Revista presei locale 6 octombrie

De doua zile locuitorii municipiului Adjud nu au apă nici să se spele nici să-şi prepare mâncarea. Apa de baut este cumparată cu bidoanele de la magazine, crescând subit vânzarile acestora. Deşi autorităţile au promis aseară remedierea situaţiei, la ora inchiderii ediţiei Ziarului de Vrancea adjudenii încă nu aveau apă rece la robinetele din case.

La Craiova, repartitorul „coboară“ în subsol. Gazeta de Sud scrie că deşi dacă au repartitoare de costuri în locuinţe, craiovenii sunt acum obligaţi să instaleze repartitoare „comune“ pe conductele de căldură din subsolul blocului, şi asta pe propria cheltuială. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) a stabilit ca fiecare proprietar - fie că este racordat la sistemul centralizat de încălzire, fie că are centrală de apartament sau altă sursă de încălzire - să fie taxat pentru consumul de căldură aferent părţilor comune, care nu poate fi măsurat decât cu ajutorul unor repartitoare.

Trei zile de „carte pe pâine”, la Deva- anunţă Servus Hunedoara. Aproximativ 30 de edituri din ţară şi din judeţ sunt prezente cu standuri de carte la Casa de Cultură din Deva la o manifestare devenită deja o tradiţie. Aflat la cea de-a XI-a ediţie, „Salonul Editurilor Hunedorene” are scopul de a mediatiza cartea şi de a promova ultimele aparţii editoriale din acest an.

Sibiul nu prinde Top 5 la turism- constata Tribuna. Faima Capitalei Culturale pare că a apus. Sibiul nu mai prinde Top 5 cele mai vizitate oraşe din România. Dacă în 2007 sute de mii de turişti veneau şi îşi cheltuiau banii în oraş, acum Bucureştiul este pe primul loc, cu aproape 600.000 de persoane care au sosit ca turişti în Capitală. Cu peste 430.000 de sosiri de persoane în calitate de turişti, Constanţa se află pe locul 2. Este urmată de oraşe ca Braşov, Timişoara şi Cluj, ultimul cu peste 118.000 de turişti sosiţi în prima parte a anului 2010.

Există şi aşa ceva: Evenimentul regional al Moldovei scrie despre efectele ecologiste ale crizei.

Criza economică şi concurenţa de pe piaţă au avut un efect foarte bun pentru pădurile Moldovei. Lupta dintre firmele prelucrătoare a dus la salvarea multor copaci, cu efecte dintre cele mai bune. De la începutul anului, nu mai puţin de 280 de societăţi comerciale din judeţul Suceava care aveau ca principal obiect de activitate prelucrarea materialului lemnos şi-au închis porţile. Aceeaşi situaţie este şi la Neamţ, unde criza economică a mai redus din numărul societăţilor de prelucrare a lemnului.Şi tăierile ilegale, cele mai multe înregistrate în perimetreleretrocedate, sunt mai puţine. Asta poate şi pentru că proprietarii de păduri au obligaţia de a încheia contracte de administrare cu Direcţia Silvică, dar şi cu ocoale silvice autorizate sau private, altfel riscă să fie amendaţi.

Constanţa găzduieşte timp de trei zile o manifestare unică în peisajul ştiinţific din România, informează Cuget Liber. Este vorba despre Sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice „Moştenirea istorică a tătarilor“, aflată la a doua ediţie. Manifestarea este proiectată în coordonate internaţionale şi se înscrie de data aceasta pe un curent novator, promovat de cercetători americani, cu privire la istoria tătarilor de pretutindeni. Cercetători americani subliniază însemnătatea contribuţiei mongolo - tătare la dezvoltarea capitalismului din Occident. Se consideră că prima piaţă comună din istoria universală a fost creată în Imperiul tătaro - mongol.

În ideea de a promova staţiunea cu ape şi nămoluri sărate şi în afara sezonului estival, administratorii zonei de la Figa se gândesc foarte serios la îmbunătăţirea ofertei de servicii, concomitent cu adaptarea acesteia pe specificul sezonului rece. Mesagerul de Bistriţa Năsăud exemplifică: amenajarea unei pârtii de schi în perimetrul Băilor Figa, cu zăpadă adusă din zonă, şi un patinoar în locul bazinului exterior sunt inovaţiile aflate în plan pentru perioada imediat următoare.

Daniel Tripon, un masterand clujean a fost selectat să ia parte la un proiect desfăşurat în Tokio, unde este iniţiat în cultura străveche a Japoniei şi, totodată, va învăţa despre tehnologia desprinsă parcă din SF-uri a acestei ţări. Proiectul Vulcanus in Japan este un program de schimb de studenţi cu Uniunea Europeană şi are ca scop principal promovarea cooperării industriale între societăţile europene şi japoneze. Timp de un an, participanţii învaţă limba japoneză, caligrafia sau prepararea sushi-ului şi, opt luni din acel an, fac internship la firmă, precizează Ziua de Cluj.