Revista presei centrale, 13 martie

"Criza medicamentelor: 180 de milioane de euro aruncate anual pe fereastră!" scrie România Liberă, care citează datele unui studiu realizat de o companie de audit din Marea Britanie, referitor la sistemul de compensare a medicamentelor din ţara noastră.

Potrivit cifrelor publicate, multe dintre medicamentele subvenţionate de statul român sunt mai scumpe decît în Regatul Unit, iar banii cheltuiţi în plus ar putea fi folosiţi pentru construirea a cîte şase noi spitale ultramoderne în fiecare an. În articol sunt prezentate şi cîteva medicamente al căror preţ este considerat prea mare. Publicaţia a consemnat şi părerea reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, care afirmă că recomandările britanicilor vor sta la baza stabilirii pachetului minim de servicii medicale, dar ţinînd cont şi de specificul local.

Ziarul Financiar face "bilanţul unui deceniu de secrete" la Hidroelectrica. Publicaţia porneşte de la informaţiile publicate de Fondul Proprietatea şi estimează că "prin contractele directe s-au evaporat din conturile Hidroelectrica 1,5 miliarde de euro". Principala cauză identificată este costul redus al energiei care a ajuns la anumite firme, strategie explicată de reprezentanţii companiei, contactaţi de ziar, drept o necesitate pentru obţinerea de împrumuturi necesare modernizării şi retehnologizării.

"Căncescu, evaziune fiscală de 1,5 milioane de euro", citim în Evenimentul Zilei, care face referire la ancheta DNA în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov. Pentru a clarifica acuzaţiile de evaziune fiscală la adresa lui Aristotel Căncescu, ziarul încearcă să refacă traseul banilor proveniţi din operaţiunea de vînzare a 24 de licenţe audiovizuale, care nu figurează în declaraţiile de avere ale acestuia şi pentru care nu s-ar fi plătit impozit la stat.

"Averea nejustificată devine infracţiune" scrie în articolul de fond Adevărul, despre directiva propusă de Comisia Europeană care vrea măsuri fără precedent în ceea ce priveşte urmărirea, sechestrarea şi confiscarea banilor a căror provenienţă nu poate fi dovedită. Publicaţia punctează că în România, legea e încă prea blîndă cu marii infractori şi analizează posibilul impact al unui astfel de act normativ asupra mediului politic sau de afaceri de la noi din ţară. În articol este consemnat şi punctul de vedere al procurorului general, Laura Codruţa Kovesi, care expune iniţiativele autorităţilor de la Bucureşti, dar evidenţiază şi slăbiciunile sistemului românesc de justiţie.