Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Amendamentele şi procesul de revizuire al Constituţiei

Invitaţi Ioan Adam, deputat PSD, Sebastian Grapă, senator PNL, Mate Andras Levente, deputat UDMR, vicepreşedinte al Comisiei de revizuire, şi Alin Tişe, senator PDL.

Amendamentele şi procesul de revizuire al Constituţiei
Foto: Arhivă

Articol de Victor Caraculacu, 06 Februarie 2014, 16:59

Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a finalizat, aşadar, lucrările sale şi a adoptat în unanimitate textul revizuit, cu amendamentele şi modificările aduse legii fundamentale.

Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, a precizat că întreg proiectul de revizuire a Constituţiei va trebui acum verificat, judecătorii având un termen de zece zile în care să analizeze dacă sunt îndeplinite şi respectate condiţiile impuse de actuala lege fundamentală cu privire la revizuire şi limitele ei.

Audio: Probleme la zi, ediţia din 6 februarie

Care sunt principalele amendamente, dar şi ce urmează în procesul de revizuire aflăm în continuare de la invitaţii ediţiei de astăzi, aflaţi în legătură directă cu noi, domnii Ioan Adam, deputat PSD, Sebastian Grapă, senator PNL, Mate Andras Levente, deputat UDMR, vicepreşedinte al Comisiei de revizuire, şi dl Alin Tişe, senator PDL.

Dle senator Sebastian Grapă, care ar fi principalele amendamente? Este şi era momentul necesar unei modificări importante a legii fundamentale, după atâtea amânări, este adevărat?

Sebastian Grapă: Categoric, Constituţia trebuia adaptată la nevoile noii societăţi în care trăim cu toţii şi legea statului, principala lege fundamentală a statului, s-a demonstrat de-a lungul timpului sau cel puţin în ultima perioadă, în momentul în care avem un preşedinte jucător care face anumite confuzii în ceea ce priveşte executivul şi legislativul, trebuia ca această lege fundamentală să se modifice.

Vreau să vă spun că actuala Constituţie încearcă să acopere nevoile fundamentale, generale, ale societăţii noastre, în primul rând pentru că reglementează în mod clar atribuţiile atât ale executivului, cât mai ales ale legislativului.

Eu m-am uitat cu foarte mare atenţie pe avizul pe care Consiliul legislativ l-a dat asupra proiectului trimis în prima fază şi am reţinut câteva chestiuni de aici cu care într-adevăr sunt de acord.

Dar trebuie să facem o precizare: Consiliul legislativ se pronunţă doar asupra aspectelor de legalitate şi nu cele de oportunitate.

Or, tocmai aspectele de oportunitate trebuie ca noi foarte clar să le reglementăm, pentru că, datorită acestor chestiuni, preşedintele Traian Băsescu a intervenit de foarte multe ori, surogându-se unor instituţii ale statului.

Or, în momentul de faţă, dacă lucrurile sunt foarte clar statuate, principial, în Constituţie, fiecare instituţie şi fiecare putere din stat ştie ce trebuie să facă.

Dle Alin Tişe, să înţeleg că au fost negocieri politice sau parlamentare, vorbeam de faptul că s-a spus, sper că este şi corect ceea ce a apărut în presă, s-a spus faptul că a fost o unanimitate de puncte de vedere în finalul discuţiilor parlamentare.

Alin Tişe: A fost o unanimitate în ceea ce priveşte guvernarea socialistă PSD-PNL, nicidecum unanimitate cu PDL. PDL a cerut în Comisia de revizuire reluarea discuţiilor şi o amplă dezbatere publică, care să dureze câteva luni, chiar ani, pentru că este vorba de legea fundamentală a ţării, iar majoritatea USL a refuzat să dezbată aceste articole, urmare a amendamentelor Comisiei de la Veneţia, respectiv, a Consiliului legislativ, şi în două zile a trecut la modificarea în forţă a articolului, iar, evident, PDL a părăsit sala.

Cu alte cuvinte, nu discutăm de o unanimitate între forţele politice din România, ci discutăm de o unanimitate între forţele de la putere.

Cu alte cuvinte, este o Constituţie a forţelor de la putere, pentru că în momentul de faţă cei 16% dintre românii reprezentaţi de PDL în Parlament nu au avut şansa să aibă între amendamentele propuse nici măcar un amendament. Cu alte cuvinte, este o Constituţie a puterii politice care conduce România astăzi. oan Adam: Deputatul Adam sunt. Aş vrea să intervin vizavi de ce a spus dl coleg Tişe.

Da, dle deputat, vă rog.

Ioan Adam: Cred că s-a strecurat o greşeală în cele enunţate de dl Tişe, pentru că au fost şi reprezentanţii UDMR în sală, în Comisie, eu vorbesc în calitate de membru al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, şi au fost şi cei de la PP-DD, eu îmi aduc aminte că cei de la PP-DD şi cei de la UDMR nu sunt în coaliţia despre care vorbea dl deputat Tişe. lin Tişe: Unu, sunt senator, nu sunt deputat. oan Adam: Scuze, scuze.

Alin Tişe: Şi doi: PP-DD este la putere. PP-DD este la putere, nu este în opoziţie.

Ioan Adam: Domnul Ghişe, îmi cer scuze, n-am ştiut că sunteţi senator. Mea culpa.

Alin Tişe: PP-DD este în putere şi nu este în opoziţie, Practic, nu mai există.

Ioan Adam: Hai să spunem lucrurile la punct. Dacă dvs sunteţi supărat absolut nejustificat şi aţi părăsit lucrările, asta nu înseamnă că sunt ceilalţi membri ai comisiei, care şi-au făcut datoria şi au supus analizei.

Alin Tişe: Stimate domnule Adam, eu am răspuns la o întrebare venită din partea moderatorului, nicidecum nu v-am răspuns dvs.

Haideţi să revenim puţin şi la obiectul discuţiilor parlamentare. Revin aici cu o întrebare către domnul Máté András Levente. Domnule deputat, până la urmă care a fost poziţia UDMR? Înţeleg că aţi avut şi puncte de vedere pe care le-aţi dorit incluse în acest text. Sunt luate în considerare şi obiecţiile pe care le-aţi avut pe parcursul discuţilor.

Máté András Levente: Bună ziua şi mulţumesc pentru invitaţie şi salutări ascultătorilor şi colegilor.

Într-adevăr, au fost puncte care au fost depuse de către UDMR şi au intrat în textul de proiect de modificare a Constituţiei, care urmează încă o dezbatere atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor, şi am fost prezent în comisie la lucrări pentru că credem că trebuie să fii prezent pentru a susţine interesele tale chiar dacă prin votul majorităţii ţi se respinge, aşa cum s-a întâmpat şi în cazul nostru, pentru că multe amendamente ale noastre au fost respinse, dar trebuie să fii de faţă şi asta e jocul democraţiei, votul majorităţii decide şi trebuie să te supui acestei reguli, n-ai ce face, dar într-adevăr cred că trebuie modificată Constituţia, sunt anumite aspecte care au avansat faţă de anul 2003, când s-a adoptat prezenta Constituţie, care este în vigoare, şi trebuie reglementate acele relaţii sociale care deja nu corespund realităţii, cum a fost în 2003. Şi acest lucru s-a făcut.

Consiliul Legislativ într-adevăr a făcut nişte amendamente, observări cu privire la tehnica legislativă de formulare. În schimb, ne-a ajutat foarte mult Asociaţia Magistraţilor din România, care a venit cu modificări foarte concludente şi pertinente în tot ceea ce priveşte latura juridică, să spune aşa, funcţionarea instanţelor, şi tot ce înseamnă drepturile omului în procesul penal, pe care le-am acceptat pentru că vin din partea profesioniştilor.

Dar, domnule deputat Ioan Adam, ştiu că dvs, membrii comisiei aţi mai răspuns la această întrebare, totuşi aş vrea să revenim un pic asupra ei şi să detaliem puţin. Cât de mult s-a ţinut cont de observaţiile şi solicitările şi recomandările, dacă vreţi, venite din partea societăţii civile, inclusiv cele ale Consiliului Legislativ?

Ioan Adam: Şi eu îi salut pe ascultători şi pe dvs. Vreau să spun că chestiunile de oportunitate, aşa cum a spus şi colegul Grapă, ţin de voinţa politică şi noi am fost foarte atenţi cu tot ce s-a propus şi remarc şi eu activitatea Asociaţiei Magistraţilor, care a venit cu foarte multe propuneri, au dat dovadă de mare responsabilitate; sigur, n-au fost admise toate propunerile lot, amendamentele propuse, dar în mare parte au fost admise, dar am dat dovadă de multă responsabilitate şi am analizat cu atenţie ceea ce ne-a sugerat Comisia de la Veneţia şi, sigur, Consiliul Legislativ.

Noi spunem că şi să ştiţi că în cadrul comisiei lucrările, dezbaterile s-au desfăşurat în primul rând între profesionişti şi domnul Levente şi ceilalţi colegi din opoziţie pot să confirma acest lucru, ne-am respectat în primul rând ca profasionişti ai dreptului - suntem avocaţi, cadre universitare - şi am făcut analiză profundă, sigur, cum a spus şi colegul Máté András, nu toate amendamentele celor din opoziţie au fost admise, dar unele dintre ele au fost admise, ceea ce este de remarcat este că a fost lucrul într-o echipă în care au primat argumentele de ordin juridic. Sigur că da, având în vedere şi linia politică.

Ţinta este, după cum a spus şi colegul Grapă, şi cum suntem de acord toţi cei care suntem în legătură cu dvs, ţinta este aceea de a elimina disfuncţiunile care au fost până acum datorită Constituţiei şi ambiguităţile.

Ion Adam: De exemplu am clarificat lucrurile la articolul 103 în legătură cu desemnarea premierului, fără echivoc şi nu numai atât, am definit şi clarificat raporturile dintre puterile statului, echilibrul dintre ele, cum se asigură echilibrul dintre ele.

Avem o serie de reglementări care au clarificat - aşa cum spunea şi domnul Mate - nişte texte care au dat loc la interpretări şi care, ştim cu toţii, unele excepţii de neconstituţionalitate au fost admise şi au apărut foarte multe comentarii în spaţiul public.

Domnule senator Grapă, de ce au fost atât de multe controverse şi interpretări pe tema unor mai bune separaţii a puterilor în stat, faţă de textul de altfel existent şi aflat în vigoare?

Sebastian Grapă: Oricum înainte de a răspunde întrebării dumneavoastră, un foarte scurt comentariu.

Vă rog.

Sebastian Grapă: Eu nu am obiceiul să analizez spusele colegilor mei, dar acum trebuie să aduc aminte colegului Tişe pe care îl salut şi pe care de altfel îl stimez - este un distins senator al statului român - cum că în democraţie conduc majorităţile şi am fost cu toţii de acord după 1989 că această formă de guvernământ este cea pe care o vrem cu toţii.

Eu nu vreau să mă îndrept în perioada vechiului guvern pentru că chiar nu mai contează asta.

Trebuie să îi spun însă că este foarte dificil să dezbaţi ani de zile într-o dinamică cum este cea pe care o avem noi cu toţii în zilele noastre şi pe urmă trebuie o concluzie pentru că există riscul ca decizia luată la momentul începerii dezbaterilor să nu mai fie ca cea de la sfârşitul dezbaterilor.

Ce vreau să spun cu asta? În momentul de faţă avem 11 ani de constituţie din care decidem că ultima parte a ei, prin vederile pe care le-a avut, nu au fost într-u totul în pas cu societatea.

Acum avem ocazia să modificăm această constituţie, analizând deciziile şi mai ales propunerile făcute de către diverşi colegi de-ai noştri.

Cum în democraţie conduc majorităţile actuala majoritate a decis că această formă este cea pe care o avansează poporului pentru vot. Să învăţămşi din greşelile trecutului, domnul coleg Grapă.

Sebastian Grapă: Mulţumesc domnule profesor pentru completări. Ei, avem acum şansa că modificăm substanţial ceea ce nu mai este compatibil cu timpurile pe care le trăim, aşa cum îmi palce mie să mă exprim, şi să aşezăm în faţa celor care ne-au ales, în faţa poporului o altă variantă de constituţie.

Însă, este foarte important să precizăm câteva aspecte care ţin de felul în care vor funcţiona de acum încolo instituţiile statului.

Gândiţi-vă că în momentul de faţă parlamentul are o modalitate haotică de funcţionare, or noua constituţie stabileşte foarte clar care sunt atribuţiunile celor două Camere.

De ce avem o Cameră superioară şi una inferioară când cea inferioară este decizională mai mult decât cea superioară?

Ei, noul proiect de constituţie spune foarte clar ce se întâmplă, şi ce are de făcut fiecare parlamentar, că este senator sau că este deputat.

Mai mult decât atât, avem o modalitate foarte clară prin care preşedintele îl numeşte pe cel care va crea guvernul. Nu mai sunt dubii.

De asemeena, avem o modalitate foarte clară prin care se dizolvă parlamemtul.

Aleşii neamului, dacă nu îşi fac treaba bine de trei ori la rând, sunt dizolvaţi ipso facto pentru că nu au fost în stare să creeze un guvern care să legifereze.

Iată doar câteva aspecte care în noua constituţie sunt foarte bine definite.

Şi să vă răspund la întrebare.

Era normal să existe divergenţe, dispute, dacă vreţi, pentru că acesta este rolul parlamentului - să dezbată.

Important este ca rezultatul acestor dezbateri, distinşi colegi şi dragi ascultători, să fie o entitate care să ajute România să păşească în mileniul III aşa cum ne dorin noi toţi, adică instituţiile statului să îşi facă treaba şi să asigure o penitenţă pentru responsabilităţile pe care le au faţă de cetăţeni.

Da, domnule senator Tişe, s-a putut deci clarifica ce rol are fiecare instituţie, va putea fi în mod obiectiv realizat acest lucru?

Sebastian Grapă: Colegul meu se dă mai mult la televizor eu mă dau la radio. Eu sunt Grapă, dar am înţeles.

Am înţeles, vorbeam cu domnul Tişe, dacă ne aude. Domnul Tişe, ne auziţi?

Alin Tişe: Foarte scurt, m-aş adresa acum, sigur, ascultându-l pe cogul meu care vorbeşte despre voinţa poporului - sună foarte bine ce vorbeşte el - şi i-aş spune că într-adevăr voinţa poporului ar trebui să conteze întotdeauna, numai că, iată, cum se face că un parlament de vreo 590 câţi or fi acolo, 400 şi ceva de la USL pun preţ pe voinţa poporului doar atunci când le convine lor şi anume: voinţa poporului contează doar pentru că a dat un parlament cu 70 la sută USL, dar voinţa poporului nu contează atunci când printr-un referendum în anul 2009, tot poporul despre care vorbeşte domnul de la USL a decis să avem doar 300 de parlamentari.

Alin Tişe: Cu alte cuvinte, voinţa poporului atât de mult discutată contează doar atunci când partidul PSD - PNL doreşte şi e în avantajul lor, şi atunci eu aş spune în felul următor: dacă voinţa poporului contează, atunci, această Constituţie ar trebui să înceapă în revizuirea ei, de la punerea în aplicare a voinţei poporului care a fost exprimată...

Sebastian Grapă: Domnule Caraculacu, îmi permiteţi să intervin.

Alin Tişe: Dacă-mi permiteţi, să nu fiu întrerupt!

Să îl lăsăm şi pe domnul Alin Tişe să termine.

Alin Tişe: Voinţa poporului a fost exprimată în anul 2009 prin referendum. Există o decizie a Curţii Constituţionale care este obligatorie şi pentru Parlanment, indiferent dacă eşti în majoritate sau în minoritate, iar această decizie spune despre referendum că indiferent dacă referendumul este decizional sau este consultativ, la prima modificare legislativă, Parlamentul trebuie să ţină cont de această decizie a poporului exprimată prin referendum care reprezintă suveranitatea poporului, iar în completarea deciziei de care vă vorbeam se vorbeşte despre Comisia de la Veneţia şi care într-un document intitulat "Linii directoare pentru organizarea referendumului" prevede explicit că rezultatul unui referendum trebuie să fie expres... expres prevăzut în Constituţie, şi nu este lăsată la aprecierea majorităţii.

Cu alte cuvinte, haideţi să respectm suveranitatea poporului.

Nu discutăm acum despre modul în care instituţiile statului vor fi ierarhizate sau aşezate în Constiuţie ci discutăm de o chestiune fundamentală: nimeni nu poate înfrânge voinţa poporului, nici măcar o majoritate de 70%. Ca atare...

Sebastian Grapă: Domnule, Caraculacu... trece emisiunea.

Alin Tişe: ...majoritatea USL trebuie să execute rezultatul referendumului. Asta le-am cerut noi majorităţii USL, de a ţine cont de voinţa poporului.

Dacă poporul a dorit 300 de parlamentari, care înseamnă deputaţi plus senatori, împreună, 300, nu cum doreşte majoritatea, o şmecherie de a face 300 de deputaţi plus 100 de senatori, printr-o altă lege, crezând că populaţia nu-i va înţelege, deci, 300 de parlamentari împreună.

Asta înseamnă voinţa poporului şi, atunci, am fi credibili, domnilor de la USL!

Dacă aţi prinde în Constituţie... că avem în total 300 de parlamentari şi, după care, prin lege specială, să stabilim restul, dar dumneavoastră nu doriţi asta.

Înţeleg! Cu permisiunea domnului Mate Andras Levente la care revin imediat... domnule deputat Ioan Adam.

Ioan Adam: Punctual, vreau să-i aduc aminte domnului Tişe că 7,4 milioane de români au votat la un referendum într-un anume sens şi ar trebui să aibă puţină decenţă.
Alin Tişe: Ştiţi prea bine că n-a fost validată, asta...

Ioan Adam: Să aibă puţină decenţă...

Alin Tişe: Ştiţi prea bine că n-a fost validată...

Ioan Adam: Un pic de decenţă, minima decenţă, minimă decenţă, ar trebui să manifestaţi minimă decenţă şi să nu mai amintiţi de oroarea aia, pe de o parte, pe de altă parte, vreau să vă reţineţi, că chiar preşedintele Curţii Constituţionale a spus că Curtea, în ce priveşte obligativitatea unui referendum, îşi poate schimba practica, şi şi-a schimbat practica.

Doar... asta o spun pentru acurateţe şi nu vreau să-i răpesc din timpul domnului coleg Mate.

Şi, mai vreau să adaug că prin actualul proiect de Constituţie am stabilit 300 de parlamentari plus minorităţi. Trebuie să spunem adevărul, să nu ne permitem să dezinformăm, aşa cum a făcut-o domnul Tişe, acum.

Revin, acum, la domnul Mate Andras Levente. UDMR a vorbit de mai multe ori despre drepturile minorităţilor dar şi despre regiunile tradiţionale. Erau necesare aceste modificări? Ce includ, ele? Ce aţi inclus, domnule Levente?

Mate Andras Levente: Deci, în primul rând, daţi-mi voie să revin asupra referendumului. Într-adevăr, a fost un referendum în 2009.

Atunci, am fost la guvernare, în acea perioadă, cu colegii noştri de la PDL dar cred că nu trebuie să fim foarte, foarte populişti pe această temă.

Am fi putut organiza şi noi, atunci, un referendum şi să întrebăm oamenii dacă într-adevăr vor tăieri de salarii sau de pensii, şi suntem convinşi că ar fi revenit o majoritate enormă.

Şi nici atunci nu puteai respecta, pentru că acea situaţie care era în economie nu permitea acest lucru.

Referendumul, întotdeauna, este consultativ, iar ulterior dacă cineva spune că nu este de acord cu un parlament unicameral sau un parlament foarte, foarte redus, şi totuşi, oamenii se prezintă la vot şi primeşte dreptul de a reprezenta acea parsoană în Parlament, înseamnă că şi societatea şi-a schimbat optica.

Nu cred că reducerea numărtului parlamentarilor va duce la creşterea pensiilor şi salariilor.

Este o demagogie pe care noi nu o putem accepta.

Cu privire la ce m-aţi întrebat.

Sunt doar două, din cele pa care le-aţi susţinut.

Mate Andras Levente: Foarte pe scurt, e vorba de regiuni da.

Dacă se introduc aceste regiuni ca şi unităţi teritorial-administrative, am propus şi s-a acceptat ca în zonele tradiţionale - şi, subliniez, nu trebuie înţeles secuimea -, de exemplu, Ţara Făgăraşilor, Bucovina, Dobrogea, sunt zone unde să permitem comunelor sau oraşelor să formeze împreună o subregiune, pentru că, posibil, cunosc mai bine acea situaţie din acel teren, acea zonă şi pot să ia decizii mult mai corecte decât regiunea, care este din două, sau trei, sau chiar patru judeţe.

La final, vă propun să îl ascultăm, foarte pe scurt, pe dl Gheorghe Muscalu, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, cu câteva precizări, făcute chiar în această dimineaţă, legate de revizuire.

Gheorghe Muscalu: Astăzi vom veni cu un comunicat şi o poziţie publică a CSM, urmare a dezbaterilor din cadrul activităţilor de plen, încât să solicităm să participăm la activităţi, dacă se reiau activităţile sau dacă nu au fost finalizate, pentru că, în fapt şi la urma urmei, CSM are o atribuţie constituţională, are o atribuţie legală, aceea de garant al independenţei justiţiei, şi face parte din autoritatea judecătorească, chiar dacă se fac modificări pe competenţe ale judecătorilor şi procurorilor.

A fost dl Gheorghe Muscalu, vicepreşedintele CSM. Dle senator Sebastian Grapă, veţi răspunde solicitărilor Consiliului? Ce veţi face în continuare?

Sebastian Grapă: Consiliul nu face solicitări. Consiliul emite, dacă vreţi, anumite opinii, de care bineînţeles membrii Comisiei au ţinut cont. Aş vrea, dacă îmi permiteţi, în final, să mai fac o precizare.

Vă rog.

Sebastian Grapă: Să îl liniştesc pe colegul Tişe, pentru că de acum încolo noi, cel puţin instituţional, o să respectăm toate cutumele.

Şi anume, acest nou proiect al Constituţiei o să ajungă la Comisia de la Veneţia, prin intermediul guvernului bineînţeles, pentru că noi, parlamentul, nu avem o relaţie directă cu Comisia de la Veneţia, dar, la fel ca şi referendumul, care este consultativ, să ştiţi că şi deciziile, şi poporul trebuie să ştie asta, Comisiei de la Veneţia sunt consultative.

Noi nu trebuie să uităm un singur lucru, noi, românii, suntem un popor bine definit în spaţiul carpato-danubiano-pontic şi în Europa asta Centrală, avem tradiţii şi trebuie să ţinem foarte bine cont de ceea ce înseamnă popor român, şi nu de ceea ce înseamnă deciziile imperative ale unora care vin şi spun că aşa cred ei că ar trebui să se întâmple în România.

Înţeleg. Înţeleg, dle Tişe, va fi textul trimis la Comisia de la Veneţia, lucrurile se vor clarifica până la urmă, chiar dacă sunt obiecţii din partea dvs.

Foarte pe scurt, vă rog.

Alin Tişe: Ceea ce aţi auzit astăzi demonstrează încă o dată cerinţa PDL-ului de a se reduce numărul de parlamentari.

Deci, este justificată cererea noastră - şi ascultând ceea ce se vorbeşte acum pe radio.

Cu alte cuvinte, din punctul nostru de vedere acest proiect de lege va fi, inevitabil, declarat neconstituţional.

Şi veţi vedea acest lucru în momentul în care va fi analizat de Curte.

Şi aş mai spune un singur lucru, indiferent ce majoritate ai astăzi sau mâine, indiferent cine şi cum e-a votat, indiferent dacă astăzi eşti 70% sau 90%, nu trebuie să uiţi niciun moment că voinţa poporului prin referendum nu trebuie să o ignori.

Şi, doi, eu spun încă de astăzi, dacă acest proiect de revizuire va fi declarat neconstituţional sau va fi întors de Comisia de la Veneţia, în opinia mea toţi cei care au lucrat la un proiect neconstituţional ar trebui să plece din Parlament.

Viitorul va demonstra cine are dreptate.

Viitorul va demonstra dacă ce spun eu astăzi, şi anume că proiectul este neconstituţional, pentru că nu intră, nu pune în valoare...

Înţeleg. Vă rog, o scurtă concluzie şi din partea dlui deputat Ioan Adam.

Ioan Adam: Eu îl rog pe dl Tişe să se documenteze, că aici nu se pune problema de neconstituţionalitate, la Constituţie. Este o chestiune marca Tişe.

Nu putem să acceptăm asemenea inepţie juridică, pe de o parte.

Pe de altă parte, vreau să fie foarte clar pentru toată lumea, aşa cum au spus colegul Groapă şi colegul Andra Mate, este vorba de caracterul consultativ al opiniilor pe care le dau oricare din instituţii le-ar da, iar noi nu facem o Constituţie pentru cineva anume, facem o Constituţie trainică şi durabilă, care să elimine acele ambiguităţi, care să ducă la legi predictibile, care să asigure stabilitate în societate.

Mulţumesc foarte mult invitaţilor noştri, dl Ioan Adam, deputat PSD, dl Sebastian Grapă, senator PNL, dl senator PDL Alin Tişe şi dl Mate Andras Levente, vicelider în Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei, de la UDMR. Vă doresc o după amiază cât mai plăcută în continuare.


Probleme la zi: De la administrație la cetățean. Alegerile parlamentare
Dezbateri 14 Septembrie 2016, 15:15

Probleme la zi: De la administrație la cetățean. Alegerile parlamentare

Romanii din diaspora care nu s-au inscris in Registrul Electoral Permanent vor putea vota in strainatate la sectiile de...

Probleme la zi: De la administrație la cetățean. Alegerile parlamentare
Pregătiri pentru alegerile parlamentare
Dezbateri 11 August 2016, 14:36

Pregătiri pentru alegerile parlamentare

Probleme la zi: Pregătiri pentru alegerile parlamentare şi data potrivită la care ele pot avea loc.

Pregătiri pentru alegerile parlamentare
Probleme la zi: Români premiați la Salonul de invenții de la Geneva
Dezbateri 19 Aprilie 2016, 14:51

Probleme la zi: Români premiați la Salonul de invenții de la Geneva

Emisiunea de dezbateri Probleme la zi este transmisă în direct în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 13.20.

Probleme la zi: Români premiați la Salonul de invenții de la Geneva
Probleme la zi: Evoluţii post atentate Bruxelles
Dezbateri 24 Martie 2016, 18:34

Probleme la zi: Evoluţii post atentate Bruxelles

Emisiunea "Probleme la Zi" a avut astazi ca tema evolutiile din Europa dupa recentele atentate de la Bruxelles.

Probleme la zi: Evoluţii post atentate Bruxelles
Parlamentul şi-a încheiat sesiunea şi a intrat în vacanţă timp de două luni
Dezbateri 01 Iulie 2015, 18:00

Parlamentul şi-a încheiat sesiunea şi a intrat în vacanţă timp de două luni

O sesiune cu legi importante, cu dezbateri la noul Cod Silvic, Legea tichetelor de vacanţă, mărirea alocaţiei de stat...

Parlamentul şi-a încheiat sesiunea şi a intrat în vacanţă timp de două luni
Rolul Camerei de Comerţ şi Industrie pe scena economiei româneşti
Dezbateri 24 Iunie 2015, 17:43

Rolul Camerei de Comerţ şi Industrie pe scena economiei româneşti

Problematica mediului de afaceri într-o abordare directă la RRA; Radu Dobriţoiu în dialog cu preşedintele Camerei de...

Rolul Camerei de Comerţ şi Industrie pe scena economiei româneşti
Siguranţa cotidiană a cetăţeanului
Dezbateri 17 Iunie 2015, 15:57

Siguranţa cotidiană a cetăţeanului

Tema emisiunii "Probleme la zi", difuzată miercuri, 17 iunie, la Radio România Actualități, a fost "Siguranţa cotidiană...

Siguranţa cotidiană a cetăţeanului
Dezbateri 26 Mai 2015, 15:57

Procesatorii de legume fructe "folosesc materie primă de slabă calitate"

Tema emisiunii "Probleme la zi" la Radio România Actualități a fost "Agricultura românească – prezent şi perspective".

Procesatorii de legume fructe "folosesc materie primă de slabă calitate"