Falimentul Greciei?

Guvernul elen a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute ca pregătește noi măsuri de austeritate pentru a menține țara pe linia de plutire. Grecii se vor axa în 2012 tot pe tăierea cheltuielilor bugetare, în locul creșterii veniturilor. Săptămâna trecută, guvernul a introdus o nouă taxă pe proprietate, din care speră să adune circa două miliarde de euro anual – bineînțeles, dacă sistemul de colectare a taxelor, complet paralizat în Grecia, ar și funcționa. Așa-zisa troică formată din Banca Mondială, FMI și Comisia Europeană și-a exprimat însă rezervele în privința măsurii.

Tensiunea crește și mai mult după ce inspectorii troicii și-au amânat vizita la Atena, care trebuia sa înceapă astăzi. Și premierul George Papandreu și-a anulat o vizită în Statele Unite pentru a căuta alături de miniștrii săi porțiunile din buget unde se mai pot face ajustări. Este o probă contratimp, în joc fiind o tranșă de împrumut de opt miliarde de euro, care ar trebui să fie aprobată până în octombrie, când Grecia ar rămâne fără bani.

Între timp, în Europa și pretutindeni, politicieni și economiști își dau cu părerea despre șansele Greciei și despre ce va urma. Săptămâna trecuta, un lider al coaliției la putere în Germania vorbea despre posibilitatea unui faliment controlat al țării. Pe de altă parte, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat unui post de radio că Grecia va fi încurajată să implementeze în continuare măsurile pe care și le-a asumat, nu să iasă din zona euro sau să declare falimentul.

Însă și ideea falimentului are parte de susținători interesanți. Unul dintre aceștia este, potrivit Bloomberg, chiar omul cel mai bine școlit în arta falimentului suveran. Mario Blejer a condus Banca Centrală a Argentinei imediat după cel mai mare faliment din istorie al unui stat, cel din 2001. Blejer spune simplu că datoria Greciei nu poate fi plătită. Grecia ar trebui să dea faliment și încă un faliment răsunător. Un faliment mic, crede el, e mai rău și decât un faliment mare și decât situația actuală.