Statul ne are la degetul mic

În România, Doamne ferește să te îmbolnăvești sau să-ți rupi un deget! Sistemul sanitar românesc e bolnav și rupt el însuși iar cei care fac parte din el sunt extrem de contagioși.

Din nefericire, am avut nevoie de medic zilele acestea și am ajuns iarăși la aceeași veche concluzie – la fel ca toată țara și sistemul medical e la pământ. Sâmbătă, în timp ce mă jucam cu fiul meu cel mai mic, distracția s-a oprit brusc când într-o clipă de neatenție, degetul mic de la mâna dreaptă mi-a fost dat peste cap. Nu cred că e vorba de o fractură, practic cred că am suferit o ruptură de ligament între degetul inelar și cel auricular - cum se numește degetul mic.

Ca tot românul în weekend, am apelat la sfatul farmacistului și toată duminica m-am uns cu un gel analgezic și antiinflamator, dar zona tot s-a umflat și mă chinuia o durere surdă, așa încât luni dimineață am hotărât să merg la doctor.

Am suportat cu răbdare “iuliumania” matinală – așa numesc eu aglomerația de nedescris de pe strada Iuliu Maniu din capitala unde gestica șoferilor cu degetul mijlociu este un veritabil cod de comunicare – și am ajuns dupa o oră și 3 km la Spitalul Municipal de pe Splaiul Dâmboviței. Aici, la recepția de la Ambulator, am arătat degetul mic și umflat și mi s-a spus rece că toată treaba m-ar costa cam un milion – adica vreo 50 de lei consultația unui specialist și alți 50 de lei o radiografie a mâinii. Parcă aș fi primit o palmă! Îmi venea să le arăt alt deget decât cel mic. Cum nu mă dau banii afară din casă și remarcând și puhoiul de lume de pe holuri, m-am gândit că s-ar putea să existe o cale mai ieftină și mai rapidă așa că m-am îndreptat spre camera de gardă. Vezi să nu! La urgență erau și mai mulți pacienți! Descurajat, am făcut stânga-împrejur și am părăsit spitalul, hotărât să mă doftoricesc singur.

Nu aveam timp să stau ore întregi la coada din spital pentru că trebuia să merg să stau la alte cozi ca să depun declarații și contribuții la pensii, somaj și SĂNĂTATE! De 20 de ani încoace, în fiecare lună mi s-au reținut foarte multe milioane de lei contribuție la asigurările de sănătate, însă de cele mai multe ori când apelez la sistemul sanitar de stat, acesta nu e în stare să mă ajute. Astfel, sunt nevoit să mă îndrept spre cel privat și să scot din buzunar alte milioane de lei, cu toate că și clinicile particulare au bubele lor mai mici. Dar degeaba le arăt cu degetul, că rămân, iată, cu degetul rupt! Mai bine le-aș arăta până la urmă degetul pe care-l merită! Chiar dacă ar fi un gest dezonorant - măcar atâta să fie dreptul meu de autor!