Revista presei economice, 16 iunie

Un titlu scris mare deschide prima pagină din Bursa: "Grevă şi proteste violente în Grecia".

Bursa relatează şi despre un comentariu al instituţiei japoneze de credit Nomura sub titlul "Criza din Grecia va avea consecinţe semnificative în România şi Bulgaria".

Studiul prezintă mai multe scenarii posibile, dintre care cel mai puţin negativ ar fi reducerea severă a creditării acordate de subsidiarele din România şi Bulgaria ale băncilor elene, ca urmare a cerinţelor tot mai mari de finanţare din partea băncilor-mamă.

Acest scenariu este "anti-creştere" şi a început deja să se dezvolte, susţine banca japoneză". "Cine ar ignora posibilitatea contagiunii situaţiei din Grecia ar greşi", îl citează Bursa într-un alt articol pe Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Titlul articolului: "Standard & Poor's - Patru bănci elene, prezente la noi, au primit ratingul "extrem de speculativ". Săptămânalul Economistul publică un comentariu intitulat "Viraj periculos", semnat de Mircea Coşea.

"Măsurile de austeritate din Grecia şi România sunt la limita suportabilităţii în termeni de putere de cumpărare şi calitate a vieţii. Menţinerea lor pe termen nelimitat poate genera un grad înalt de instabilitate socială".

Tot în Economistul, Constantin Boştină consideră că "FMI poate fi o şansă reală pentru România de a ieşi din criza economică numai dacă se va reuşi reeşalonarea împrumutului din primul acord şi neutilizarea sumelor din cel de al doilea acord.

Menţinerea actualului grafic de rambursare a datoriei către FMI poate genera probleme majore de finanţare a economiei, în absenţa fondurilor bugetare, dar şi private pentru investiţii".

Bursa publică un articol intitulat "România necesită cinci miliarde euro pentru îmbunătăţirea sistemului termic", în următorii zece ani.

Potrivit unui studiu întocmit de Pricewaterhousecoopers, aproape 30% din energia termică produsă în ţara noastră se pierde înainte să ajungă la consumatori, aceste pierderi fiind de trei ori mai mari decât cele înregistrate în alte state europene.

Drept consecinţă a ineficienţei sistemului centralizat de termoficare, costul gicacaloriei în România este cu 20% mai mare decât în alte ţări ale Uniunii Europene".

"Valoarea medie a subvenţiilor acordate la nivel naţional se ridică la 40% din preţul de distribuţie aprobat, fapt care conduce la costuri bugetare de până la 500 de milioane de euro.

În ciuda nivelului ridicat al subvenţiei, cei mai mulţi operatori din domeniu raportează pierderi şi au un grad ridicat de îndatorare, ceea ce împiedică finanţareaă investiţiilor necesareă în reabilitarea şi optimizarea sistemului, potrivit raportului", scrie Bursa.

"In absenţa unor modalităţi alternative de a distribui ajutoarele de căldură către categoriile vulnerabile de populaţie, costurile cu agentul termic ar putea deşi nivelul de suportabilitate de 10% din veniturile medii pe gospodărie, ajungând la 12% la nivel naţional, sau chiar 14-15% în unele regiuni", relevă consultantul Bogdan Belciu citat de Bursa.

Subiectul este abordat şi de Curierul Naţional într-un articol intitulat "Companiile private, singura şansă pentru reabilitarea sistemelor de termoficare".

Ziarul Financiar publică un articol intitulat "După exodul medicilor urmează cel al piloţilor: pentru 10 000 de dolari pe lună, românii conduc avioane în Guiana Franceza sau Dallas".

"Salariile mici şi oportunităţile reduse de angajare sunt principalii factori care îi determină pe piloţii români să-şi caute locuri de muncă în strainătate. Profesia de pilot este foarte asemănătoare cu cea de medic în România.

Ca şi medicii, piloţii pleacă să lucreze în străinătate pe salarii mult mai mari. Dacă în medicină exodul a început în urmă cu câţiva ani, în aviaţie cred că a început de anul trecut", îl citează ziarul pe Adrian Marinescu, directorul general al Şcolii Superioare de Aviaţie civilă, înfiinţată în 1999.