O vorbă bună 95 - Încurajarea
Încurajarea
 
			Articol de Remus Rădulescu, 11 Ianuarie 2012, 11:35
Un pictor vestit primi într-o zi vizita unui bătrân. Vârstnicul îl rugă să-i evalueze nişte desene pe care le făcuse cu mâna lui. 
  Voia să ştie dacă au vreo valoare artistică. Pictorul privi schiţele şi-şi dădu repede seamă de stângăcia execuţiei. 
  Ca să nu fie prea dur în verdictul său, îi spuse bătrânului că desenele au o valoare redusă. 
  Atunci, omul scoase dintr-o mapă alte schiţe şi le arătă pictorului, spunându-i că aparţin unui tânăr. Artistul le privi şi constată măiestria cu care fuseseră desenate. 
  „Acestea, spuse pictorul, au altă valoare. Se vede că sunt făcute de o mână talentată. Ar trebui încurajat şi ar putea avea un viitor în pictură. Cine este autorul? Este fiul dumneavoastră?” 
  Bătrânul răspunse cu un aer trist: „Nu. Sunt eu, cel de acum 50 de ani. Dacă aş fi auzit atunci cuvintele tale, poate aş fi avut o carieră ca pictor. Nu m-a încurajat însă nimeni şi talentul s-a pierdut.” 
  Adevărul e că toţi avem nevoie de încurajări ca să dăm ce e mai bun din noi. 
  Pentru unii, însă, încurajarea la momentul potrivit poate fi decisivă pentru viitorul lor. De aceea fiţi atenţi la talentele copiilor voştri.  












