Revista presei locale 7 martie

Evenimentul regional al Moldovei publică un articol despre Vaslui, judeţul rural. De la an, la an numărul celor care pleacă de la oraş la sat este în continuă creştere. Aşa se face că populaţia majoritară din judeţ se găseşte în mediul rural. Au renunţat la chiuvetă pentru găleată şi la aragaz pentru soba cu lemne. Lipsa locurilor de muncă, facturile uriaşe la întreţinere, stresul şi agitaţia i-au determinat pe tot mai mulţi vasluieni să se întoarcă în satele de baştină. La ţară, se descurcă mai bine, cu bani mai puţini, în condiţiile în care nu trebui să bage mâna în buzunar la orice pas. Bătrânii satului sunt cei mai fericiţi de această întoarcere a tinerilor, dar recunosc că îi şi compătimesc.

Citim în Informaţia de Severin că astăzi, după un an de la alunecarea de teren care s-a produs în Clisura Dunării, oamenii îşi amintesc încă necazul prin care au trecut şi stau cu grijă la fiecare ploaie mai puternică. Autorităţile spun că sunt mai pregătite să intervină, dar speră şi la îngăduinţa divină, pentru a-i ocoli de astfel de nenorociri. După ce zăpada abundentă care s-a aşternut pe versantul muntos va începe să se topească, drumarii se aşteaptă la alunecări de teren în Clisura Dunării.

Parcurile auto de pe varianta Constanţei s-au transformat în ultimele luni în simple muzee, cărora le trec pragul din ce în ce mai puţini curioşi, constată colegii de la Cuget Liber. Tot ce mai merge acum sunt schimburile auto, spun comercianţii. În principiu, clienţii le aduc maşini scumpe, puternice, aproape noi, în schimbul cărora îşi aleg o altă maşină, ceva mai ieftină, cu o capacitate cilindrică de sub 2.000 centimetri cubi, la care se adaugă şi o diferenţă de bani.

Deşi se numeşte Floarea Soarelui, Grădiniţa nr.51 din Craiova îşi aşteaptă preşcolarii.. ca afară. Aflăm din Gazeta de Sud că temperatura în clase la Grădiniţa nr. 51 „Floarea Soarelui“ nu depăşeşte 17 grade Celsius, cei 300 de copii care frecventează unitatea de învăţământ fiind nevoiţi să stea în frig. Şi mai frig este în sala de mese, care a fost improvizată pe holurile unităţii de învăţământ preşcolar, deoarece clădirea proiectată în anii ‘70 nu a fost prevăzută cu bucătărie, spălătorie sau un loc special amenajat pentru servirea mesei.

Reporterii de la Crişana se întreabă: Dispar stejarii din Băile Felix: Igienizare forestieră sau defrişare în toată (ne) regula?! Ocolul Silvic Oradea a declanşat de câteva săptămâni o campanie de "igienizare" a pădurii din Băile Felix. Printre copacii doborâţi de drujbe se regăsesc, însă, şi stejari de peste 100 de ani...

Un copac din România se află în finala competiţiei „Arborele european al anului 2011", informează Transilvania Expres. Juriul are de ales între un tei din comuna Leliceni, judetul Harghita, vechi de 500 de ani, şi un stejar din Bulgaria. În prezent, diferenţa dintre cei doi candidaţi este de 433 de voturi, stejarul bulgar fiind pe prima poziţie a clasamentului. Votarea se face în sistem electronic. Teiul din Harghita are circumferinţa de 3,9 metri şi o înălţime de 20 de metri.

Cu o machetă improvizată şi cu bani din buzunar, studenţii clujeni au câştigat premiul cel mare la concursul Seismic Design de la San Diego, în competiţie cu mari universităţi din SUA, scrie Ziua. Politehniştii clujeni au impresionat juriul competiţiei cu un model al unei clădiri cu 29 de etaje, denumită Valahia Tower, dotată cu amortizori pe bază de frecare pentru disiparea energiei seismice. Aplicarea sistemului "inventat" de tinerii clujeeni ar mări cu 5-8% costurile necesare unei clădiri de 10 etaje, cu structură din oţel.