Ascultă Radio România Actualitaţi Live

UE cere Poloniei să respecte statul de drept

După ce legea a trecut de legislativul de la Varşovia şi preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a comparat situaţia dramatică din Polonia cu o lovitură de stat.

Articol de Arina Petrovici, 30 Decembrie 2015, 11:22

Controversata lege care vizează Tribunalul Constituţional din Polonia a fost promulgată de şeful statului în pofida numeroaselor apeluri la reţinere, lansate îndeosebi de Comisia Europeană, dar şi de Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului sau de Comisia de la Veneţia.

Denunţată de către opoziţia din Polonia, ca având drept scop să paralizeze Tribunalul Constituţional şi să submineze separaţia puterilor în stat, legea adoptată peste noapte de către majoritatea conservatoare a fost la fel de urgent promulgată de preşedintele ţării, Andrzej Duda.

Audio: Europa la zi. Euranet Plus.

Cu câteva zile în urmă, Comisia Europeană a îndemnat Varşovia să respecte statul de drept cerându-i să nu aplice legea care reformează Tribunalul Constituţional înainte de a evalua impactul ei asupra independenţei acestei jurisdicţii.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis autorităţilor poloneze o scrisoare prin care le cerea "ca în final această lege să nu fie adoptată sau cel puţin să nu intre în vigoare înainte ca toate chestiunile referitoare la impactul său asupra independenţei şi funcţionării Tribunalului Constituţional să fie pe deplin şi corect evaluate.

După ce legea a trecut de legislativul de la Varşovia şi preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a comparat situaţia dramatică din Polonia cu o lovitură de stat.

Evident, guvernul de la Varşovia şi-a exprimat nemulţumirea afirmând că instituţiile europene au fost induse în eroare de către opoziţia poloneză.

Dar să vedem despre ce este vorba. Textul dezbătut în viteză introduce printre altele regula unei majorităţi calificate de două treimi pentru verdictele tribunalului.

Obligat să reunească pentru a se pronunţa în cazuri de mare importanţă 13 judecători din totalul de 15 ai acestei curţi, faţă de 9, câţi erau înainte.

În plus, textul introduce termene obligatorii de trei până la şase luni între depunerea unei sesizări şi verdictul Tribunalului Constituţional. Anterior, termenul era de 14 zile.

Acest lucru - subliniază Curtea Supremă - anunţă eminente potenţiale întârzieri şi, de fapt, paralizia tribunalului.

Şi mai trebuie spus că Partidul Lege şi Justiţie, majoritar, a numit deja cinci judecători din partea sa, urmând o procedură controversată, situaţie ce îi va permite să blocheze cu uşurinţă avizele defavorabile ale tribunalului.

Partidul de guvernământ susţine însă că astfel se face ordine în funcţionarea instanţei şi se elimină un obstacol în calea promisiunilor sale electorale.