Vocile democratice din Republica Moldova, la Washington

21 Aprilie 2011 | 1901 vizualizări
Comentează

de Doina Saiciuc, Washington

Reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova au transmis mesajele vocilor democratice din ţară administraţiei americane.

De la stânga la dreapta, Viorel Gîrbu, consilier al preşedintelui Academiei de Ştinţe a Republicii  Moldova, Arcadie Barbăroşie, director executiv,  Institutul de Politici Publice din Chişinău, Natalia Mozer, fondatoarea mişcării civice "Mame pentru Drepturile Omului", Ion Manole, director executiv, Asociaţia Promo-Lex, Vlad Spânu, preşedintele Fundaţiei Moldova din Washington.

   

Reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova s-au aflat între 11 - 16 aprilie la Washington pentru a transmite mesajele vocilor democratice din ţară, administraţiei americane, Congresului, USAID şi instituţiilor think tank.

Institutul de Politici Publice din Chişinău este un mic think tank, care se ocupă de analize politice şi elaborare de recomandări în diverse domenii.

"Suntem  specializaţi în politici educaţionale, integrare europeană, securitate naţională şi regională, în conflictul transnistrean", mi-a spus Arcadie Barbăroşie pe care l-am întrebat ce mesaje a transmis Washingtonului.

"Am încercat să promovăm interesele Republicii Moldova, să comunicăm care sunt problemele cu care ne confruntăm. Aşteptăm asistenţă în mai multe direcţii, inclusiv financiară".

"Republica Moldova şi-a declarat orientarea  pentru  integrarea europeană. Înţelegem însă, că este practic imposibil atîta timp cît există un conflict nesoluţionat, cu regiunea secesionistă transnistreană necontrolată de guvernul de la Chişinău. 

Arcadie Barbăroşie

Unul din primele mesaje pe care le aşteptăm din partea  SUA, este că susţin soluţionarea conflictului în condiţiile integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, ale unei soluţii echitabile, cu un viitor stat viabil, funcţional, care să fie o societatea democratică".

"România are un rol foarte important de jucat în evenimentele care au loc acum în Republica Moldova".

"În primul rând în ce priveşte integrarea europeană. Şi mă refer chiar şi la lucruri foarte tehnice. Acquis-ul comunitar este tradus în limba română, drept care nu mai trebuie făcute eforturi la Chişinău pentru a-l traduce. Bucureştiul a declarat nu o dată că va fi cel mai bun avocat în procesul integrării europene a Republicii Moldova”.

Se ştie că administraţia americană este îngrijorată de ceea ce reprezintă piaţa neagră de armamente din Transnistria cu potenţialul ca unele dintre ele să ajungă în mîinile teroriştilor, i-am spus d-lui Barbăroşie, care mi-a răspuns că "existenţa acestui teritoriu necontrolat crează pericole la adresa securităţii regionale, pentru toată zona Mării Negre.  În primul rând pentru Ucraina, Republica Moldova şi România. Eu presupun că ceea ce s-a putut vinde din depozitele militare din Transnistria s-a vândut deja şi a ajuns inclusiv în zonele fierbinţi. Au fost dovezi că armamentele au fost folosite în fosta Iugoslavie, în Cecenia. Acum, ceea ce îngrijorează în primul rând în legătură cu Transnistria este traficul de fiinţe umane, traficul de droguri, în general contrabanda.

Sigur că în al doilea rând îngrijorează depozitele enorme de armament încă existent acolo. Nu am în vedere automatele Kalashnikov care au fost deja vândute pe pieţele internaţionale ci depozitele enorme de obuze care stau acolo din perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial şi care nu pot fi transportate. Drept care ele trebuie distruse pe loc, în condiţiile în care există utilaje şi experienţă pentru aceasta.

Mesajul nostru este că aceste depozite reprezintă un pericol enorm pentru securitatea regiunii, în primul rând pentru securitatea umană şi cea ecologică. Specialiştii au calculat că dacă s-ar întîmpla ceva la depozitul de armament din Colbasna, din Transnistria, ar putea fi afectată o zonă cu o rază de cel puţin 30 de kilometri. Sigur că necooperantă rămâne Rusia".

"Toată lumea înţelege perfect că soluţionarea acelui conflict poate fi foarte simplă dacă ar exista voinţă politică la Kremlin. Soluţionarea conflictului transnistrean trebuie să înceapă cu respectarea drepturilor omului acolo. Nu putem aştepta la infinit ca el  să fie soluţionat prin "bunăvoinţa” Kremlinului. Trebuie să avem astăzi grijă de accesul la justiţie, la o justiţie imparţială, al cetăţenilor care trăiesc pe malul celălalt al Nistrului. Avem nevoie de susţinerea comunităţii internaţionale pentru a proteja drepturile cetăţenilor noştri din Transnistria".

Ion Manole, directorul executiv al Promo-Lex.

Organizaţia sa, fondată în 2005 apără drepturile omului din regiunea transnistreană.

"Este dificil să aperi drepturile omului acolo fără un acces nelimitat, să fii tot timpul sub urmărire când eşti acolo, pe de altă  parte nu ai cum să aperi drepturile celor care trăiesc în regiunea transnistreană dacă nu mergi acolo, dacă nu vorbeşti direct cu oamenii, pentru că problemele lor sunt foarte grave şi practic nimeni nu îndrăzneşte să se ocupe de ele".

L-am întrebat dacă securitatea sa personală este sub semnul riscului atunci cînd merge în Transnistria. Dl. Manole  mi-a spus cu modestie că "într-o oarecare măsură sigur că da".

Domnul Manole spune că are cazuri grave care nu  pot fi lăsate să se înrăutăţească.

"Sunt mii de oameni cărora li se încalcă drepturile. În regiunea transnistreană trăiesc 400.000 de persoane care, în mod oficial, au aceleaşi drepturi ca ceilalţi cetăţeni ai Republicii Moldova. De 20 de ani de zile, însă, ei sunt discriminaţi. În momentul de faţă există o descreştere dramatică a celor care vorbesc limba română, aşa zisa moldovenească. Dacă înainte de 1989, înaintea războiului, conform recensămîntului pe acest teritoriu locuiau circa 40% de moldoveni români, potrivit recensământului organizat de separatişti în 2004, numai 32 % sunt vorbitori de limbă română".

Natalia Mozer

Cazul  d-nei Natalia Mozer pe care dl Manole şi d-na Mozer însăşi au venit să îl prezinte la Washington este cazul unei vorbitoare de limbă rusă, deşi de descendenţă germană.

Soţul d-nei Mozer este preot luteran.

"Cazul doamnei Mozer este foarte grav, pentru că fiul ei a fost răpit de către paza unei companii comerciale private, bătut şi torturat. Fiind bolnav de astm nu i s-a permis să-şi administreze medicamentele. Au fost invitaţi părinţii pentru a vedea starea în care se află fiul lor, după care li s-a solicitat, chipurile pentru că acesta ar fi prejudiciat firma la care lucra, suma de 40.000 de dolari. Părinţii au vândut tot ce au putut, au mai împrumutat nişte bani şi au plătit această sumă. A doua zi , în loc să-l elibereze pe fiul lor, răpitorii au dublat suma solicitată cerând 80.000 de dolari. Vă daţi seama cu ce regim avem de-a face".

"Interlocutorii americani cărora împreună cu d-na Mozer le-am expus cazul la o masă rotundă, la National Endowment for Democracy, au fost şocaţi."

Domnul Manole spune şi el că una din soluţiile posibile în Transnistria este impunerea respectării drepturilor omului.

"Ele pot fi cheie problemelor din regiune. Ar trebui aplicate de către comunitatea internaţională, dacă guvernul de la Chişinău nu are suficientă putere pentru a implementa anumite acţiuni acolo.

Avem misiunea OSCE, formatul 5 plus 2, formatul de pacificatori, dar acestea sunt ineficiente şi necesită urgent schimbări. În primul rând trebuie ca armata rusă să plece. Este o armată străină pe teritoriul Republicii Moldova, iar în al doilea rând trebuie   schimbat formatul de pacificare. Nu putem admite în continuare să avem un stat care se pretinde pacificator şi mediator dar care susţine de fapt un regim separatist  pe teritoriul Republicii Moldova. Există dreptul internaţional pe care inclusiv Rusia trebuie să-l respecte".

Viorel Gîrbu

Viorel Gîrbu, în vârstă de 35 de ani, mi-a spus că a prezentat istoria recentă de transformări economice din Moldova, problemele cu care se confruntă ţara şi posibilele lor soluţii.

"Moldova este asistată intens de comunitatea internaţională iar SUA sunt unul dintre donatorii importanţi. România a aprobat recent fonduri de aproape 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Sigur că am avea, însă, nevoie de asistenţă suplimentară.

Principalul meu mesaj aici la Washington a fost acela că, din păcate, în ciuda considerabilei asistenţe din exterior,  economia Moldovei nu creşte. De fapt cea mai mare contribuţie din exterior vine sub forma remitenţelor din partea moldovenilor care lucrează temporar în alte ţări, din partea acelora, deci, care au fost foraţaţi într-un fel să plece din ţară pentru a-şi câştiga existenţa.

Economia se susţine mai mult pe consum, pe consumul acestor remitenţe. Din punct de vedere economic, perspectivele pentru Moldova nu sunt roze. Este necesar ca problemele economice să fie mai serios abordate, să fie elaborate strategii economice eficiente. Din păcate viaţa din  Moldova este influenţată de instabilitate politică, astfel încât toate eforturile sunt îndreptate către realizarea unei stabilităţi politice iar economia este pe plan secund sau chiar şi mai îndepărtat”, afirmă Viorel Gîrbu.
 

Taguri: Republica Moldova, Washington

• Acum
• Urmează

• Weekend-urile americanilor, lecţii despre eroism

• Miting "pentru restaurarea raţiunii" în SUA

• Românii din Navarra, Spania, "s-au integrat foarte bine"

• Universitatea Navarra din Spania, un pas spre viitor

• Fotoreportaj: festival românesc de toamnă în Virginia

• Ultimele 24 de ore
• Săptămână
• Lună

Parteneri Online: