Ghiveci călugăresc

Nu ştim cum arăta birtul lui Caragiale din Ploieşti, dar tipul de spaţiu de trecere s-ar potrivi bine universului său literar. Tranziţia pare să fie un element spaţial important pentru noi, românii, nu numai o situaţie politică din care ne vrem scăpaţi cât mai curînd. Dacă ar fi să judecăm după spaţii şi după Caragiale, tranziţia pare să fie chiar baza sufletului românului iar normalitatea, utopia lui, aşa cum a spus-o Andrei Pleşu.

Spaţiul polivalent şi fără direcţionare clară al „Grădinii” pare să amintească şi de lipsa de direcţie din bucătăria românească. Baclavaua, doboşul, linzerul, ștrudelul, fursecul, mai nou tiramisu-ul, donut-ul de la fast-food, toate coexistă la noi cu drepturi egale (asta ca să rămînem doar la deserturi!).

Ca şi în cazul Vienei, cu spaţiile ei gastronomice derivate adesea din rural, Bucureştiul pare să fie şi el (gastronomic) mai mult rural decît urban.

Totul pare să se încheie într-un mare ghiveci care, s-ar putea spune, ilustrează (arhitectonic) esenţa postmodernă (de mare apetit pentru colaj şi citat) a românului, ghiveciul fiind şi el un cuvînt turcesc! Dar cum preparăm un “Ghiveci călugăresc”, piesă de rezistenţă în Postul Paştelui.

Într-o cratiţă mare se pun: 100 de ml de ulei, 3 cepe tăiate mărunt, 2 morcovi taiați rondele, 2 ardei graşi tăiaţi cuburi şi se călesc pe foc mic, 3-4 min. Se pun şi 6 cartofi tăiaţi cuburi, apoi se mai lasă încă 5 min. pe foc.

Adăugăm restul legumelor (150 g de mazăre, 150 g de fasole verde, o vânătă tăiată cuburi), un măr tăiat cuburi, foi de dafin, sare piper şi 500ml. de apă caldă. Acoperim cratiţa cu un capac şi lăsăm la foc mic 30 min. Nu amestecăm cu lingura pentru a nu se sfărâma legumele ci răsucim cratiţa în stânga şi în dreapta, ca la sarmale. Luăm apoi capacul, adăugam sucul de roşii (250 ml), 3-4 căţei de usturoi tăiat mărunt (sau zdrobit) şi punem totul la cuptor pentru încă 25-30 de minute cu focul mic. Este gata atunci când sosul a scăzut suficient. Punem verdeaţă tăiată mărunt, alături o mămăligă şi vorbele politicianului şi jurnalistului Corneliu Vadim Tudor, alese pentru volumul „Fie-ne tranziţia uşoară. Perle romaneşti”- Humanitas, 2006: „Dumnezeu are timingul lui, incubaţia lui. El judecă, răsplăteşte şi pedepseşte, iar noi ne dăm seama post-factum.”