aţi făcut dvs. şi profit, vreau să vă felicit şi chiar să vă mulţumesc şi într-un interviu care l-am acordat sau, mă rog, noi doi am mai avut o discuţie de acest gen, doamnă, eram fericit că în sfârşit şi din mass media cineva îşi pune mintea cu cetăţile dacice şi uite că se pare că lucrurile încep să se mişte. Deci, ca peste tot, trebuie să ştii cine este stăpânul. În momentul în care ştii acest lucru, poţi să îl tragi la răspundere. Altfel, vom face cercetări cine sunt vinovaţii şi de la zidul de la cetate din Orăştie şi din Munţii Orăştiei, ne vom consuma şi cheltui banii pe cercetări, ajungem la nici o concluzie.

Realizator: Vreau să profit de intervenţia domnului Moloţ şi să arunc mingea către Ministerul Culturii, pentru că am discutat cu domnul Moloţ şi l-am acuzat că nu are un plan anual de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice. Domnul Moloţ mi-a spus că nu poate să îl aibă atâta timp cât Ministerul Culturii nu a elaborat un program de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în lista patrimoniului mondial, un plan care se elaborează pentru cinci ani. Domnule ministru, ce ştiţi despre acest plan pe care îl aşteaptă nu numai Consiliul Judeţean Hunedoara?

Kelemen Hunor: Ştiu că nu s-a elaborat, dar nu am fost eu ministru până acum trei luni.

Realizator: Bun, dar în ce fază este? O promisiune?

Kelemen Hunor: Până când vom transfera competenţele către Consiliul Judeţean, vom elabora şi acest program, însă el trebuie elaborat şi trebuie finalizat împreună cu autorităţile locale, cu cei care vor administra siturile arheologice, fiindcă nu poţi dicta din Bucureşti ce trebuie să facă ei, că până la urmă competenţele...

Realizator: Ei trebuie să aibă cadrul, ştiţi, după care să se ghideze.

Kelemen Hunor: Acest cadru va fi gata până când noi vom transfera terenurile şi administrarea siturilor arheologice. Momentan ştiţi care e problema: am fost acolo cu preşedintele Consiliului Judeţean, nici măcar nu ştii, dacă vrei să faci o intervenţie, cui trebuie să te adresezi în afară de Comisia naţională a monumentelor istorice şi Comisia naţională a arheologiei fiindcă nu ştie în inventarul cui sunt aceste situri arheologice. Doar atâta ştim: că sunt pe lista mondială UNESCO.

Realizator: Eu îmi permit să vin în ajutorul dvs. pentru că am studiat dosarele prin care cetăţile dacice au fost înscrise pe lista UNESCO, se află la Institutul Naţional al Patrimoniului. Am fost surprinsă să văd că nimeni nu a fost interesat să studieze aceste dosare, în afară de doamna Angelica Băloz, de la Direcţia de Cultură Hunedoara. V-ar fi de foarte mare ajutor, este o documentaţie foarte bine structurată. Există acolo situaţie juridică, finanţări, atribuţii ale autorităţilor centrale şi locale, există PUZ, există documentaţii deja făcute asupra cărora nu ar trebui să ne mai întoarcem acum.

Kelemen Hunor: Această documentaţîe a fost făcută în 1998-'99, anul când a fost inclus pe lista mondială situl, deci de atunci foarte multe lucruri s-au schimbat. În ceea ce priveşte PUZ-ul, în ceea ce priveşte programul de cercetare, în ceea ce priveşte programul de management al siturilor, foarte multe lucruri s-au schimbat. Inclusiv a intervenit această legislaţie privind parcurile naţionale. În '98-'99 nu aveam acele obligaţii pe care le avem acuma, după ce am intrat în Uniunea Europeană. Noi am făcut o analiză şi, în momentul în care vom modifica legea, de exemplu privind Parcul Naţional, trebuie să mergem şi trebuie să informăm Comisia Europeană, trebuie să obţinem un aviz favorabil. Sigur, acest aviz va fi obţinut, nu e nici o problemă, dar sunt nişte proceduri mai complicate după 2007, mult mai complicate decât înainte de 2007, înainte de 2000. Dar eu cunosc şi am văzut şi aceste dosare, şase la număr, sunt foarte bine pregătite în ceea ce priveşte componenta culturală.

Kelemen Hunor: componenta culturală, dar dincolo de această componentă sunt multe lucruri care trebuie revăzute.

Realizator: Din studiou, de la Bucuresti, Alexandru scuză-mă, trebuie să facem precizarea, domnul ministru Borbely Lazlo, a plecat la ora 19:00, alături de noi...

Realizator: Îi mulţumim pentru prezenţa la "Maraton", îl mai aşteptăm. Alături de noi mai rămane până la 20:00 domnul ministru Kelemen, deci am putea concentra un pic intrebările, ca şi alte doleanţe ale publicului nostru ascultător. Tocmai, şi o să rog colegii din regie să ne mai dea doi ascultători, ca să... ca să-i şi... ca să avem părerea lor, să avem şi feed-back-ul, domnul deputat Iosif Beniamin Blaga, vrea să precizeze ceva.

Iosif Beniamin Blaga: Da, pentru domnul ministru Kelemen, aş vrea să... am şi eu o întrebare: din câte ştiu exista o comisie interministerială pe această problemă şi, dacă există, aş vrea să ştiu, domnule ministru, cu tot respectul, ce activităţi au fost întreprinse până acuma şi ce activităţi se vrea a fi întreprinse de acuma încolo? Şi încă o chestiune pe care vreau să o punctez, îmi doresc tare mult, şi cu această ocazie vorbesc tuturor celor care sunt interesaţi de această problemă, sper ca să nu dăm în viitorul apropiat, sau mai depărtat, vina pe criza economică.

Kelemen Hunor: Există o comisie interministerială care, din două în două luni, are o şedinţă, a avut şedinţă în aprilie, urmează în iunie, fac parte din această comisie, mai multe ministere: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Turismului, Ministerul Culturii, mă rog, specialişti din afara administraţiei centrale. Eu am văzut că această comisie caută soluţii, va propune soluţii concrete pentru fiecare aspect, inclusiv pentru pază, pentru clarificarea situaţiei juridice a terenurilor, asta este rostul lor, asta este menirea comisiei, să ne propună soluţii pentru a ieşi din acest impas, care durează de douăzeci de /ani/ zile, ca să nu vorbim de perioada comunistă.

Realizator: Mai avem un al treilea telefon la Maraton, Marian Lăcătuş din Buzău. Buna seara. Bine aţi venit la Radio România Actualităţi.

Marian Lăcătuş: Bună seara. Alo!

Realizator: Da, vă auzim.

Marian Lăcătuş: Bună seara. Nu ştiu, cu Sarmizegetusa asta, este cam aceeaşi poveste ca şi cu Avram Iancu, toţi au auzit de el, dar nimeni nu ştie ce a făcut. Vreau să vă întreb: credeţi că faceţi bine ce faceţi, când vreţi să transformaţi schitul ăsta într-un fel de muzeu, în aer liber, cu plăcuţe indicatoare, cu căi de acces?

Realizator: Dar de ce, de ce vă este frică?

Marian Lăcătus: Ştiţi de ce? Cei care au descoperit mormântul lui Tutankamon, din douăzeci de oameni, treisprezece au murit.Credeţi că faceţi bine că daţi la iveală, credeţi că arheologii fac bine că zgurmă pământul şi dau la iveală toate lucrurile astea? Şi încă ceva...

Realizator: Vă rog

Marian Lăcătus: În legătură cu acei oameni care fac, care se închină lui Gebeleizis acolo, cine sunt aceştia şi în ce an au apărut.Mai ales mă interesează pe mine, în ce an au apărut?

Realizator: Mulţumim domnule Marius. Există o notă, o legendă că ar fi energii. Domnule Brilinski, spuneţi-mi dumneavoastră dacă există?

Vladimir Brilinski: Nu există nici o legendă referitoare la energii, există poate închipuirile sau ştiinţa unor bioenergeticieni, că acolo s-ar găsi aceste energii. Închinarea la Gebeleizis nu este unică, se mai închină la Zalmoxis, se închină la Iisus, la Fecioară Maria, fiecare după cultul său. Sigur că acestea, aceste lucruri ar trebui îngrădite într-un anumit fel. Şi la Stonehenge se fac, se celebrează anumite momente ale anului, legate de calendar, şi toate acestea sunt superavegheate şi oamenii au un regulament, pe care trebuie să îl respecte. Dacă domnul întreabă de ce, trebuie ascultătorul dumneavostră întrebat: de ce trebuie arheologii să scurme pământul, de ce se închină unii lui Gebeleizis? Păi, dânsul trebuie să afle că, nescormonind pământul, nu ne cunoaştem istoria. Şi dacă nu ne cunoaştem istoria, nu ştim cine am fost, nu ştim cine suntem, şi cel mai grav, nu ştim cine vom fi.

Realizator: Şi de la Bucureşti s-ar putea pune o întrebare domnului ministru Kelemen Hunor, mă rog, născută din o retorică a ascultătorului nostru. Domnule ministru, credeţi că, se pretează totuşi înscrierea cetăţilor dacice într-un circuit turistic? Sigur, există şi pericolul, dacă nu pot fi administrate corect, aceste cetăţi să dispară,. Avem un exemplu la Râşnov, unde un zid, o parte din zidul cetăţii s-a prăbuşit, primăria de acolo percepe taxe pentru vizitarea obiectivului muzeal, iar oamenii vin şi consideră că e mai mult un loc de petrecere decât un loc de cunoaştere.

Kelemen Hunor: E o situaţie diferită. Nici nu se poate face comparaţie şi vă spun imediat de ce. Eu cred că cetăţile dacice pot fi incluse într-un circuit turistic, nu toate şase, dar cel puţin trei dintre ele pot fi incluse, şi aşa trebuie şi făcut. Vor rămâne încă două-trei zone care poate nu vor fi accesabile, şi trebuie... rămâne pentru cercetare, pentru arheologi în continuare. Aici...

Realizator: Deci cu circuit închis.

Kelemen Hunor: Da, da. Aici problema nu este ca să fie totul pus într-un circuit turistic. Ceea ce poate fi vizitat şi trebuie pus în valoare, trebuie pus în valoare. Ăsta e punctul meu de vedere. În ceea ce priveşte Râşnovul, acolo a fost o situaţie mult mai complicată. Acum foarte mulţi ani, un italian a "cumpărat" cetatea, a făcut un restaurant, a făcut o restaurare proastă a balconului, a terasei care s-a prăbuşit acum nu demult. A murit italianul. Urmaşii se ceartă cu primăria. Acolo eu cred că trebuie luată înapoi în administraţia locală şi trebuie refăcută şi redată circuitului turistic. Dar acolo, din cauză că a fost vândută cetatea şi a fost folosită toată zona doar pentru a face bani din restaurant, s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Actualul primar e foarte motivat, a fost la mine, am discutat mult despre această cetate şi sper că în momentul în care situaţia juridică se clarifică cu moştenitorii, vom putea intra şi vom putea renova castelul.

Alexandru Rusu: Depinde, domnule ministru, şi iertaţi-mă că intervin de aici, de la Orăştie, pentru că am un contraexemplu. S-a marcat undeva. Nu? Exact. Depinde în mâinile cui ajunge un obiectiv istoric, pentru că avem Castelul Bran care, de când a intrat în proprietate privată, este foarte bine valorificat, dacă sunteţi de acord, domnule ministru.

Kelemen Hunor: Nu sunt de acord.

Alexandru Rusu: De ce?

Kelemen Hunor: Fiindcă nu mai are colecţie. Acum ei /ne/ caută pe noi să facem o înţelegere, fiindcă la Muzeul Vămilor se află toată colecţia de la Castelul Bran, şi sunt mult mai puţini vizitatori, şi din acest punct de vedere Castelul Bran nu cred că este un exemplu foarte, foarte bun. Castelul Bran, ca să vedeţi cum funcţiona înainte de a fi retrocedată casei, sau familiei...

Realizator: Habsburg.

Kelemen Hunor: ...Habsburg, niciodată nu a solicitat de la Ministerul Culturii subvenţie. Din autofinanţare funcţiona perfect, funcţiona foarte bine. Acum totul este înghesuit la Muzeul Vămilor şi sunt mai mulţi vizitatori la Muzeul Vămilor decât la castelul propriu-zis. Ei în castel au expus nişte duplicate /de/ destul de slabă calitate, şi eu sper că şi la Castelul Bran vom găsi o soluţie, fiindcă proprietarii actuali sunt dispuşi de a negocia, de a căuta o soluţie, pentru a pune în valoare Castelul Bran în continuare. Oricum, situaţia e mult mai bună decât la Râşnov. Din acest punct de vedere aveţi dreptate, fiindcă aceşti moştenitori, aceşti proprietari sunt mai responsabili, sunt mai conştienţi de valoarea castelului, şi respectă istoria şi respectă monumentul...

Realizator: Şi lucrează foarte mult pentru imaginea castelului.

Kelemen Hunor: Da, da, da, exact.

Realizator: Domnule deputat Iosif Beniamin Blaga...

Iosif Beniamin Blaga: Da, da. Deci, eu aş vrea să fac câteva referiri la ce a spus ultimul nostru interlocutor, ascultător. Am rămas puţin mirat de punctul dumnealui de vedere. Nu ştiu dacă a fost la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, la Sarmizegetusa Regia în speţă, dar tocmai despre distrugeri discutăm noi şi tocmai despre aceste distrugeri vrem să le avem ca puncte de plecare şi să încercăm să facem ceva, pentru, aşa cum s-a spus aici despre un loc sacru al nostru, al românilor. Aş vrea să vă spun că aceste... să nu uităm că aceste locuri sacre... există un platou sacru cu tot felul de incinte sacre acolo, sus. Despre acestea vorbim când spunem despre valoarea acestei cetăţi din Munţii Orăştiei, din punct de vedere al celor de la UNESCO. Ori, nu putem să ne jucăm cu...

Realizator: Vom vorbi cu deputatul Mircea Giurgiu cam peste o oră.

Iosif Beniamin Blaga: Da, şi aş vrea să vă mai spun un lucru. Există, de altfel, sus, n-am discutat acum amănuntele legate de Sarmizegetusa Regia. Cred că colegul meu Brilinski ar putea să vorbească mult mai mult decât mine, dar acolo există şi un calendar solar de o precizie enormă, care poate cu sute de ani înainte, de acum încolo...

Realizator: Păi, avem timp să o facem...

Iosif Beniamin Blaga: ...să spună ziua, anul, luna şi toate datele astea. Deci, sunt multe lucruri de văzut.

Realizator: Avem timp să o facem după ora 20:00.

Iosif Beniamin Blaga: Un pic vă rog! Vreau să vă mai spun un singur lucru care mă doare de mult...

Realizator: /.../ ca să mergem la fotbal.

Iosif Beniamin Blaga: ...mă doare de foarte multă vreme, să ştiţi. Eu am vizitat Israelul şi am fost la Masada, în Israel, care nici nu miroase pe lângă Sarmizegetusa Regia şi urcă telecabina în sus şi jos cu japonezi, cu chinezi, cu americani, cu polonezi, cu o grămadă de oameni. Aduc valută în ţară, în Israel ş.a.m.d. Trebuie să ne gândim şi, aşa cum a spus domnul ministru Kelemen - şi apreciez punctul dumnealui de vedere - există locuri care rămân în cercetarea arheologică, dar trebuie să fie şi zone dedicate turismului şi nu numai turismului. Să ne aducem aminte de ce a însemnat poporul român, fiindcă uităm prea des şi ne referim prea mult la cei care au cucerit Dacia, care ne-au luat aurul. Pe ei îi scoatem în faţă, pe ei îi elogiem şi nu ne elogiem ceea ce avem mai bun în noi, Dacia.

Realizator: Am înţeles. "Maratonul" ajunge la cea mai îndrăgită rubrică de către ascultătorii noştri "Tie break", o repriză rapidă de întrebări şi răspunsuri. Au venit foarte multe întrebări atât prin telefon cât şi prin SMA însă din păcate nu toate pe subiect, ne-am permis să selectăm doar întrebările referitoare la Sarmizegetusa Regia. Aşadar începem cu întrebările prin SMS. Ce se va întâmpla cu fondurile, dacă vreodată Consiliul Judeţean va fi de culoare politică diferită faţă de guvern?

Realizator: Păi cred că ar trebui să răspundă domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, Mircea Ioan Moloţ.

Mircea Ioan Moloţ: Eu cred că aici nu se pune problema culorii, cred că se pune problema administrării, iar eu obişnuiesc să spun că dacă este adevărat că am ajuns datorită PNL, care am fost pe listă, am ajuns preşedinte, dar în momentul în care sunt preşedinte sunt administratorul şi preşedintele întregului judeţ. Ori nu mă interesează ce culoare politică are guvernul, mă interseasză un singur lucru: am nevoie de aceste cetăţi, fiindcă în momentul în care am ajuns preşedintele Consiliului Judeţean încercam să punem ceva în loc la ceea ce a fost judeţul Hunedoara. Iar acest loc... ştim bine că judeţul Hunedoara a fost un judeţ monoindustrial, pe diferite zone: cărbune, fier, aur. Din păcate s-au închis toate şi am rămas totuşi cu ceva şi mă bucur că domnul ministru al culturii preciza acest aspect, frumuseţea. Frumuseţea locurilor şi interesul istoric care îl emană acest judeţ. De aceea cred eu că ...nici nu vreau să aud, nici nu cred că cineva din judeţul Hunedoara îşi pune problema ce culoare are preşedintele şi ce culoare are guvernul.

Şi lucrurile să fie foarte clare în strategia de dezvoltare a turismului pentru judeţul Hunedoara, cred că am în ceput-o chiar cu acest lucru, adică punerea în valoare a cetăţilor acice din Munţii Orăştiei. Fiindcă mie mereu îmi place să dau un exemplu şi eu mă duc mereu pe la Bruxelles, fiin reprezentantul consiliilor judeţene, am venit acum o săptămână de acolo, încă nici o săptămână, ctâeva zile şi mă uitam aşa cu oarecare tristeţe: câtă lume mergea spre o statuie a unui copil care, este adevărat a făcut nişte fapte mari şi mă gândeam la nişte cetăţile mele de la....mă rog, ale mele, generic spus, cetăţile noastre din Munţii Orăştie ce loc ar trebui şi câtă lume ar trebui să meargă acolo dacă ar avea ce vedea şi într-adevăr am rezolva şi problema infrastructurii.

Realizator: Domnul Vladimir Brilinski vrea să spună ceva şi cu ocazia asta prezint din nou pentru cei care au deschis mai târziu aparatele de radio distribuţia de aici de la Orăştie: Iosif Veniamin Blaga, deputatul zonei, Ioan Mirca Moloţ, pe care l-aţi auzit acum, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Vladimir Brilinski, jurnalist, redactor şef al revistei "Dacia magazin". Vă rog.

Vladimir Brilinski: Vroiam să mă refer la ceea ce spunea domnul preşedinte Mircea Moloţ de culoarea politică. Culoarea politică în problema cetăţilor dacice ar trebui să dispară. Ea are o culoare, din păcate prea mult verde, prea mult verde de la copacii care ne acoperă de fapt istoria. Şi asta cred că ar trebui să îi preocupe de fapt această culoare verde nu fac nici un fel de aluzie, ar trebui să îi preocupe pe toţi politicienii de toate culorile. Acolo problema este una clară şi trebuie rapid demarată. Indiferent dacă va aparţine Consiliului Judeţean, dacă va aparţine Ministerului Culturii, sau, aşa cum spunea domnul preşedinte Moloţ, primăriei Orăştioara sau oricui.

Acolo trebuie instituită o pază şi în acest duplex de astăzi ar fi trebuit invitat şi ministrul de interne pentru că acolo, de fapt, nu există legislaţie. Există jandarmi care sunt abilitaţi doar pe Legea 61 şi pe nimica altceva şi ei nu pot practic să stabilească ordinea. Există un protocol semnat în 2001 între Ministerul Culturii şi Ministerul de Interne care prevedea dezvoltarea în comunele Orăştioara de Sus şi Boşorod a unor posturi de poliţie în colaborare cu jandarmii, care să fie dotate, cu un număr mai mare de lucrători, care să poată supraveghea acea zonă. 2001 a fost 2001 a rămas.

Realizator: Am înţeles. Preşedintele Consiliului Judeţean, din nou.

Ioan Mircea Moloţ: Aş reveni puţin la culoarea politică şi dacă vă aduceţi aminte, în urmă cu două săptămâni, când am fost împreună, dle Brilinski, la cetăţi, cu dl ministru, îi spuneam mai în glumă mai în serios: "Dle ministru, eu cred că dvs veţi putea rezolva această problemă, pentru că vorbiţi aceeaşi limbă, dvs cu ministrul mediului". Şi mi-a dat un răspuns: şi dvs vorbiţi. Da, noi vorbim aceeaşi limbă românească, numai că din păcate unii vorbim pe limba liberalilor, alţii pe democrat-liberal, alţii pe PSD. E o situaţie..poate că aşa ne-a fost scris nouă, românilor, să rezolve problema acestor cetăţi tocmai doi maghiari, dar sunt convins că buni români.

Realizator: Continuăm. O altă întrebare venită din partea unui ascultător anonim: Credeţi că veţi găsi bani, fără reproşuri faţă de miniştrii anteriori?

Ioan Mircea Moloţ: Cred că mi se adresează mie, în varianta în care să fim noi proprietarii sau, mă rog, să fim administratorii, nu are importanţă, că nu cred că asat e important, cine este proprietarul acelor situri şi acelor locuri, ci e important ca să fii un administrator unic. Şi atunci eu sunt convins că se găsesc bani. Mai spuneam în urmă cu o oră că am pierdut vreo 20 de milioane pe un proiect pe care puteam să îl accesez dacă era terenul în administrare sau teren în proprietate. Deci, bani u cred că se găsesc, în aşa fel încât să punem în valoare aceste cetăţi. Până la urmă, chiar dacă nu sunt bani externi, îi vom rezolva şi doar cu finanţarea Consiliului Judeţean.

Iosif Beniamin Blaga: Deci au aş vrea să spun că am convingerea că, aşa cum am discutat şi până acuma, nu cred că este vremea reproşurilor, este vremea acţiunilor şi am speranţa că de data aceasta aceste acţiuni - şi prin raportul RRA - vor fi susţinute de toţi cei care au participat şi la această masă rotundă din această seară.

Realizator: Când se va ocupa cineva şi de Deva? Ca turist, am rămas dezamăgit - Nicolae, din Iaşi.

Ioan Mircea Moloţ: Nu am înţeles, nu sunt primarul Devei, sunt locuitor al Devei şi în calitatea mea de preşedinte al Consiliului Judeţean normal că şi Deva face parte din judeţul Hunedoara. Nu ştiu la ce se referă; Deva este un oraş frumos, cochet, cu multe investiţii, cu multă istorie, are ce să se viziteze acolo. Chiar sunt surprins de remarca dlui din Iaşi.

Realizator: Stan Vasile din Prahova: 2% din preţul biletelor. Unde se duc banii aceştia?

Ioan Mircea Moloţ: Aici sper că nu mă mai întrebaţi pe mine.

Vladimir Brilinski: Acest lucru l-a lămurit deja dl ministru al culturii, Kelemen Hunor, la o conferinţă de presă la Deva, spunând că aceşti bani vor merge la monumentele istorice, cu siguranţă.

Realizator: Şi o ultimă întrebare acum venită din partea lui Dan Sinescu, din Galaţi: Pe voluntariat nu se poate înscrie nimeni ca să poată face ceva?

Ioan Mircea Moloţ: Dl Brilinski este într-adevăr unul dintre voluntarii care face ceva.

Vladimir Brilinski: Nu a fost nvoie să mă înscriu niciunde, sunt voluntar cu sufletul şi la fel ca mine mai sunt mulţi din alte asociaţii care vin şi pun panouri sau strâng gunoaie, mai mult sau mai puţin organizat. Sigur că atunci când se va lămuri problema juridică a acestor cetăţi se va apela la voluntari şi ei vor fi o componentă importantă a ceea ce înseamnă viitoarea administraţie a cetăţilor dacice.

Realizator: Cred că sensul întrebării ascultătorului nostru din Galaţi era dacă nu cumva puteţi să încurajaţi activitatea de voluntariat, să participe mai multe organizaţii, nu neapărat locale ci şi din ţară, la conservarea vestigiilor dacice?

Vladimir Brilinski: Pai ba da, sigur, tocmai asta spuneam, dar întâi să ştim ai cui sunt, cui cerem voie să punem, de exemplu, zidul de vest la loc - un zid prăbuşit, de fapt cartea de vizită, poarta de intrare în Sramizegetusa, care arată jalnic şi nu putem pentru că nu ne putem adresa proprietarului. Nu ştim deocamdată cine este acest proprietar.

Când vom şti, atunci fiţi siguri că 100 de tineri din Bucureşti şi din toată ţara vor veni şi vor pune mână pe blocurile acelea de piatră şi le vor pune la loc.

Realizator: Domnule Brilinski, fiindcă sunteţi foarte recunoscut în zonă ca un apărător al vestigiilor, al sitului arheologic, avem nişte - chiar dvs. aţi spus - avem nişte dovezi ale răutăţilor pe care le fac oamenii în trecerea lor pe la Sarmizegetusa Regia. Ceară topită, stâlpi de lemn arşi, pietre smulse pe post de amurete, aniversări ale anului nou chinezesc: acesta ar fi un tablou numai la începutul anului 2010, regăsit la cetăţile dacice. Aţi avea o soluţie, ca apărător ce vă proclamaţi pentru a proteja monumentele, artefactele, siturile?

Vladimir Brilinski: Deci eu sunt un personaj pe cale de dispariţie, un personaj atipic pentru vremurile noastre.

Realizator: Cum aşa?

Vladimir Brilinski: Eu nu am ce căuta într-o lume normală, numai că acolo nu este o lume normală. Şi, odată lămurită problema cu apartenenţa juridică, probabil că eu voi dispărea şi voi apărea acolo ca un turist obişnuit, care se va bucura în sfârşit de linişte şi de istorie cu adevărat. Soluţia este una singură: o pază eficientă. O pază eficientă nu poate fi decât într-o administrare corectă, într-o administrare eficientă.

Realizator: Se tot vorbeşte şi ce am constatat în...Iată, stăm mai bine de două ore împreună, o să îţi spun şi ţie, George, şi ascultătorilor noştri că domnul deputat şi domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara vor pleca la ora 20:30, vom rămâne cu...Deci, nu mai avem decât zece minute cu dumnealor să-i exploatăm. Să-i exploatăm, corect! Domnule deputat, se tot vorbeşte de lege, vid legislativ, modificări legislative. Acum, cred că Parlamentul trebuie să rezolve acest lucru ca for legislativ. Ce vă propuneţi? Pentru că sunteţi deputatul zonei şi că ar trebui să faceţi presiuni.

Iosif Beniamin Blaga: Sigur, am obligaţia de rigoare, având în vedere faptul că, fiind din această zonă şi fiind cu sufletul... de altfel, cred că o bună parte din cei care sunt astăzi vizitatori ai Orăştiei, au fost vizitatori şi sunt vizitatori ai Orăştiei, pot să vadă în Orăştie câteva lucruri făcute de mâna mea, când am fost primar. Este vorba de semnalul dacic, e vorba de statuia Burebista în centrul oraşului şi de izvorul de aur al dacilor, de fapt este stindardul Daciei, cu capul de lup şi coada de şarpe. Sunt câteva lucruri pe care le-am făcut şi vreau să le continui pe această linie.

Am avut chiar, vreau să vă spun un lucru pentru care aş vrea să insist puţin. Faptul că, atunci când am ridicat semnalul dacic, care este spada dacică, dacă, am fost acuzat în presa judeţeană că de ce am pus sabia cu vârful în sus? Există o explicaţie a mea personală fiindcă noi românii prea mult proliferăm un fel de proverb al nostru, sau un fel de zicală a noastră: capul plecat, sabia nu îl taie!. Şi am vrut să demonstrăm că pe aceste terenuri, pe aceste meaguri au trăit oameni care n-au avut capul plecat şi sper că acest lucru să fie de bun augur pentru noi, pentru români. O să încerc în continuare, aşa cum a încercat şi domnul Adrian Păunescu, să continuăm apariţia unei legi de aşa natură încât să poată rezolva aceste probleme.

Dacă vom reuşi şi cu această comisie interministerială să punem proprietatea la punct, aşa cum s-a vorbit aici şi cum de altfel susţinem cu toţii, cred că până la urmă lucrurile se vor rezolva. Aveţi încredere că voi face tot ce se poate pentru ca legislaţia să ajungă la nivelul la care trebuie să ajungă, depinde de comisia aceasta interministerială ce ne pune pe masa de lucru şi cu ce idei vine, fiindcă vreau să vă spun că nu poţi, ca parlamentar, să faci chiar orice. Trebuie, bineînţeles, aprobarea şi a guvernului, există avizul guvernului, există avizul..o serie de comisii în Parlamentul României, comisii de lucru care lucrează pe anumite legi şi bineînţeles că există şi nevoia unui lobby printre colegii din Parlament, pentru ca o lege în favoarea /.../

Daciei să fie promovată. Nu este uşor, după cum ştiţi, v-am spus, a fost o lege aprobată a domnului senator Adrian Păunescu în Senat, dar ea a căzut în Camera Deputaţilor. Trebuie foarte bine pregătită o lege ca să poată trece în acest sens. Eu am speranţa că, dându-ne în mână de la mână cu toţii, cei care gândim româneşte şi simţim româneşte şi nu numai româneşte, dar care simţim valoarea unor lucruri străvechi ale noastre ca naţie să putem reuşi să facem ceva împreună. Şi o să mai am o singură intervenţie, dacă o să îmi daţi voie, sau pot să o fac acum.

Realizator: Da, vă rog!

Iosif Beniamin Blaga: Vreau să aduc mulţumiri pe această cale celor care păstrează vie flacăra dacismului. Te doare inima când vezi că o valoare naţională, cum este Sarmizegetusa şi cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, este neglijată, este desacralizată aşa cum am mai spus şi acoperită de ignoranţă. Actualmente vreau să vă spun că cresc şi speranţele mele şi cred că a multor oameni din România cresc acestev speranţe, sunt foarte mulţi oameni iubitori de dacism, foarte mulţi oameni iubitori de meleagurile noastre, de tradiţia noastră, de tot ceea ce ne leagă de strămoşii noştri şi am speranţa că de data aceasta vom reuşi împreună să facem ceva.

Mulţumesc de asemenea RRA pentru iniţiativă şi pentru susţinere, sper să urmăriţi în continuare emisiunea, Radio Orăştie pentru faptul că ne-a găzduit şi v-a găzduit şi pe dvs şi am speranţa că de asemenea echipa cu care aţi lucrtat şi veţi lucra şi de acuma încolo va participa în continuare. Îi mulţumesc consecvenţei pe cetăţilor dacice şi echipei dvs, care va /.../ în continuare pentru a rezolva această problemă a noastră, care ne leagă de obârşia poporului român. Vă mulţumesc tare mult.

Realizator: Alexandru, mai putem pune o întrebare din studioul de la Bucureşti?

Alexandru Rusu: Sigur.

Realizator: Mă gândeam la ce spunea domnul deputat că ar fi partizanul organizării unui tip de lobby politic în parlament pentru a grăbi legalizarea, statutul juridic al zonei, al sitului. Aş fi vrut să ştiu dacă sunt şi alţi parlamentari, colegi de-ai domniei sale, evident de altă culoare politică, fiindcă până la urmă îi sprijină cam acelaşi deziderat, vorbim de o moştenire sacrală cum s-a tot spus aici, românească. Sunt şi alţi colegi deputaţi sau senatori de Hunedoara, Alba care se raliază propunerii dumnealui?

Iosif Beniamin Blaga: Aţi spus foarte bine ce aţi spus, într-adevăr şi în judeţul Alba sunt colegi de ai mei care se realiază acestei idei. Problema este cea care s-a discutat, mult discutat, cea a patrimoniului, a unui administrator unic şi bineânţeles, după cum aţi observat cu plăcere, constatăm cu toţii că şi partea maghiară se raliază la această chestiune. Deci nu cred că în Parlamentul României vor fi probleme dacă reuşim să aplicăm foarte bine problemele şi să le abordăm cu realism şi, bineînţeles, şi cu consistenţa adecvată apariţiei unei legi sau a unei hotărâri de guvern în primă instanţă.

Alexandru Rusu: Completez eu întrebarea colegului meu George Popescu: vă gândiţi şi la un termen? Această sesiune parlamentară, viitoarea sesiune parlamentară, vă gândiţi, aveţi o perspectivă când ar putea fi posibilă o asemenea lege?

Iosif Beniamin Blaga: Deci, eu vreau să vă spun că totul depinde de această comisie interministerială, nu degeaba i-am pus întrebarea domnul ministru cum a lucrat la această comisie că, din câte am înţeles eu, nu prea a lucrat bine până acuma şi de aceea vreau să vă spun că depinde de această comisie interministerială în primul rând.

Realizator: Îmi pare rău că nu mai este nici unul dintre miniştrii chiar despre comisie vroiam să vorbesc. Este o comisie în care, alături de Prefectură, de Consiliul Judeţean, înţeleg că există şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii, Ministerului Turismului, Ministerului de Finanţe şi nu numai, care încearcă să lămurească situaţia juridică. Din păcate, din păcate lucrurile se mişcă foarte greu. Am vorbit cu doamna Adriana Pop de la Ministerul Culturii, trebuiau să primească nişte date, nu le-au primit, au existat termene, nu le-au primit nici până astăzi şi refuz să cred că vom continua să asistăm la un discurs fără rezultate.

Nu înţeleg de ce în Parlamentul României au căzut iniţiative legislative după iniţiative legislative, în condiţiile în care avem o grămadă de specialişti şi nu înţeleg de ce vorbim şi spunem că facem şi, în momentul în care ne fixăm termene - deci nu am venit eu să fixez termene în comisia interministerială - nu sunt respectate de autorităţi.

Iosif Beniamin Blaga: Vă spun o singură chestiune care există. De regulă, o lege se respinge imediat, nefiind constituţională atunci când se vorbeşte de bani. Şi argumentul forte este că, conform articolului din Constituţie, care spune că în aprobarea unei legi care trebuie să suporte prin ea, prin ceea ce spune, o cheltuială din partea Ministerului de Finanţe ea, nefiind aprobată în buget, legea respectivă, cade ca nefiind finanţată, sau cu posibilitate de a fi finanţată. Deci ăsta este un argument puternic. În cazul de faţă, cel mai puternic argument este cel pe care îl discutăm: a cui este cetatea, ale cui sunt terenurile ş.a.m.d?

Realizator: Avem de respectat nişte convenţii UNESCO şi trebuie să înţelegem foarte clar că riscăm ca aceste cetăţi să fie fie scoase de pe pista patrimoniului UNESCO.

Iosif Beniamin Blaga: Aşa este. Să nu mai fie în UNESCO. Pe mine m-a intrigat şi altceva. Această comisie interministerială, practic, a pornit dintr-o idee pe care am avut-o eu cu încă două persoane şi am discutat anul trecut.

Realizator: Nu contează.

Iosif Beniamin Blaga: Nu contează asta. Dar vreau să vă spun că m-a durut faptul că nu am fost implicat şi eu sau nu voi fi implicat şi eu în această comisie, chiar tangenţial.

Realizator: Nu vă supăraţi pe mine domnule deputat, trebuie să trecem peste orgolii pentru că ştiţi bine că în parcul natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, din cauza unor orgolii între Mediu, între Patrimoniu, între arhitecţi - domnul Brilinski ştie foarte bine - nu reuşim să ne înţelegem. Nu ne asumăm idei ale cui sunt.

Iosif Beniamin Blaga: Nu, nu e problema asta, problema este alta. Vreau să vă spun că dacă vrem ca parlamentul să contribuie şi parlamentarii să contribuie, trebuie implicaţi în acest act, să cunoască demersurile, să cunoască etapele. Dacă nu le cunoaştem cum putem...

Realizator: Dvs. puteţi face legătura între parlament şi această comisie interministerială.

Iosif Beniamin Blaga: Păi o dă fac dacă aş fi anunţat, dar eu aflu din afară, v-am spus. Am aflat din afară, eu am aflat din surse aşa colaterale, nu directe, nu oficiale, ca să zic aşa.

Realizator: Eu vă propun să aveţi această iniţiativă

Iosif Beniamin Blaga: Bun, mulţumesc tare mult.

Realizator: Domnul preşedinte vrea să spună ceva.

Ioan Mircea Moloţ: În urmă cu două săptămâni când am fost împreună cu domnul ministru la faţa locului, la cetăţi, îi spuneam: domnule, sper că nu am petrecut a nu ştiu câta zi de pomană pe aici, fiindcă aştept nişte rezultate şi v-aş ruga să-mi spuneţi când credeţi... Că, între timp îmi spunea.

Ioan Mircea Moloţ: ...şi v-aş ruga să-mi spuneţi când credeţi -că între timp îmi spunea că este o lege care o va pune pe tapet - când credeţi că va fi pusă această lege în faţa parlamentului, să fie discutată şi votată? Şi-mi spunea că în această legislatură. Şi atunci îi spuneam, ceea ce am spus mai înainte: dle cred că veţi face acest lucru, fiindcă vorbiţi aceeaşi limbă. Deci, eu cred că această lege va fi finalizată la finalul acestei legislaturi.

Realizator: Ar fi foarte bine. Vă mulţumesc, dle deputat Iosif Beniamin Blaga, pentru prezenţa la "Maraton". Mulţumesc, dle preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, Ioan Mircea Moloţ, aşa cum v-am promis vă dau drumul. Mulţumesc din suflet.

Ioan Mircea Moloţ: Doamne ajută!

Realizator: RRA, emisiunea "Maraton de duminică", cu un subiect interesant credem noi pentru public "SOS- cetăţile dacice". După discursurile sau interpelările la care am fost martori, i-am avut invitaţi pe domnii miniştri Kelemen Hunor, ministrul culturii şi cultelor, László Borbély, ministrul mediului şi pădurilor, oficialităţi de la Orăştie. Prin telefon acum este dl deputat PD-L Mircea Giurgiu. Bună seara, dle deputat. Sper că ne auziţi.

Mircea Giurgiu: Bună seara, şi bine v-am găsit. Felicitări pentru iniţiativă şi pentru emisiune.

Realizator: Sper că aţi venit şi dvs foarte bine, pe ultima jumătate de oră a emisiunii. S-au spus multe aici, au fost şi multe reproşuri, au fost şi multe soluţii. În concluzie, din ceea ce au spus domnii invitaţi, domnii miniştri ai culturii şi mediului şi pădurilor este că se va rezolva această situaţie a cetăţilor, a sitului arheologic, a acestei comori sub patrimoniul UNESCO, cetăţile dacice, cele şase. Însă ştiu că şi dvs. lucraţi la un proiect.

Realizator: Acum sigur vă întreb de proiect, însă au fost 65 de legi şi hotărâri de guvern care au făcut obiectul...

Mircea Giurgiu: Într-adevăr, aşa este.

Realizator: ...cetăţilor dacice. Cum vedeţi dumneavoastră proiectul pe care îl editaţi, îl compuneţi, îl puneţi în dezbatere sau îl compuneţi?

Mircea Giurgiu: Da, eu vorbesc acum în calitate de membru al Comisiei UNESCO. Este o comisie parlamentară comună, Camera Deputaţilor şi Senatul. Noi, cam începând din luna martie, mai bine zis specialiştii din cadrul comisiei noastre au început să se ocupe de acest proiect, în sensul că, împreună cu cei de la Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, şi noi am contactat şi reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, fiindcă ne interesează şi paza acelor obiective din patrimoniu, fiindcă în lista patrimoniului mondial UNESCO a fost... pe lista patrimoniului a fost înscris complexul de cetăţi dacice din Munţii Orăştiei. Prin urmare, situaţia fiecăruia în parte /poate/ afecta întregul sistem. Aşadar, ne interesează absolut toate aspectele. Specialiştii noştri lucrează.

Noi ne-am propus ca până la sfârşitul lunii iunie cel târziu să fie elaborat proiectul de lege, să-l putem depune. Aici avem mai multe aspecte în vedere şi printre altele ne gândim şi la adminstrarea acestuia de către Consiliul Judeţean Hunedoara, într-o primă fază. /.../ dacă or să fie şi alte propuneri, dar cred că ar fi cel mai în măsură să administreze acest patrimoniu. De asemenea, avem şi alte probleme, în sensul că, odată cu intrarea în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, prezenţa parcului în forma actuală, în loc să ducă la valorificarea monumentelor, îngreunează orice intervenţie, şi aici ne referim la conservare-restaurare în cadrul siturilor arheologice asupra monumentelor. Şi cercetarea ecologică este de multe ori, este pusă în prim plan mai mult conservarea /.../ naturale şi se neglijează adevărata valoare şi importanţa siturilor istorice prezente în acest perimetru...

Realizator: Deci, dumneavoastră cereţi practic, cereţi să se acorde atenţie mai mare chiar cercetării arheologiei, chiar săpăturilor, nu numai conservării.

Mircea Giurgiu: Absolut. Avem sprijin şi Parcul Natural, dar pe /.../ ne interesează, în primul rând, valoarea acelor cetăţi de acolo. De asemenea, există o serie de restricţii privind tăierea copacilor sau îndepărtarea celor deja căzuţi din cauze naturale pe monumente şi în zona de protecţie a monumentelor. Aşadar, avem multe de rezolvat, dar ne-am propus să le luăm rând pe rând, în aşa fel încât, în momentul în care va fi elaborată legea împreună cu specialişti din toate ministerele, inclusiv de la Prefectura judeţului Hunedoara şi Consiliul judeţean, să putem să spunem că am reuşit să facem ceea ce aşteaptă nu numai cercetătorii, ci şi românii, atâta vreme cât avem acolo un patrimoniul mondial chiar.

Alexandru Rusu: Domnule deputat, intervin şi eu aici, de la Orăştie. Iertaţi-mă că vă întrerup! O să vă rog însă să faceţi aceşti paşi cât mai repede, pentru că, aşa cum aţi auzit în emisiune ceea ce spunea Simona Şerbănescu, colega mea, mai devreme, există pericolul ca aceste obiective să dispară de pe lista patrimoniului UNESCO.

Mircea Giurgiu: Da, tocmai de asta, ne propunem să lucrăm cât mai repede. Am discutat şi săptămâna aceasta, dar totuşi cu toată dorinţa noastră, mai repede de luna iunie nu cred că putem să depunem proiectul, fiindcă vrem să acoperim toate aspectele, şi cu siguranţă o să-l invităm şi pe domnul deputat Blaga. Fiindcă este din zonă şi o cunoaşte foarte bine, o să-l rugăm să intre în echipa noastră, fiindcă avem nevoie de oameni cât mai pricepuţi şi care să cunoască zona, pe lângă specialiştii pe care îi avem noi la comisii şi în ministere.

Realizator: Vorbeaţi de specialiştii care editează acest proiect al dumneavoastră. Daţi-ne mai multe detalii! E vorba şi de probitatea lor profesională. S-au tot întocmit proiecte de lege şi aproape fără nici o speranţă, a trebuit să facem altele, şi altele şi altele şi să le abrogăm pe cele vechi, fiindcă s-a dovedit la un moment dat...

Mircea Giurgiu: Da, eu am încredere...

Realizator: ...că erau lovite de nulitate sau că aveau malfuncţiuni.

Mircea Giurgiu: ...să nu avem asemenea probleme. Noi am început, cei de la Comisia UNESCO împreună cu cei de la Ministerul Culturii, fiindcă în Comisia UNESCO, cel puţin până acum, s-a dovedit că nu contează culoarea politică, contează doar interesul naţional şi încercăm să valorificăm absolut toate monumentele pe care le avem şi de care ne ocupăm. Pe lângă cetăţile dacice mai avem şi altele în vizor, în lucru, dar în acest moment se lucrează intens la acest proiect de lege, fiindcă, aşa cum se ştie, acolo, aşa cum am spus, /.../ şi punerea în valoare a acestor monumente presupune cercetare prin săpătură arheologică, dar şi lucrări de conservare şi restaurare, iar în acest moment, din păcate, deocamdată ne prea se pot face, fiindcă sunt diverse piedici, aşa cum s-a spus şi în cadrul emisiunii.

Este vorba şi de dificultatea scoaterii suprafeţelor ocupate de situri arheologice din fondul forestier cu titlu gratuit. Încercăm să rezolvăm şi această problemă. Ne interesează cercetarea, continuarea cercetărilor şi valorificării acestora, şi de asemenea încercăm să punem accentul asupra monumentului şi îndepărtarea unor elemente, aşa cum am spus, de vegetaţie şi care, în acest moment, dacă nu se iau măsuri cât mai repede, nu numai că acoperă, dar o să şi distrugă monumentele.

Realizator: Dle deputat, extrapolăm un pic subiectul. Proiectul dvs. credeţi că ar fi folositor şi altor parcuri naturale şi arheologice pe care le avem? Sunt 27 la număr, ca parcuri, atâtea sunt în România. S-ar preta acest model, pentru a fi extins şi la celălalte?

Mircea Giurgiu: Acuma vă spun sincer că noi ne gândim dacă să extindem la toate monumentele, sau doar pentru cetăţile dacice.

Realizator: Atunci apare ca o lege specială, atunci.

Mircea Giurgiu: Da. Dacă reuşim să /.../ar fi foarte bine, dar atunci ar dura mult mai mult. Este posibil ca după ce elaborăm acest proiect de lege să venim şi pentru celălalte având un model şi vrem să stabilim şi responsabilităţile şi limitele de compentenţă a personalului, nu numai de acolo, din această parte. Fiindcă acolo, atât Ministerul Administraţiei şi Intenelor (MAI), care ar trebui să asigure paza şi să asigure liniştea şi ordinea publică în zona siturilor istorice, trebuie să fie, de fapt există, şi personalul /.../ al pădurilor, care se ocupă de respectarea regulilor, prin păstrarea biosferei, Parcul Naţional Grădiştea Muncelului-Cicolovina, numai că, din păcate, deocamdată cei de la MAI se pare că nu prea doresc să se implice, chiar dacă au şi temeiul legal pentru a sprijini ordinea din aceste cetăţi.

Realizator: Ce-i împiedică? Lipsa plăţii serviciului? Că trebuie plătit serviciul, până la urmă.

Mircea Giurgiu: Da, trebuie plătit şi s-ar găsi şi resurse, numai că este vorba de implicare. Atâta vreme cât este cadrul legal, cred că ar trebui doar bunăvoinţă, implicare şi nu cred că nu s-ar găsi absolut toate soluţiile....

Realizator: Dle deputat...

Mircea Giurgiu: drept pentru care am invitat să facă parte din echipa care elaborează prioectul şi reprezentanţi ai MAI, tocmai pentru a asigura paza şi a fi siguri că, odată ce se începe o treabă, acea treabă poate să fie păstrată, se poate continua, dar poate să fie şi păzită de cei în drept.

Realizator: Dle deputat, spre exemplu, în Egipt, la piramide, locul este apărat de poliţia turistică şi a antichităţilor. N-am putea importa, sigur adapta, ştiţi?

Mircea Giurgiu: Iată, o idee foarte bună.

Realizator: Gândiţi-vă că, în felul acesta, n-am mai putea peste 20 de ani să vizităm nici o piramidă, că n-ar mai exista! Acelaşi lucru se poate întâmpla la Sarmizegetusa!

Mircea Giurgiu: Chiar la asta ne-am gândit şi noi, să avem siguranţa şi paza tuturor bunurilor de acolo şi, evident, cine poate să o facă mai bine decât poliţia, dar o idee bună, poliţia monumentelor, ar fi foarte binevenită. La asta, recunosc, că nu ne-am gândit, n-am discutat, dar este o idee foarte binevenită.

Realizator: De la Orăştie, Alexandru, dacă sunt întrebări pentru dl deputat Mircea Giurgiu.

Alexandru Rusu: Nu mai sunt întrebări aici. Îi mulţumim pentru prezenţa la "Maraton". Dl Vladimir Brilinski, mai vroia să completeze ceva.

Vladimir Brilinski: Chiar vroiam să pun o întrebare.

Alexandru Rusu: A, vreţi să puneţi o întrebare...

Vladimir Brilinski: Da, şi să-i spun, bună seara, dle deputat, prima dată.

Mircea Giurgiu: Bună seara, numai bine.

Vladimir Brilinski: Aş vrea să vă spun că nu putem bănui sau acuza MAI de o neimplicare. Există o implicare, dar, din nou, aici aduc în discuţie acelaşi lucru, Jandarmeria patrulează, dar Jandarmeria aplică doar Legea 61. Nu face nimic altceva, pentru că este legată de mâini de această lege. Aici, dacă s-ar oferi competenţe în plus tot pe un cadru legal, chiar dacă este la nivel local, paza şi administrarea lor ar fi mult, mult mai eficiente.

Mircea Giurgiu: Da.0

Vladimir Brilinski: Dar lipsa de implicare a MAI, nu pot să fiu de acord cu ea, pentru că altfel, gândiţi-vă, n-am fi ajuns să recuperăm aceste artefacte, care sunt...

Mircea Giurgiu: Nu, nu, ziceam că putem să-i rugăm sau prin lege să se implice mai mult, în sensul de a ne asigura tot timpul...

Vladimir Brilinski: Exact, tot în cadrul legal pe care dvs îl pregătiţi.

Mircea Giurgiu: Nu avem nimic cu ei, dar vrem să ştim, să-şi ştie clar atribuţiile şi să poată şi acţiona în caz de nevoie.

Vladimir Brilinski: Aş vrea să vă întreb doar dacă această lege pe care dvs. o faceţi se pliază pe viitorul proiect de trecere a cetăţilor în subordinea Consiliului Judeţean sau este o lege autonomă?

Mircea Giurgiu: Nu, într-adevăr, avem în vedere aceasta, chiar am spus-o la început. Ne-am gândit că cea mai bună variantă ar fi trecerea la Consiliul Judeţean, dar încă nu s-a luat nici o decizie, sunt doar discuţii preliminare, dar cam pe această idee mergem cu toţii.

Vladimir Brilinski: Vă mulţumesc.

Alexandru Rusu: Vă mulţumin, încă odată, dle deputat. George, iată... Bine, n-am terminat aici. Campania noastră o să continue. Simina Şerbănescu va continua subiectul la anchetele pe care le facem. Am încercat numai să facem o radiografie, aşa cum am putut, a ceea ce se întâmplă cu cetăţile dacice, să ridicăm un semnal de alarmă, să aducem, într-un fel, la aceeaşi masă oameni implicaţi, deputaţi, oameni aleşi - deputatul de zonă, preşedintele Consiliului Judeţean, oameni entuziaşti, ca dl Vladimir Brilinski, care îşi dedică viaţa acestor cetăţi dacice şi, îmi pare bine că v-am cunoscut şi vreau să vă felicit. Vreau să mulţumesc echipei de aici.

Realizator: Concluziile acestei dezbateri intinse cred că aparţine ascultătorilor şi sperăm că am adus cât mai multe opinii în casele lor şi sper ca RRA să se ţină de cuvât şi să continue această campanie. Mulţumesc.

Vandalizări la Sarmizegetusa Regia
Obiectiv, România 16 Martie 2010, 12:27

Vandalizări la Sarmizegetusa Regia

Complexul arheologic a fost din nou vandalizat, iar autorităţile nu au nici o reacţie.

Vandalizări la Sarmizegetusa Regia
Senatorul Titus Corlățean despre Ziua Tratatului de la Trianon în România
Dezbateri 31 Mai 2022, 18:34

Senatorul Titus Corlățean despre Ziua Tratatului de la Trianon în România

Senatorul PSD Titus Corlăţean solicită guvernului informaţii cu privire la modul în care intenţionează să marcheze în mod...

Senatorul Titus Corlățean despre Ziua Tratatului de la Trianon în România
AUDIO: Probleme la zi
Dezbateri 12 Iunie 2017, 13:54

AUDIO: Probleme la zi

PROBLEME LA ZI. Ordonanţa care obligă multinationalele să facă raportari financiare detaliate în România – stat de rezidenţă...

AUDIO: Probleme la zi
Probleme la zi: De la administrație la cetățean. Alegerile parlamentare
Dezbateri 14 Septembrie 2016, 15:15

Probleme la zi: De la administrație la cetățean. Alegerile parlamentare

Romanii din diaspora care nu s-au inscris in Registrul Electoral Permanent vor putea vota in strainatate la sectiile de...

Probleme la zi: De la administrație la cetățean. Alegerile parlamentare
Pregătiri pentru alegerile parlamentare
Dezbateri 11 August 2016, 14:36

Pregătiri pentru alegerile parlamentare

Probleme la zi: Pregătiri pentru alegerile parlamentare şi data potrivită la care ele pot avea loc.

Pregătiri pentru alegerile parlamentare
Probleme la zi: Români premiați la Salonul de invenții de la Geneva
Dezbateri 19 Aprilie 2016, 14:51

Probleme la zi: Români premiați la Salonul de invenții de la Geneva

Emisiunea de dezbateri Probleme la zi este transmisă în direct în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 13.20.

Probleme la zi: Români premiați la Salonul de invenții de la Geneva
Probleme la zi: Evoluţii post atentate Bruxelles
Dezbateri 24 Martie 2016, 18:34

Probleme la zi: Evoluţii post atentate Bruxelles

Emisiunea "Probleme la Zi" a avut astazi ca tema evolutiile din Europa dupa recentele atentate de la Bruxelles.

Probleme la zi: Evoluţii post atentate Bruxelles
Parlamentul şi-a încheiat sesiunea şi a intrat în vacanţă timp de două luni
Dezbateri 01 Iulie 2015, 18:00

Parlamentul şi-a încheiat sesiunea şi a intrat în vacanţă timp de două luni

O sesiune cu legi importante, cu dezbateri la noul Cod Silvic, Legea tichetelor de vacanţă, mărirea alocaţiei de stat pentru...

Parlamentul şi-a încheiat sesiunea şi a intrat în vacanţă timp de două luni