Criză "fără precedent" în Ucraina

Ucraina traversează, spun comentatorii politici, cea mai gravă criză din istoria sa independentă, centrul capitalei Kiev fiind arena unor veritabile lupte de stradă, soldate cu numeroşi morţi şi răniţi.

Trimisul nostru special, Alexandru Beleavski, preciza că aşa-numitul efect al Euromaidanului în flăcări s-a extins deja în regiunile din vestul ţării, unde forţele antiguvernamentale au ocupat sedii ale instituţiilor de stat, iar sute de voluntari s-au declarat gata să vină la Kiev pentru a se alătura manifestanţilor.

În zonele de sud şi de est, legate tradiţional de Federaţia Rusă, situaţia a fost relativ calmă, însă din partea liderilor regionali de aici ca şi a unei părţi a Partidului Regiunilor de guvernământ se aud cereri tot mai intense la adresa preşedintelui Ianukovici de a lua măsuri ferme pentru a pune capăt tulburărilor.

Video: Imagini live din Piaţa Independenţei din centrul Kievului.

În plus, ministrul ucrainean al apărării afirma că nu mai este în măsură să garanteze neamestecul militarilor în conflictele din Kiev, în timp ce reprezentanţi ai administraţiei prezidenţiale au făcut apel la "cei care au recurs la acţiuni radicale" să se predea, menţionând că aceştia sunt autorii unor infracţiuni grave.

Refuzul Ucrainei de a semna Acordul de Asociere cu UE, situaţia internă din Ucraina, aflată în continua degradare în ultimii ani, dar şi balansul între est şi vest au stat la declanşarea conflictului din Ucraina, a spus la RRA Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române.

"Niciodată Ucraina în istoria ei recentă nu a făcut vreun pas decisiv, formalizat ca să intre într-o tabără sau cealaltă. În Ucraina au existat preşedinţi care într-un mandat s-au dus, au câştigat mandatul cu orientare estică, în al doilea mandat au câştigat cu orientare vestică. Deci balansul a fost normalitatea Ucrainei, nu orientarea fermă spre o tabără sau alta, fie că vorbim spre est, fie că vorbim despre vest.

În 2007, la summit-ul de la Bucureşti, Ucraina ar fi putut să facă un parteneriat cu Occidentul, însă nici atunci şi nici anul trecut la Vilnius nu s-a întâmplat acest lucru, spune Dan Dungaciu.

Faptul că Ucraina a primit acord financiar şi o reducere la gaze de la Rusia face Occidentul să creadă că aceste lucruri se întâmplă pentru un motiv, mai susţine Dan Dungaciu.

"Cred că toată lumea este convinsă în marile capitale că un soi de formalizare de apartenenţă a Ucrainei la Uniunea Vamală şi în viitor la Uniunea Euro-Asiatică s-a discutat la Moscova. Pentru că altminteri Moscova nu era atât de generoasă", spune Dan Dungaciu..

Manifestaţiile din Ucraina sunt cauzate de posibilitate de formalizare a unui parteneriat cu estul, care ar schimba ecuaţia normală de funcţionare a Ucrainei şi un fapt fără precedent din istoria Ucrainei ca stat de după '90 încoace, a adăugat Dan Dungaciu.

Audio: Criza din Ucraina, dezbătută la emisiunea "Probleme la zi" de Victor Caraculacu.

MAE precizeaza pentru Radio Romania ca Ambasada României la Kiev nu a primit solicitări de asistenţă şi protecţie consulară din partea cetăţenilor români care se află pe teritoriul Ucrainei, dar este pregătită să vină în întâmpinarea unor asemenea solicitări în mod prioritar.

Din informaţiile deţinute de către misiunea diplomatică până la momentul de faţă, în evenimentele recente, soldate cu victime în Kiev, nu au fost implicaţi cetăţeni români.

Misiunea diplomatică îşi menţine programul obişnuit de lucru.

La Bruxelles, miniştrii de externe ai ţărilor Uniunii Europene se vor reuni de urgenţă, mâine, pentru a discuta despre sancţiunile împotriva regimului condus de Viktor Ianukovici.

La Kiev va fi trimis, într-o misiune solicitată de şefa diplomaţiei europene, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski.

Şi ONU a luat poziţie faţă de evenimentele din Ucraina, solicitând o "anchetă urgentă şi independentă", care să stabilească faptele şi responsabilităţile în declanşarea violenţelor.

În schimb, Rusia denunţă o "tentativă de lovitură de stat" şi " le cere" liderilor opoziţiei de la Kiev să înceteze violenţele.

Între timp, în Ungaria se fac pregătiri pentru un potenţial aflux de refugiaţi din Ucraina, potrivit orespondentul nostru la Budapesta, Emil Groza.

Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Budapesta, András Giró-Szász, a anunţat astăzi că autorităţile ungare urmăresc cu atenţie evoluţiile situaţiei din Ucraina, în special în ceea ce priveşte minoritatea maghiară din această ţară.

András Giró-Szász a mai spus că au loc consultări permanente cu celelalte ţări ale Grupului de la Vişegrad, respectiv Polonia, Slovacia şi Republica Cehă, iar Ungaria se va pregăti atât la nivelul sistemului de sănătate, cât şi al celui legat de imigraţie pentru o situaţie în care s-ar înregistra un eventual aflux de refugiaţi, ca urmare a evenimentelor din Ucraina.

Pe de altă parte, Ministerul ungar de Externe a arătat, printr-un comunicat, că singura ieşire din criză din Ucraina este începerea imediată a unui dialog politic cuprinzător şi a cerut autorităţilor ucrainene să respecte dreptul oamenilor la adunări publice şi la exprimarea opiniei.