Revista presei centrale, 9 august

"O nouă recesiune, imposibil de evitat" - titrează Adevărul, care arată că şocul scăderii ratingului Statelor Unite a cutremurat, ieri, pieţele financiare din toată lumea.

Spania şi Italia sunt contrânse de Uniunea Europeană să ia măsuri severe de austeritate bugetară şi să relaxeze piaţa muncii.

"Cel mai bun pariu pentru cei care nu au pierdut accesul la pieţele financiare - Statele Unite, Marea Britanie, Japonia şi Germania - este introducerea unor noi stimuli fiscali pe termen scurt şi angajarea în austeritate fiscală pe termen mediu", a apreciat Nouriel Roubini, laureatul Nobel pentru Economie.

El i-a recomandat Băncii Centrale Europene nu doar să oprească creşterea dobânzilor, ci să scadă dobânzile la zero. Dacă Italia şi Spania pierd accesul la pieţe, va izbucni o criză de amploare, care va duce la ruperea zonei euro - a averizat Roubini.

Din Jurnalul Naţional aflăm care este "Esenţa crizei", şi anume: "conflictul politică-bani". Valul doi al crizei economice mondiale a fost umflat de criza datoriilor. în Statele Unite, puterea şi opoziţia şi-au dat mâna pentru a aproba cheltuieli uriaşe prin creşterea plafonului de îndatorare.

În Uniunea Europeană, Franţa şi Germania au ajuns să plătească cheltuielile nesăbuite ale Greciei, Banca Centrală Europeană finanţează, de ieri, huzurul Italiei şi al Spaniei. În România, valul doi al criezi va ajunge purtat de neîncrederea investitorilor şi de scăderea exporturilor şi riscă să fie amplificat de promisiunile electorale - atrage atenţia ziarul.

Întrebarea zilei în România Liberă este "Cum va fi România afectată de căderea burselor din întreaga lume?" Răspusul l-a dat analistul economic Aurelian Dochia, citez: "Pe termen lung, influenţa nu va fi de neglijat, fie că e vorba de scumpirea creditelor, fie de recesiune în ţări cu care noi avem legături economice. Însă aceste lucruri nu se vor întâmpla acum, ci peste câteva luni".

"Mai mulţi bani şi mai multă austeritate" - aceasta e soluţia pentru salvarea pieţelor şi ţinerea în frâu a turbulenţelor - scrie Evenimentul Zilei.

Declaraţiile politice nu mai pot opri bursele din cădere - asta s-a văzut în ultimele zile. Iar sectorul bancar - profitorul de pănă acum al actualului sistem economic mondial - trebuie să suporte o parte din povară. Unele ţări au anunţat deja măsuri în acest sens: în Germania va fi introdusă, din septembrie, o taxă pe profitul băncilor, iar în Grecia băncile au fost obligate să participe la planul de salvare; mai mulţi oameni de afaceri din Italia s-au oferit să cumpere obligaţiuni ale guvernului, pentru a ajuta ţara să evite un dezastru.

A obliga din nou populaţia să suporte singură costul salvării stalelor de la criză nu mai este văzută ca o soluţie nici de economişti şi nici de lideri politici. Şansele României sunt atragerea de fonduri europene şi evitarea populismului, mai ales că vin alegerile - a atras atenţia guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

Alte subiecte din ziarele de astăzi. Jurnalul Naţional scrie că în locul tinerilor defavorizaţi care ar fi trebuit să meargă în tabere sociale la mare, au plecat mai mulţi angajaţi ai deputatului PDL de Hunedoara, Viorel Ariton, şi anume: şeful biroului parlamentar, alte trei angajate ale deputatului, doi salariaţi ai Direcţiei Judeţene de Statistică Hunedoara, preşedinţii Organizaţiei de Tineret PDL Hunedoara şi Simeria, o consilieră la Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, precum şi alţi tineri cu rezultate slabe la învăţătură, care nu îndeplineau astfel criteriile pentru a obţine un loc într-o tabără socială.

România Liberă ne aduce în atenţie un proiect ambiţios pentru a le veni de hac elevilor care chiulesc de la ore: "Ministerul Educaţiei vrea ca, din toamnă, accesul elevilor în şcoli să se facă exclusiv pe baza unui card electronic ce va conţine toate datele de identificare ale acestora.

Consturile introducerii unui asemenea sistem sunt considerabile: accesul pe bază de card, numai în licee, ar costa în jur de 20 de milioane de euro. Specialiştii spun că iniţiativa este aproape imposibil de aplicat la scară naţională, mai ales că nu se ştie cât de eficient şi funcţional va fi sistemul anti-chiul.