Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: BUNA DIMINEATA, ROMANIA! - continuare Vineri, 22 Martie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

14 Decembrie 2018
Vizualizari: 2344
Comentează add

Franţa se confruntă de aproape o lună cu ample mişcări sociale, care au devenit cunoscute sub denumirea de Revolta "Vestelor galbene".

Vestele galbene" reorientează" şi stabilitatea Europei?

radu-dobritoiu

Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Franţa se confruntă de aproape o lună cu ample mişcări sociale, care au devenit cunoscute sub denumirea de Revolta "Vestelor galbene". Din 17 noiembrie, când 300.000 au protestat faţă de creşterea preţurilor la carburanţii auto, amploarea mişcării "Vestelor galbene" a crescut, atingând puterea maximă sâmbătă. Marţi seara, preşedintele Emmanuel Macron a avut un discurs televizat în care a promis o serie de reforme ca răspuns la revendicările mişcării "Vestelor galbene". Vorbim la "Euroatlantica" despre componentele socială şi economică ale securităţii, în contextul amplelor proteste de la Paris. Amintesc, totodată, că Franţa are o istorie a manifestărilor dure de protest în stradă, şi nu mă refer la sfârşitul de Ev Mediu sau la perioada modernă, ci la istoria contemporană. Invitatul ediţiei este profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în Istoria relaţiilor internaţionale contemporane. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: "Vestele galbene" reorientează şi stabilitatea Europei?" Bună seara, domnule profesor Ştefan Popescu! Bun venit la Radio România Actualităţi, la "Euroatlantica"!

Ştefan Popescu: Bună seara! Vă mulţumesc pentru invitaţie. Bine v-am găsit!
Radu Dobriţoiu: Domnule profesor, protestele "Vestelor galbene" afectează Franţa, unul dintre motoarele importante ale Uniunii Europene. Totodată, alimentează partidele euroscepticilor, dar cât, mai ales, cum influenţează aceste proteste securitatea şi stabilitatea europeană?

Ştefan Popescu: Foarte mult. Pentru că aceste proteste îl slăbesc pe Emmanuel Macron într-un moment foarte delicat pentru Europa, mai ales că rămăsese singura variantă de leadership după criza politică din Germania, pentru că doamna cancelar Angela Merkel este slăbită, iată, pierde şefia CDU, deci, este o lovitură, practic, o fragilizare a sa, şi se aştepta foarte mult de la Emmanuel Macron, într-un moment dificil. Vedeţi criza produsă de Brexit, criza proceselor de decizie în Uniunea Europeană, care paralizează, practic, Uniunea, pe tema migratorie, proiectul securităţii europene, Europa apărării, foarte multe şantiere, să spun, care se aflau, stăteau în faţa Europei şi se aştepta o direcţie. Iată că şi Emmanuel Marcon, care începuse foarte ambiţios, gândiţi-vă că el, practic, a schimbat chiar denumirea Ministerului de Externe, Ministerul Europei şi al Afacerilor Externe, a pronunţat celebrul discurs privind reforma Uniunii Europene în Marele Amfiteatru de la Sorbona, deci avea un şantier pentru Europa. În momentul de faţă, şi Emmanuel Macron este slăbit. Uniunea Europeană este într-o criză, am putea spune, într-un moment dificil, într-o criză în care situaţia se complică atât în ce priveşte partenerii Uniunii Europene, chiar în situaţia, vedeţi criza raporturilor transatlantice, asperităţile tot mai mari dintre Washington şi UE.

Radu Dobriţoiu: Chiar dintre Washington şi Franţa.
Ştefan Popescu: Şi Franţa.
Radu Dobriţoiu: Am constatat asta în ultima perioadă, mai ales când aveam acel centenar, la care a venit Donald Trump şi a plecat foarte repede, Emmanuel Macron nu a dorit să se insiste pe anumite discuţii şi întâlnire bilaterală cu Putin, între Putin şi Macron. De asemenea, Emmanuel Macron a reuşit în ultima perioadă să reimpună Franţa pe scena politicii externe mondiale.
Ştefan Popescu: Mondiale, absolut!
Radu Dobriţoiu: Nu numai în Europa, dar şi pe direcţia Orientului Mijlociu.
Ştefan Popescu: Chiar şi în Asia-Pacific.
Radu Dobriţoiu: Care este din ce în ce mai importantă.
Ştefan Popescu: Da, şi ceea ce este mai important, vedeţi că dorea să impună atât Franţa, dar şi Uniunea Europeană să profite de această tranziţie produsă de revoluţia tehnologică, tranziţie energetică, şi să facă din Europa un pionier al noilor tehnologii. Or, acea taxă care a scos oamenii în stradă, care a fost de fapt scânteia, picătura care a umplut paharul, trebuia tocmai să susţină, pentru că aceste transformări au un cost, din păcate, şi în momentul de faţă nu ştim ce se va întâmpla, pentru că este blocat, se apropie alegeri, alegeri foarte importante, alegerile europarlamentare din Franţa vor fi un test pentru majoritatea care îl susţine, pentru partidul său.

Radu Dobriţoiu: Şi pentru viziunea Franţei pe viitor cu Europa, mai puternică alături de Europa, sau o distanţare, o detaşare treptată de Europa.
Ştefan Popescu: Sau o detaşare treptată de Europa. Am văzut, de altfel, revendicările protestatarilor, celor nemulţumiţi.
Radu Dobriţoiu: O să revenim la asta. Dar nimic nu este întâmplător, poate nici chiar atentatul de la Strasbourg,
s-a întâmplat într-o perioadă de efervescenţă socială.
Ştefan Popescu: Adaugă o criză securitară la criza socio-economică.

Radu Dobriţoiu: Sigur, şi aici voiam să ajung. Domnule profesor Ştefan Popescu, Ministerul Afacerilor Externe a emis astăzi o alertă de călătorie pe teritoriul Franţei, unde a fost declanşat nivelul maxim de alertă, ca urmare a atentatului armat de la Strasbourg. Avem acest nivel de alertă, care este activat pe o perioadă limitată, determinată de gestionarea situaţiei de criză, şi prevede măsuri de consolidare a securităţii la frontiere, pe aeroporturi şi în zonele turistice. Iată că se suprapune inclusiv cu această mişcare a "Vestelor galbene". Cum spuneam, nimic nu este întâmplător şi vorbim despre securitatea continentală, despre securitatea Europei, sunt cele două motoare importante. Aţi amintit dumneavoastră de Germania, în interiorul Uniunii Europene. Iată că Franţa este afectată chiar din interior de aceste probleme. Să fie acest lucru întâmplător?
Ştefan Popescu: Bine, ştiţi că, de câţiva ani, Franţa era o victimă privilegiată a terorismului, un fenomen de radicalizare foarte pronunţat, care afectează tineri din a doua, a treia generaţie de origine magrebiană. Din 2015, practic, Franţa este foarte expusă.
Radu Dobriţoiu: Am avut revolte, dacă ne amintim, ale magrebienilor.
Ştefan Popescu: Revolte, revolta, criza periferiilor oraşelor, 'crise des banlieues', cum se spune în limba franceză.
Radu Dobriţoiu: Aminteam de istoria contemporană de la 1968 încoace, cu o serie de revolte urbane, extrem de puternice. Este o tradiţie.
Ştefan Popescu: Dar şi această radicalizare vine pe un fond socio-economic, pentru că inegalităţile au fost foarte mari. După 1945, cei 30 de ani glorioşi, cum sunt numiţi, Les Trente Glorieuses, adică anii glorioşi în care economia franceză a crescut extraordinar de mult, gândiţi-vă că bugetul unei familii, cât la sută din bugetul unei familii era dat pentru chirie, plata utilităţilor şi transport, cam 13%, mai puţin de 13%. În momentul de faţă două treimi din bugetul acestor familii se duce pe aşa ceva. În plus, inegalităţile au devenit tot mai mari, este un şomaj foarte mai mare în rândul tinerilor, sunt zone ale Franţei unde ajunge la 40%, deci sunt probleme sociale reale în Franţa. Sigur că nu sunt de vină, Macron, ştiţi, el moşteneşte o situaţie care a început acum...
Radu Dobriţoiu: Şi a evoluat, da.
Ştefan Popescu: ... zeci de ani. Să ştiţi, chiar din timpul lui Mitterrand a început această situaţie, pentru că mondializarea a dus la dezindustrializare, am intrat în ceea ce un filozof german, Habermas, spunea "Epoca capitalismului de caravană", adică capitalul a urmat zonele de creştere, şi companii franceze au delocalizat către China. Chiar şi acum apare o altă criză. Primeşte o lovitură guvernul francez, pentru că un producător american de automobile a decis să îşi închidă o uzină din sudul Franţei care producea cutii de viteze şi angaja 3.600 de muncitori. Deci, iată...

Radu Dobriţoiu: Vedem şi scandalul Nissan, un Citroën...
Ştefan Popescu: Da.
Radu Dobriţoiu: ... unde iarăşi...
Ştefan Popescu: Renault-Nissan.
Radu Dobriţoiu: Renault-Nissan. Îmi cer scuze, care, iată, se întâmplă şi acolo nişte, cu o Japonie extrem de departe de Franţa. Dar, revenim, domnule profesor Ştefan Popescu, un sondaj realizat recent arată că "Vestele galbene" sunt mai degrabe roşii ca orientare politică.
Ştefan Popescu: Există o pasiune. A scris o dată un istoric o carte, "Comunismul, o pasiune franceză". Este o ţară puternic sindicalizată...
Radu Dobriţoiu: Acolo s-a născut socialismul.
Ştefan Popescu: Absolut, absolut! Da, dar aceasta vine şi repetă această problemă pe o criză reală din sânul societăţii franceze şi, vedeţi, susţinerea "Vestelor galbene" sau galben-roşii, trei pătrimi dintre francezi susţin această mişcare, pentru că, ştiţi, 3,4 milioane de francezi trăiesc cu salariul minim pe economie. Asta înseamnă undeva net: 1.185 de euro. Sigur că, dacă spunem 1.185 de euro în România eşti deja aruncat în 'middle class', în 'clasa de mijloc'. Ei, în Franţa, costurile sunt mult mai mari ale vieţii. A dispărut, practic, partea inferioară şi medie a ceea ce noi numim 'middle class' în Franţa, pentru că, vedeţi, intrarea în Zona Euro şi toate, mă rog, cheltuielile pe care Franţa le are pentru a-şi menţine şi rangul au un cost.

Radu Dobriţoiu: Revenim la cele două motoare importante pentru economia Europei, dar şi pentru stabilitatea continentală, Germania şi Franţa, Germania din punct de vedere economic are o evoluţie bună.
Ştefan Popescu: Bună, da.
Radu Dobriţoiu: Foarte bună. Iată însă că Franţa, cu anumite dificultăţi, pe care Emmanuel Macron ar fi încercat să le rezolve şi cu aceste taxe, nu reuşeşte să depăşească această zonă şi să privească spre viitor din punct de vedere al dezvoltării economice Şi s-a mai întâmplat ceva, să ştiţi că totuşi anumite rezultate începuseră să se vadă, adică o creştere de 1,7% era prognozată. Acum nu mai ştim, pentru că şi distrugerile au un cost, au costat economia Franţei cam un miliard de euro. Deci, nu va mai fi acea creştere. Apoi, cheltuielile care vor fi efectuate, angajate de Guvernul francez pentru defisalizare. Măsurile astea vor avea iarăşi un cost, vor pune presiune pe menţinerea regulii de aur, deficitul bugetar, va apărea o criză posibil cu Bruxelles-ul, dacă nu respectă această...

Radu Dobriţoiu: Cum are Italia cu bugetul, la fel!
Ştefan Popescu: Da! Italia deja se foloseşte de asta şi spune, păi, dacă vom acorda vreo derogare Franţei, atunci şi noi trebuie să avem o derogare. Într-adevăr situaţia este foarte dificilă. În Germania economia stătea ceva mai bine, dar şi acolo se bazează această prosperitate şi competitivitate pe foarte mulţi angajaţi precari în Germania. Şi acolo avem de-a face cu o criză securitară, avem de-a face cu o uzură a acestei coaliţii
CDU/CSU, care guvernează de atâta timp.
Radu Dobriţoiu: Erodarea este...
Ştefan Popescu: Erodarea este inevitabilă şi, într-adevăr, cum aţi spus, fără Paris şi fără Berlin nu putem vorbi de o reformă a UE.
Radu Dobriţoiu: Cu un Brexit în desfăşurare, domnule profesor, să aducem aminte.
Ştefan Popescu: Cu un Brexit în desfăşurare, da.
Radu Dobriţoiu: Pentru că Londra era al treilea motor important, dar, iată, Londra se desparte, se detaşează de o Europă care se pare că încet-încet încearcă să îşi reclădească identitatea.
Ştefan Popescu: Dar Parisul şi Berlinul reprezentau 58% din bugetul UE la 28, iată de ce este foarte grav că acest leadership european este fragilizat.

Radu Dobriţoiu: S-a conturat în ultimele zile o opinie a unui interes al partidelor antieuropene din Franţa contra lui Emmanuel Macron. Sondajul de care aminteam mai devreme arată că simpatiile celor din "Vestele galbene" se îndreaptă mai ales spre partidul lui Le Pen.
Ştefan Popescu: Da, deşi încă n-a capitalizat foarte mult, nu au capitalizat nici cei din opoziţie, pentru că, trebuie să spunem încă un lucru, responsabilitatea este şi a partidelor mainstream. În momentul de faţă, l-am auzit de pildă pe François Hollande care spunea 'eu sunt preşedintele săracilor, succesorul meu este preşeditele bogaţilor', sperând o revenire în politică. Predecesorul lui Hollande, Sarkozy, a spus 'dacă criza o va cere, poate că voi fi obligat să revin în politică'. Emmanuel Macron a jucat pe centru, vedeţi, a recrutat şi din dreapta şi din stânga, şi atunci a fost expus.
Radu Dobriţoiu: De aceea a şi câştigat şi a ajuns în faţă, bineînţeles.
Ştefan Popescu: Dar cu un absenteism mare şi soclul electoral al lui Macron, oamenii care l-au votat în primul tur, este un soclu foarte mic. Prin urmare, Macron a venit pe fondul unei crize excepţionale.
Gândiţi-vă, candidatul dreptei, François Fillon, fostul premier, care nu a mai avut succes în urma scandalurilor în care a fost implicat: angajarea soţiei, cadourile pe care le primea de la diverşi oameni de afaceri. Macron a venit ca o soluţie ultimă în faţa partidului doamnei Le Pen.
Radu Dobriţoiu: Adică, s-a ales poate cel mai bun rău, ca soluţie, şi tocmai de aceea, dintre toţi candidaţii posibili, iată? Dar a demonstrat, în cele din urmă...
Ştefan Popescu: A demonstrat, dar el nu are o bază. Partidul lui încă nu are structuri bine definite în teritoriu. În teritoriu sunt partidele mainstream, partidul de dreapta conservator Les Républicains, Republicanii, şi Partidul Socialist.
Radu Dobriţoiu: Şi de această evoluţie profită celelalte partide.
Ştefan Popescu: Absolut!

Radu Dobriţoiu: Vă reamintesc, Radio România Actualităţi, ascultaţi emisiunea "Euratlantica", discutăm despre impactul pe care îl au protestele din Franţa asupra securităţii şi stabilităţii europene. Invitatul ediţiei este profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în Istoria Relaţiilor Internaţionale Contemporane. Domnule profesor, sunt foarte dese acuzaţiile, susţinute de informaţii, că Rusia este implicată în aceste proteste. Fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu scrie despre o expunere publică a ingerinţei ruse la Paris în mijlocul manifestanţilor. Este posibil ca această ingerinţă a serviciilor secrete ruseşti să ţintească, de fapt, mai departe de Franţa, să vizeze unitatea Europei şi susţinerea partidelor antieuropene?
Ştefan Popescu: Bine, acest lucru nu îl face numai Rusia, gândiţi-vă la prezenţa lui "Steve" Bannon în Europa, susţinerea şi de celalată parte a Atlanticului, dar dumneavoastră aţi pus accent pe chestiunile securitare. În momentul de faţă, Franţa este singura ţară din UE, după Marea Britanie, care are capacităţi militare expediţionare, deci este aliatul, am putea spune, al SUA numărul unu. Aţi văzut când a fost criza din Siria, acea intervenţie, că forţele franceze au fost vârful de lance. Deci, Franţa este foarte importantă în securitatea europeană. Or, o Franţă slăbită, care nu va mai putea, pentru că va trebui să facă faţă, să spun, crizei sociale, să îşi asume responsabilităţile în Africa, în Orientul Mijlociu...
Radu Dobriţoiu: Va fi un avantaj pentru Rusia.
Ştefan Popescu: ... va fi un avantaj pentru foarte mulţi, pentru foarte mulţi.
Radu Dobriţoiu: Inclusiv pentru Rusia. Chiar şi în plan economic, dar, iată, pentru că noi discutăm despre securitate şi stabilitate, Rusia speculează aceste evoluţii şi, să ne exprimăm un pic mai colocvial, mai mult sau mai puţin, bagă băţul prin gard.
Ştefan Popescu: Uniunea Europeană se află înconjurată, pentru că este totuşi un actor global, de, să spunem, parteneri care ştiu ce au de făcut şi care au o direcţie clară, vedeţi China, vedeţi Turcia, vedeţi Federaţia Rusă, vedeţi criza care se întâmplă în momentul de faţă în Marea Neagră şi Europa, fiind absorbită de crize interne, nu poate avea un răspuns pe măsură...
Radu Dobriţoiu: Sau o reacţie rapidă sau foarte bine determinată şi echilibrată.
Ştefan Popescu: Absolut!

Radu Dobriţoiu: Da, este un moment de răscruce, pentru că, aşa cum aminteaţi şi dumneavoastră, ne apropiem de alegerile europarlamentare şi ceea ce se întâmplă ar putea să determine, să influenţeze următoarea componenţă a Parlamentului European.
Ştefan Popescu: Şi l-aţi văzut pe un Emmanuel Macron, când a avut intervenţia publică, am văzut un Emmanuel Macron în retragere. Deci, există riscul foarte mare ca, chiar dacă alegerile europene nu vor schimba în parlament şi sistemul politic francez este astfel încât, prin Constituţia din 1958, dă stabilitate instituţiilor, dar este clar că, ajungând în a doua parte a mandatului, când, de regulă, îţi pregăteşti realegerea...
Radu Dobriţoiu: Şi trebuie să revii şi măsurile, să spunem, negative din punct de vedere social le iei în prima parte a mandatului.
Ştefan Popescu: Le iei în prima parte a mandatului, dar toate şantierele, reforma căilor ferate, reforma sistemului de pensii, sistemului de sănătate, pentru că...
Radu Dobriţoiu: Toate acestea anunţate şi angajate.
Ştefan Popescu: Absolut! Numai statul social francez era unul dintre cele mai performante din lume. Dar acest sistem nu mai poate fi menţinut în momentul de faţă. Nu mai sunt bani. Nu mai este sustenabil. Şi Franţa a intrat, deşi are o natalitate încă bună, dar procesul de îmbătrânire, longevitatea, care pune o presiune foarte mare pe sistemul de pensii, necesitatea unei rigori bugetare, pentru că este în Zona Euro, reforma Zonei Euro, asta trebuia şi asta trebuie să o amintesc, dar este iarăşi un şantier foarte important, pentru că vedem foarte bine ce s-a întâmplat în Grecia, a fost o criză de sistem, deci, Zona Euro are nevoie de o reformă, iar asta presupune alte eforturi, din partea Franţei, a Germaniei, a Italiei, iarăşi un alt copil, să spunem, bolnav al Europei.
Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, aminteam mai devreme de componenţa Parlamentului European. Iată, avem această mişcare socială de anvergură la Paris. Avem, bineînţele, evenimente în Polonia şi un trend eurosceptic în Polonia. Vedem ce se întâmplă în Ungaria, unde sunt iarăşi proteste acolo. Există un puternic curent eurosceptic, pleacă Marea Britanie, locul parlamentarilor britanici în Parlamentul European nu se ştie de cine va fi luat, dar este posibil ca echilibrul, care era deja fragil în interiorul Parlamentului European, să fie influenţat, bineînţeles influenţându-se şi stabilitatea politică a continentului, a Uniunii Europene, de aceste evenimente de la Paris, din Polonia, şi din Ungaria, din Belgia?
Ştefan Popescu: Din Germania, chiar.
Radu Dobriţoiu: Din Italia.
Ştefan Popescu: Din Italia nu mai spunem, că este la guvernare, dar, vedeţi, există creării unei minorităţi de blocaj. Este clar că mişcările antisistem sunt pe val şi e clar că Uniunea Europeană are o problemă foarte mare, creşterea inegalităţilor este o problemă reală.
Radu Dobriţoiu: Putem vorbi, domnule profesor, şi de o îmbătrânire a doctrinei politice, a administraţiilor, a continentului, în general?
Ştefan Popescu: Este, într-adevăr şi aceasta este o problemă, dar vedeţi că Uniunea Europeană are nevoie de o reformă profundă. Pentru că, după valurile de extindere, noi am menţinut în mod fundamental sistemul din 1957, cel prevăzut prin Tratatul de la Roma. Or, Uniunea Europeană atunci era formată din şase ţări. Pe urmă a mers la Europa celor 15, care aveau tot un nivel de dezvoltare oarecum asemănător...
Radu Dobriţoiu: Echilibrat, să spunem.
Ştefan Popescu: ... echilibrat. Ei, o Europă la 27- 28 are nevoie de o reformă profundă a instituţiilor europene, astfel încât să poată răspunde.
Radu Dobriţoiu: Să poată răspunde aceste instituţii la evoluţie şi la problemele fiecărei ţări în parte, dar, totodată, la problemele tuturor ţărilor împreună.
Ştefan Popescu: Aţi văzut criza migratorie. Nici în momentul de faţă nu am ajuns la un punct de vedere comun.
Radu Dobriţoiu: Şi nici nu cred că se va ajunge, domnule profesor.
Ştefan Popescu: Şi nici nu se va ajunge. Am avut noroc că s-a diminuat în mod natural şi că Turcia şi-a asumat rolul, pentru că Turcia, spre onoarea ei, a primit 4,5 milioane de refugiaţi...
Radu Dobriţoiu: De migranţi, de refugiaţi.
Ştefan Popescu: ... de migranţi, şi Uniunea Europeană plăteşte acolo o factură destul de consistentă, pentru că, altfel, Europa nu a ajuns la o sinteză, nu avem o politică externă comună, am intrat într-o Europă şi tare mi-e teamă că o să ne îndreptăm spre o Europă cu geometrie variabilă, cu geometrii variabile, mai multe formate.
Radu Dobriţoiu: Avându-l peste ocean pe Donald Trump.
Ştefan Popescu: Absolut, un interlocutor incomod.
Radu Dobriţoiu: Şi alături de noi, la est, pe un Putin.
Ştefan Popescu: Absolut, iată!

Radu Dobriţoiu: Discursul lui Emmanuel Macron nu a convins, se pare, dar, în acelaşi timp, se pare că "Vestele galbene" au pierdut din susţinere, deşi 54% dintre francezi sunt de părere că protestele "Vestelor galbene" trebuie să continue, acest sprijin a pierdut 12 puncte procentuale faţă de sondajul din 22 noiembrie. Cum credeţi că vor evolua protestele "Vestelor galbene", domnule profesor?
Ştefan Popescu: În orice caz, este un conflict care nu se va stringe prea curând, chiar dacă va diminua ca amploare. Dar, repet, pentru prima dată, guvernul francez a făcut apel la companii să facă un gest, să acorde prime, care vor fi defiscalizate. Băncile să plafoneze cheltuielile de administrare a conturilor francezilor care sunt în situaţie precară. Toate lucrurile astea vor afecta competitivitatea economică a Franţei şi vor fragiliza, practic, capacitatea de acţiune externă.

Radu Dobriţoiu: Credeţi că acest discurs a venit într-un moment potrivit pentru a detensiona presiunea pe care o fac "Vestele galbene"?
Ştefan Popescu: E foarte greu de spus. Ştiţi, e foarte uşor de vorbit când eşti în afară şi foarte greu atunci când eşti în mijlocul evenimentelor. Eu cred că este nevoie de Emmanuel Macron şi fragilizarea lui nu aduce nimic bun nici pentru Franţa, pentru că este vorba de toate aceste transformări pe care le vedem. Globalizarea, care duce la o migraţie a capitalului, tranziţia, revoluţia tehnologică, tranziţia energetică, astea nu ţin de Franţa, asta este un, cum să spun, cum spunea un istoric francez, belgian francofon, Jacques Pirenne, un mare curent al istoriei: "Dacă nu ştii să te urci şi să îl urmezi, vei pierde".

Radu Dobriţoiu: Întrebarea de încheiere a ediţiei, domnule profesor Ştefan Popescu: cum vedeţi viitorul lui Emmanuel Macron după şi în mijlocul acestor evenimente?
Ştefan Popescu: Va avea un sfârşit de mandat foarte dificil şi cred că, în momentul de faţă, chiar dacă încă nu avem o personalitate profilată, să spun, un challenger pentru el, pentru Palatul Élysées, va avea o capacitate de acţiune mult mai mică şi ambiţiile lui vor fi diminuate dacă doreşte să rămână la Palatul Élysées.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica", la final. Am discutat despre impactul pe care îl au protestele din Franţa asupra securităţii şi stabilităţii europene. Invitatul ediţiei a fost profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în Istoria relaţiilor internaţionale contemporane. Sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi ascultat "Euroatlantica" la Radio România Actualităţi!


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea EuroatlanticaRadu DobritoiuStefan PopescuNicu Popescuvestele galbenerevolte ParisEmmanuel Macron

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live