Revista presei centrale, 25 martie

Ziarele de astăzi scriu despre flagrantul în urmă căruia procurorii anti-corupţie l-au reţinut pe liderul unei importante centrale sindicale.

"Marius Petcu - regina flagrantului" - titrează România Liberă.

După ce sute de vameşi au fost arestaţi pentru luare de mită, un sindicalist-şef şi-a văzut liniştit de şpăgi - comentează ziarul.

Liderul CNSLR Frăţia este acuzat că a luat mită în mai multe tranşe de la un om de afaceri.

"Lider sindical prins la caşcaval" - este titlul din Adevărul.

Marius Petcu ceruse unui om de afaceri 200.000 de euro pentru ca, în calitatea sa de membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii SIND România să-i faciliteze obţinerea unor lucrări de construcţie şi de renovare la unele sedii.

SIND România deţine patrimoniul fostei Uniunii Generale a Sindicatelor din perioada comunistă.

La subiect, Gândul reaminteşte că Agenţia Naţională de Integritate informa, luna trecută, că 15 lideri sindicali sunt vizaţi în verificările instituţiei.

Printre ei Marius Petcu, unul dintre cei mai bogaţi sindicalişti.

Cu subiectul de deschidere din Jurnalul Naţional de astăzi ajungem în Munţii Retezat, pe Râul Mare, unde vilele au răsărit ca ciupercile.

Poliţişti, magistraţi şi politicieni - toţi au visat de mici să aibă o casă de vacanţă în inima munţilor, pentru a scăpa de stresul la care sunt supuşi în viaţa de zi cu zi.

Când au ajuns oameni cu putere de decizie, s-au apucat de lucru în Retezat.

Ceea ce n-ar fi fost deloc o problemă dacă vilele nu s-ar fi ridicat direct în albia majoră a Râului Mare.

Jurnalul Naţional încearcă să afle, în ediţia de astăzi, cine a dat autorizaţiile; instituţiile întrebate (Primărie, Apele Române) spun că ştiu cum stau lucrurile, dar că nu ele au avizat construcţiile.

Alte subiecte în presa zilei.

Gândul constată că scumpirea carburanţilor schimbă preferinţele auto ale românilor : consumul a devenit criteriul numărul unu la cumpărare, iar România Liberă publică analiza cu titlul "De ce nu se fac operaţii complexe în clinicile private".

Cele mai multe dintre spitalele private din România se feresc de cazurile dificile, deoarece nu au logistica necesară şi nici nu vor să-şi strice imaginea, în cazul unor eşecuri.

Aşa se face - continuă România Liberă - că medicina privată de la noi, cu câteva excepţii, s-a dezvoltat în domenii precum ginecologia, oftalmologia sau stomatologia.

Majoritatea intervenţiilor complexe, precum cele pe cord sau pe creier, se fac, cel puţin deocamdată, tot în sistemul public.