Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: La minut Miercuri, 20 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

25 Octombrie 2019
Vizualizari: 2215
Comentează add

Ziua Armatei 2019 - 75 de ani de la eliberarea Nord-Vestului României în Al Doilea Război Mondial.

Ziua Armatei 2019 - 75 de ani de la batalia de la Carei

radu-dobritoiu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (24 octombrie, ora 21:05) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Mâine, 25 octombrie, se împlinesc 75 de ani de la Bătălia de la Carei din 1944, când a fost eliberată ultima palmă de pământ românesc din Transilvania de Nord. Această dată avea să devină oficial Ziua Armatei României, cea care reuşea cu sacrificii foarte mari să recucerească teritoriul naţional pierdut în urma Dictatului de la Viena. Aducem astăzi prinos de recunoştinţă pentru eroii militari care s-au sacrificat şi au luptat pentru eliberarea ţării, gândindu-ne totodată la urmaşii acestor bravi militari, la Armata României din 2019. Invitatul ediţiei este Dorin Matei, redactor-şef al prestigioasei reviste "Magazin istoric". Pe parcursul emisiunii vom avea declaraţii acordate pentru emisiunea "Euroatlantica" de şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ionel Ciucă. Avem şi o mărturie istorică, vocea unui veteran care a participat la luptele din Transilvania de Nord. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: Ziua Armatei 2019, 75 de ani de la eliberarea Nord -Vestului României în Al Doilea Război Mondial. Bună seara, domnule Dorin Matei! Bun venit la emisiunea "Euroatlantica", la Radio România Actualităţi!
Dorin Matei: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie.

ASCULTATI AICI EDITIA INREGISTRATA

Radu Dobriţoiu: Domnule Dorin Matei, vă rog pentru început să amintim de data de 25 octombrie, de ultimele lupte pentru eliberarea Transilvaniei de Nord. De ce 25 octombrie?
Dorin Matei: Nu există un document sigur care să ne certifice lucrul acesta, dar nu cred că e vreo îndoială că s-a ales ca zi a asaltului final şi a elibrării ultimei palme a pământului românesc ziua de 25 octombrie, pentru că era ziua şefului suprem al armatei: Regele Mihai. Simbolistica este evidentă.
Radu Dobriţoiu: Era mareşal deja la data respectivă, avea şi gradul de mareşal...

Dorin Matei: Îl făcuse, da, Antonescu; ca să îl poată face pe el mareşal, l-a făcut şi pe Regele Mihai. Şi era capul oştirii şi venea încununat şi după 23 august, pentru că atunci a riscat enorm în acţiunea respectivă, nu-i garanta nimeni că va fi un succes şi nu-i garanta nimeni că va scăpa cu viaţă dacă cumva nu era un succes. Se bucura de un respect deosebit, ca întotdeauna, şeful statului în rândul armatei. Trebuie făcut o mică corectură. E adevărat, la 25 octombrie Armata Română a eliberat ultima palmă de pământ românesc din Transilvania, dar Transilvania ne-a revenit puţin mai târziu, abia în martie 1945. A fost o manevră a sovieticilor, sub pretextul necesităţii de a asigura spatele frontului, de a evita posibilele răzbunări şi aşa mai departe. Ei ne-au ţinut în şah, sugerând însă, în acelaşi timp, lui Gheorghiu Dej şi autorităţilor de la Bucureşti că, dacă va ajunge un guvern pe care ei îl agreează, atunci vor ceda mai repede Transilvania. Şi am avut 4 martie, 6 martie apoi, instalarea Guvernului Petru Groza. Eliberarea Careiului a fost finalul unei acţiuni mai ample, trupele române care luptau alături de cele sovietice au participat la marea operaţiunea Debrecen, o operaţiune care a început la 9 octombrie, a avut trei faze. În primă fază trupele române au pătruns pe Valea Someşului, au trecut Someşul din acţiune. Apoi, în faza a doua au reuşit să treacă de Munţii Meses şi Făget. Iar a treia fază a fost cea finală, când două corpuri de armată, doi şi şase, au atacat concentric asupra Careii şi Satu Mare şi au reuşit să eliberez oraşul. În toată operaţiunea asta începută în 9 octombrie şi până în 25 octombrie, Armata Română a pierdut peste 58.000 de oameni, morţi, răniţi sau dispăruţi. E o cifră impresionată.
Radu Dobriţoiu: O cifră cu adevărat impresionantă. Prin intermediul emisiunii "Euroatlantica", şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ionel Ciucă, le-a transmis un mesaj veteranilor de război.

Domnule general Nicolae Ionel Ciucă, în fiecare an, la 25 octombrie, este aniversată Ziua Armatei României. Domnule general Nicolae Ionel Ciucă, în fiecare an la 25 octombrie este aniversată Ziua Armatei României. Această dată istorică aducea aminte de ziua în care, în 1944, în urma Bătăliei de la Carei, a fost eliberată ultima palmă de pământ românesc din Transilvania de Nord. Armata română reuşea să recucerească teritoriul naţional pierdut în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940. 20 octombrie avea să devină, printr-un decret din 1959, Ziua Armatei României. Vă rog, pentru început, domnule general să transmiteţi un mesaj veteranilor de război, veteranilor care merită respectul şi admiraţia noastră pentru sacrificiul făcut.

Gen. Nicolae Ionel Ciucă: Se împlinesc 75 de ani de când Armata Română a reuşit să elibereze ultima palmă de pământ românesc şi sunt două elemente la care aş dori să mă refer. Primul este cel legat de spiritul de sacrificiu, de tot ceea ce a însemnat dedicarea şi motivarea soldatului român în conflictul al Doilea Mondial şi care a dus, practic, prin jerfa tuturor militarilor români, de la soldat la general, să determine ca noi astăzi să putem să ne bucurăm de România în deplinătatea ei, în hotarele ei, şi cred că merită ca noi toţi, de la mic la mare, să ne aducem aminte şi să reflectăm măcar pentru o clipă la tot ceea ce a însemnat efortul comun atât al militarilor, sacrificiul ostaşilor, cât şi efortul întregii naţiuni pentru a asigura sprijinul efortului de război de la vremea respectivă. Al doilea element la care vreau să mă refer este acela de a transmite gândul şi prinosul nostru de recunoştinţă tuturor veteranilor în viaţă astăzi şi cărora trebuie să le mulţumim prin viu grai pentru că există, să le mulţumim şi să le recunoaştem tot ceea ce au reuşit să facă atât la momentul respectiv, cât şi de-a lungul timpului şi să transmitem generaţiilor mai tinere decât noi că au o pildă de urmat, că au modele pentru tot ceea ce înseamnă partea aceasta de trăire interioară şi, cred că nu e un cuvânt mare dacă îl folosesc, de trăire patriotică, astfel încât să conştientizăm că nimic nu se realizează decât prin sacrificiu, prin devotament, prin implicare şi, nu în ultimul rând, printr-o acţiune coezivă la nivelul fiecărei instituţii, fiecărei structuri în parte.

Radu Dobriţoiu: Interviul integral cu generalul Nicolae Ciucă îl puteţi citi pe site-ul romania-actualitati.ro. Domnule Dorin Matei, sunt importante aceste mesaje. Poate ar trebui însă să facem mai mult pentru veteranii de război, din păcate din ce în ce mai puţini, adevărat, iată, ne gândim, şi cu astfel de mesaje, care contează pentru ei.

Dorin Matei: Exact la lucrul ăsta mă gândeam acum, în timp ce îl ascultam pe domnul general. Cred că gândul nostru de recunoştinţă, şi nu numai gândul, cred că ar trebui şi lucruri practice făcute pentru ei, ar trebui să ne preocupe 365 de zile pe an, 366 în anii bisecţi, nu numai pe 25 octombrie. Pentru că veteranii - şi avem în continuare veterani, pentru că vin de pe teatre de operaţiuni alţi veterani, cei la care se referea domnul general erau cei din Al Doilea Război Mondial,într-adevăr puţnini au mai rămas, dar veterani avem în continuare. Or, oamenii ăştia se duc, se sacrifică, s-au sacrificat atunci, acum 75 de ani, dar se sacrifică şi astăzi, pe diverse teatre de operaţiuni, îşi riscă viaţa, dacă atunci probabil legătura era mai uşor de sesizat, pentru că eliberau teritoriul României, astăzi poate că mulţi se gândesc, se întreabă ce caută militarii români acolo.
Radu Dobriţoiu: Încă se mai întreabă din păcate.
Dorin Matei: Exact. Ce caută în Afganistan, ce caută în Irak? Păi, s-a schimbat războiul, s-a schimbat modul de ducere a războiului. A apărut forma de război asimetric, a apărut războiul hibrid, nu mai aştepţi să vină să te atace inamicul şi inamicul nu mai vine să te atace cu blindate şi cu aviaţie, vedem în fiecare an aproape atentate teroriste şi ca să previi astfel de acţiuni...
Radu Dobriţoiu: Le ţii departe de casă...
Dorin Matei: ... trebuie să îi ataci la ei acasă, să nu îi laşi să se dezvolte.
Radu Dobriţoiu: Plus că există acest concept de alianţă. Participăm la o alianţă şi, în caz de nevoie, acest teritoriu naţional...
Dorin Matei: Beneficiem, beneficiem de această alianţă./atataru/ În acelaşi timp însă, iarăşi, nu trebuie să uităm un lucru: beneficiem de această Alianţă, Alianţa va veni să ne ajute, dar în primele 48 - 72 de ore trebuie să ne ajutăm singuri. Or, aici, armata e cea care, dacă - Doamne fereşte! - va fi nevoie, va fi chemată să facă lucrul ăsta şi, pentru ca să facă lucrul ăsta, trebuie să îi creăm toate condiţiile, adică trebuie să îi creăm, să îi asigurăm înzestrarea necesară, să îi asigurăm condiţii de pregătire şi să le asigurăm oamenilor aceştia siguranţă că dacă intră într-o carieră militară nu se trezesc la 45 de ani sau la 50 de ani pe drumuri şi să îşi caute o slujbă. Ei trebuie să aibă un viitor asigurat în momentul în care nu mai pot face parte din acest sistem de armată de profesionişti.

Radu Dobriţoiu: Şi, poate, domnule Dorin Matei, ar fi foarte bine ca, atunci când vorbim despre armată, să nu ne dăm doar cu părerea, să avem şi o anumită pregătire, măcar privind în urmă, măcar stăpânind anumite informaţii, pentru că, vedem, în ziua de azi, mai ales cu acestă fabuloasă dezvoltare a social media, foarte mulţi îşi dau cu părerea despre misiuni externe, despre militari.
Dorin Matei: Da, asta e o caracteristică a noastră, a românilor, adică la fotbal ne pricepem toţi, la istorie ne pricepem toţi, acum ne pricepem şi la armată cu toţii. Nu ştiu cum s-ar putea curma, dar în orice caz ar trebui ca cei care se pricep, şi în primul rând din rândul militarilor, să fie mai prezenţi pe agenda publică şi mai prezenţi în dezbateri şi să îşi poată face cunoscute problemele, punctele de vedere mult mai mai pregnant.
Radu Dobriţoiu: O să vorbim despre Carei, dar, până atunci, am promis deja o mărturie istorică. Era, probabil, în aprilie 2015, unul dintre ultimii supravieţuitori ai zilei de 25 octombrie 1944, militar român, ofiţer aflat în Carei după eliberarea oraşului de către armata noastră chiar în ziua aniversării Regelui Mihai. Atunci, în război, în acea zi, avea 22 de ani, pe care îi împlinise înainte cu o lună. La momentul interviului, veteranul de război Aron Ispas avea 93 de ani. Interviu realizat de Cristian Dumitraşcu, redactor-şef "Ora Armatei", mărturie istorică - vocea veteranului de război Aron Ispas.
*
Aron Ispas: Am intrat cu o grupă de cercetare, erau şanţuri, iar dimineaţa inamicul s-a retras. Şi noi, s-a făcut apelul, n-am avut nicio pierdere. Dar când să ieşim din oraş, din Carei, toate bornele de la graniţă care erau verzi erau plantate înapoi; n-am ştiut, nici azi nu ştim cine le-a pus, ţăranii din comună cred că. A venit generalul Dumitrache la noi că dacă avem în sacul de merinde pâine sau ceva să le dăm la ţăranii unguri, că şi ei sunt flămânzi. Aşa am făcut. Generalul Dumitrache a adunat batalionul să vadă câţi am plecat de la Aiud şi câţi am luptat 262 de zile. S-a făcut apelul şi am ieşit aşa câte unul. Când s-a terminat apelul să văd câţi am fost: doi ofiţeri şi 13 ostaşi. 15 din 1,205, care am ajuns şi am luptat 262 de zile.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule Dorin Matei, impresionantă această mărturie şi, din nou, recunoştinţa noastră pentru aceşti eroi ai României. Ce a fost la Carei?
Dorin Matei: Într-adevăr impresionant şi aceste câteva minute pe care le-am ascultat fac cât o carte de istorie. Cifra asta - 15 militari şi doi ofiţeri din 1.200 spune tot, nu mai ai nevoie de alte descrieri. A fost o luptă îndârjită, pentru că în retragere trupele germane şi cele ungare sigur că încercau să opună maximă rezistenţă. În seara de 24 au intrat primii militari în Carei, s-au dus lupte pe stradă toată noaptea şi dimineaţa, aşa cum spunea veteranul, reuşiseră să treacă graniţa şi să elibereze ultima palmă de pământ. Nu ştiam povestea asta cu bornele pe care le puseseră. Am remarcat şi ce a spus generalul Dumitrace, să le dea pâine şi ţăranilor unguri. Mă gândesc că era a doua oară când le dădeam pâine, le mai dădusem şi în 1919, când am eliberat Ungaria de bolşevici şi când populaţia Budapestei ne-a primit cu multă, multă căldură. Chiar în aceeaşi zonă, la Oradea, în 1919, dacă îmi permiteţi această digresiune, se apropiau trupele româneşti şi populaţia bogată din oraş, ungurii bogaţi din Oradea au trimis un emisar la generalul Mărdărescu: veniţi mai repede, să scăpăm o dată de bolşevici! Generalul le-a spus: nu mai pot, soldaţii mei sunt morţi de oboseală, nu mai pot să mai mărşăluiască, se odihnesc în noaptea asta şi mâine dimineaţă o să ajungem. Şi atunci, au strâns toate căruţele, trăsurile, caleştile din oraş şi le-au trimis ca să-i aducă pe soldaţii români în Oradea, să elibereze odată oraşul de bolşevici. Iată că a doua oară am mers şi am eliberat Ungaria, de data asta de nazişti.
Radu Dobriţoiu: Veste bună de Ziua Armatei României pentru veteranii teatrelor de operaţii: posibilă rentă viageră pentru misiunile externe executate. Generalul Nicolae Ciucă susţine un proiect de lege care prevede acordarea de beneficii pentru militarii care au participat în misiuni externe, în teatrele de operaţii. În funcţie de numărul de misiuni executate, aceştia ar putea primi statutul de veteran, plus o rentă viageră.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Nicolae Ionel Ciucă, în ultimii ani de când participăm la misiuni externe avem veterani ai teatrelor de operaţii, cum se îngrijeşte de ei Statul Major al Apărării?

Gen. Nicolae Ionel Ciucă: Pentru tot ceea ce înseamnă statutul de veteran al teatrelor de operaţii, la nivelul Statului Major al Apărării au existat, există şi vor exista în continuare demersuri, astfel încât să păstrăm o linie de continuitate privind implicarea noastră în tot ceea ce înseamnă acordarea respectului cuvenit, de asemenea, pentru efortul, devotamentul şi profesionalismul militarilor din teatrele de operaţii, veteranilor în mod deosebit şi aş vrea doar foarte simplu să punctez faptul că există întâlniri care se desfăşoară la perioade de timp foarte bine stabilite şi care vreau să vă spun că nu au o distanţă foarte mare între ele. Aş putea, fără teama că greşesc, să afirm că lunar am avut întâlniri cu reprezentanţii Asociaţiei Veteranilor din teatrele de operaţii şi în acest moment există o serie întreagă de proiecte în derulare, unul dintre ele, de asemenea, ca un exemplu foarte simplu şi concret, este acela că în fiecare garnizoană, la cercurile militare sau, acolo unde nu sunt, la nivelul comenduirilor de garnizoană există spaţii special dedicate pentru Asociaţia Veteranilor din teatrele de operaţii, unde îşi desfăşoară activitatea şi împreună îşi stabilesc elementele de plan, activităţile curente, cele viitoare şi modalităţile de punere a lor în practică. Iar nu ca o chestiune care să creeze prea mult optimism sau entuziasm, dar în momentul de faţă să ştiţi că avem discuţii cu membrii asociaţiei ca în viitor să se renunţe la sintagma aceasta de veteran onorific, pentru că noi considerăm că după atâţia ani de participare la misiunile în teatrele de operaţii şi după foarte multe tururi de misiune, la care unii militari au reuşit să atingă cifra 7 - 8 - 9, merită cu adevărat să fie consideraţi veterani. Şi în sensul acesta avem un proiect pe care sperăm să îl aprobăm ca lege în Parlamentul României.

Radu Dobriţoiu: Ce va include acest proiect?

Gen. Nicolae Ionel Ciucă: În mare sunt elementele de recunoaştere a statutului, sunt elementele de scutire de impozit, o anumită, aş putea spune, soldă lunară, un fel de rentă pe care militarii o primesc şi după ce ies la pensie sau trec în rezervă. Sunt câteva chestiuni care în momentul de faţă sunt la nivelul de proiect şi ele urmează să fie concretizate. Celelalte detalii aş vrea să le livreze membrii asociaţiei, pentru că este demersul lor şi, fiind demersul lor, cred că este corect şi camadereşte din partea mea şi a Statului Major al Apărării să îi lăsăm pe ei să vorbească despre el şi să îl ducă la îndeplinire. Noi nu facem altceva decât să îi sprijinim şi să le aducem argumentele necesare, astfel încât să poată să susţină demersul până la capăt.

Radu Dobriţoiu: Interviul integral cu generalul Nicolae Ionel Ciucă îl puteţi citi pe site-ul romania-actualitati.ro, un interviu amplu, cu foarte multe informaţii primite în exclusivitate de la şeful Statului Major al Apărării. Domnule Dorin Matei, veteranii tineri, cum le spun eu, veteranii teatrelor de operaţii au nevoie de mai mult sprijin şi ei. Chiar în programul de guvernare propus de executivul Orban sunt prinse anumite capitole dedicate veteranilor din teatrele de operaţii, inclusiv cu un mai bun sprijin medical. Se tot vorbeşte de spitale, cum există în SUA.

Dorin Matei: Se sperăm că îniţiativa aceasta nu se va împotmoli în parlament. Ascultându-l pe domnul general, mi-a venit o idee. Ce ar fi dacă armata ar organiza deplasări ale parlamentarilor, grupe de parlamentari în teatre de operaţiuni? Să aibă posibilitatea să afle la faţa locului condiţiile concrete, să aibă posibilitatea să discute cu militarii de acolo, poate ar înţelege mai bine despre ce e vorba.
Radu Dobriţoiu: Să ştiţi că s-a întâmplat acest lucru. Pe mine m-au prins parlamentarii aflaţi în vizită chiar în Afganistan. Mi-aduc aminte, regretatul Sergiu Nicolaescu...
Dorin Matei: Cred că ar fi bine mai des dacă s-ar întâmpla.
Radu Dobriţoiu: Nu s-au mai întâmplat de atunci, pentru că eu am stat foarte mult şi în Irak şi în Afganistan. Nu au mai sosit parlamentari, de obicei venea ministrul, însoţit de consilieri, dacă ne referim la civili, dar parlamentari doar pe timpul ministrului Paşcu, a venit şi Frunzăverde, era atunci preşedintele Comisiei de apărare.
Dorin Matei: Poate se reia practica asta.
Radu Dobriţoiu: Au venit mai mulţi. Am şi eu o poză, mi-aduc aminte în cartea publicată, cu toţi aceşti parlamentari, în Afganistan, acolo unde condiţiile erau foarte vitrege, nu ca acum, pentru că acum sunt susţinute de trupele americane, atunci locuiam în corturi.
Dorin Matei: Da, dar pericolul rămâne prezent.
Radu Dobriţoiu: Sigur că da. Revenim la Ziua Armatei României, domnule Dorin Matei ea a fost stabilită oficial în 1959 printr-un decret.
Dorin Matei: A existat o zi a armatei în ziua de 2 octombrie, fixată în 1951, şi semnificaţia e puţin ciudată, era ziua când se crease Divizia Tudor Vladimirescu.
Radu Dobriţoiu: Da, divizie care a venit de pe frontul de est...
Dorin Matei: A fost nucleul, aşa-zisul nucleul al refacerii Armatei Populare Române. Începând retragerea trupelor sovietice în 1958, sigur că la numai un an, şi e foarte interesant, dacă am avea vreodată acces la documentele şi la discuţiile pentru stabilirea acestei zile ar fi foarte interesant, s-a stabilit ziua de 25 octombrie, trecându-se peste faptul că se putea asocia, pe vremea aceea erau totuşi mulţi oameni care trăiseră înainte de 1947, se putea asocia cu ziua Regelui Mihai şi totuşi au fixat 25 octombrie.
Radu Dobriţoiu: De aceea v-am pus această întrebare, pentru că regele nu mai era, 25 octombrie se ştia că...
Dorin Matei: Erau numai 10 ani de când plecase regele, de-aia vă spun, memoria colectivă încă îi păstra amintirea şi totuşi au fixat ziua de 25 octombrie.

Radu Dobriţoiu: Pentru că, iată, într-un regim comunist, putem să spunem, au acceptat să stabilească Ziua Armatei chiar de ziua regelui, poate că nu erau prea citiţi cei de atunci.
Dorin Matei: Nu, erau citiţi, dar oricum aveau destui consilieri. E începutul unui proces care a culminat cu Declaraţia de Independenţă din 1964. Era un proces de recuperare, sigur în interesul...
Radu Dobriţoiu: După retragarea trupelor ruseşti din România.
Dorin Matei: Sovietice. Sigur că era un proces de recuperare în interesul Partidului Comunist Român, a istoriei naţională, dar era un proces de recuperare a istoriei naţionale.
Radu Dobriţoiu: Pe scurt, cât de importante au fost aceste lupte de acum 75 de ani pentru România?
Dorin Matei: Păi, înseamna eliberarea teritoriului ţării. Armata Română a continuat să participe la efortul de război, chit că nu ni s-a recunoscut statutul de cobeligerant, dar, mă rog, asta e istoria de acum. E foarte important că avem această zi şi trebuie să ne aducem aminte şi de trecut şi de prezent, dar să ne gândim puţin şi la viitor. Eu revin la ideea asta, adică s-ar putea la un moment dat să fie nevoie să îi cerem armatei un foarte extraordinar, şi pentru asta trebuie să îi dăm ce are nevoie. Şi ar fi bine să ne uităm puţin la ce se întâmplă în jurul nostru.
Radu Dobriţoiu: La evoluţia geopolitică.
Dorin Matei: Geopolitică. Lumea se schimbă, se reaşează la nivel global, Dincolo de nivelul global, e însă nivelul care ne arde pe noi aici.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Tema ediţiei: "Ziua Armatei 2019 - 75 de ani de la eliberarea Nord-Vestului României în Al Doilea Război Mondial". Invitat în studiou a fost Dorin Matei, redactor-şef al revistei "Magazin istoric". Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica", şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.


Etichete Exclusiv Radiogeneral Nicolae Ionel CiucaZiua ArmateiDorin MateiRadu DobritoiuNicu PopescuAron IspasEmisiunea Euroatlantica

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live