Viitorul european al Georgiei

Viitorul european al Georgiei va fi tema unei reuniuni la care va participa azi și comisarul european pentru politica de vecinătate și extindere, Johannes Hahn.

Reuniunea va avea loc la Batumi, așa-numita capitală de vară a Georgiei, oraș situat pe Coasta Caucaziană a Mării Negre.

Este a 13-a reuniune de acest fel prin care Georgia își manifestă dorința de integrare europeană și euro-atlantică.

AUDIO: Agenda europeana. Euranet Plus.

Pe agenda oficială este trecută colaborarea în cadrul Parteneriatului Estic.

Acest format a fost lansat cu ocazia Summitului de la Praga, la 7 mai 2009 și include 27 de țări membre ale Uniunii Europene și șase state partenere: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Chiar în această săptămână, într-o reuniune la Kiev cu miniștrii de externe din țările membre ale Parteneriatului Estic, comisarul Johannes Hahn a reconfirmat "puternicul angajament" al Uniunii Europene în ce privește strânsa cooperare cu vecinii din est și a subliniat faptul că Brexit-ul nu va avea vreun impact asupra acestei relații.

"Cele șase țări numără împreună mai mult de 70 milioane de locuitori, o uriașă piață și oportunitate, dar, dacă luăm volumul comerțului european, numai 0,6% din acesta este făcut cu cele șase țări din est", a punctat comisarul Hahn.

Deși este doar menționată în treacă în agenda reuniunii de azi de la Batumi, problema liberalizării vizelor pentru cetățenii georgieni care vor să vină în Uniunea Europeană rămâne cea mai arzătoare.

Încă din martie, Comisia Europeană a propus liberalizarea regimului vizelor pentru cetățenii Georgiei, exprimându-și speranța că măsura s-ar putea aplica în cursul acestui an.

Majoritatea statelor membre ale Uniunii și președintele Parlamentului European Martin Schulz și-au exprimat susținerea pentru Georgia. Dar, la o reuniune din iunie a ambasadorilor statelor membre ale UE la Bruxelles, Germania, sprijinită de Franţa şi Italia, a susţinut blocarea liberalizării regimului de vize pentru Georgia, chiar dacă această țară ar fi îndeplinit toate condiţiile tehnice pentru ridicarea barierelor de circulaţie.

Berlinul doreşte ca, înainte de liberalizare, Parlamentul European să ratifice un „mecanism de suspendare”, prin care Uniunea Europeană poate retrage acordarea de vize în regim liber dacă cetăţenii statelor terţe care beneficiază de un asemenea regim depăşesc în mod repetat perioada de şedere de 90 de zile sau cer frecvent azil politic.