Prinși în plasa istoriei

La începutul anului 1941, serviciile secrete ruse (NKVD) au lansat zvonuri în rândul populaţiei române din Bucovina de Nord potrivit cărora trecerea graniţei în România ar fi fost, pentru o scurtă perioadă de timp, un lucru acceptat de autorităţi.

Încrezători, românii care abia aşteptau să se întoarcă pe teritoriul ţării noastre au format o coloană pașnică de peste 3000 de persoane, şi – pe 1 aprilie 1941 – s-au îndreptat spre graniţa sovieto-română. Oamenii erau de loc din sate de pe Valea Siretului ( Bănila Moldovenească, Dăvideni, Trestiana, Iordăneşti, Pătrăuţii de Sus, Pătrăuţii de Jos, Cupca, Corceşti, Suceveni). Pentru a dovedi caracterul paşnic al demersului lor, sătenii au arborat în fruntea coloanei un steag alb și însemne religioase, icoane , prapuri şi cruci de brad.

La 3 kilometri de graniţă, în locul numit Poiana Varniţa, grănicerii sovietici au somat coloana să stea în loc. Grupul de români a ignorat ordinul şi a mers mai departe. În acel moment s-a declanşat iadul. Soldații sovieticii – echipaţi cu mitraliere performante – au început să tragă în plin, secerând laolaltă copii, femei şi bătrâni. Cei care au reușit să scape de gloanțele ucigașe erau urmăriți de cavaleriști. Mulți au fost prinși și spintecați cu sabia. Câțiva au reușit totuși să se salveze. Peste ani, memoriile lor au fost adunate și publicate în periodice și cărți de memorii.

În memoria victimelor de atunci, 1 aprilie a fost declarată "Ziua Naţională în memoria românilor-victime ale masacrelor, deportărilor, foametei şi altor forme de represiune organizate de regimul sovietic în Bucovina, Ţinutul Herţei şi Basarabia".

Tragicul eveniment de la Fântâna Albă precum și nenorocirile care au urmat (deportări, foamete, gulag) sunt rememorate în documentarul realizat de Sorina Man.

Pentru ilustrare au fost folosite mărturii publicate de-a lungul anilor în periodice și cărți de memorii, documente sonore din fonoteca Radio România, Radio Chișinău precum și mărturii postate pe site-ul deportari.md din Republica Moldova. Au colaborat istoricii Vitalie Văratic și Flori Bălănescu.

AUDIO documentar