Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PROBLEME LA ZI Miercuri, 05 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

11 Septembrie 2017
Vizualizari: 2283
Comentează add

Invitat : dl. prof. univ. dr. Petre Ţurlea, cercetător şi publicist

„Trăznea şi Ip. Septembrie 1940” „Trăznea şi Ip. Septembrie 1940” - Conține audio

george-popescu

 Placă comemorativă cu numele locuitorilor ucişi din comuna Ip, judeţul Sălaj de autorităţile ungare: 13-14 septembrie 1940. Credit: http://a1.ro 

Două nume ce cu greu pot fi uitate nu numai de transilvăneni, ci şi de ceilalţi români. La Trăznea şi Ip din judeţul Sălaj, în septembrie 1940 au fost comise crime în masă împotriva populaţiei româneşti.

 

Prin Dictatul de la Viena – 30 august 1940 – Germania şi Italia au admis cererile Ungariei de a primi unsprezece judeţe ale României Mari în suprafaţă de peste 43 de mii de kilometri pătraţi şi o populaţie ce bătea spre 2,5 milioane de locuitori, dintre care 51 la sută au fost etnici români.

 

Pierderea Transilvaniei de Nord se adăuga celor din iunie când prin ultimatumul sovietic ni se cereau Basarabia şi Bucovina de Nord. În septembrie acelaşi an am pierdut şi Dobrogea de Sud sau Cadrilaterul în favoarea Bulgariei.

 

Cu excepţia Bulgariei - în teritoriul cedat au avut loc schimburi de populaţie – în celelalte două cazuri comunitatea românească, majoritară a avut de suferit de pe urma încercărilor de deznaţionalizare.

 

În Transilvania de Nord, autorităţile ungare au înţeles că purificarea etnică este metoda cea mai rapidă şi eficace.

 

La 7 septembrie în comuna Mihai Bravu din judeţul Bihor sunt ucise 22 de persoane, în ziua următoare în comuna Ciumărna, alte 11. Şi într-un caz şi în celălalt, toţi au fost etnici români.

 

La 18 septembrie 1940, în centrul oraşului Gheorgheni din judeţul Harghita au fost decapitate 22 de persoane. Şi de această dată, etnici români.

 

În comuna Trăznea la 9 septembrie, în plină zi au fost ucise 87 de persoane, dintre care 81 de români şi şase evrei.

 

În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940 în comuna Ip au căzut victime operaţiunii de purificare 155 de etnici români

 

Atât la Ip, cât şi la Trăznea, autorităţile ungare au construit (înscenat) provocări ale etnicilor români. La Trăznea că au intervenit „Gărzile lui Maniu”, la Ip că a fost detonată o cantitate mare de dinamită.

 

Ambele acuzaţii la prima verificare serioasă n-au stat în picioare. Toate acţiunile violente – împuşcare, ucidere cu baioneta, torturi şi arestări – au fost făcute la ordin, instrumentate de militarii şi jandarmii unguri în cea mai mare parte cu complicitatea populaţiei de origine maghiară din zonele menţionate.

 

Intimidarea populaţiei de etnie română după masacrele în care au căzut victime până la o mie de oameni, vorbim de cei ucişi, a dat roade. 300 de mii de români au fost expulzaţi sau au devenit refugiaţi în România ciopârţită de Marile Puteri.

 

Guvernul de la Bucureşti a protestat, cerând Germaniei şi Italiei formarea unei comisii internaţionale care a confirmat uciderile făptuite, precum şi celelalte măsuri de segregare etnică care au adus atingere românilor din Transilvania de Nord.

 

Tot la Bucureşti s-a ordonat inventarierea tuturor abuzurilor şi crimelor din perioada în care această parte a ţării a fost încorporată Ungariei, numărul dosarelor fiind de ordinul miilor în aşteptarea viitoarei conferinţe de pace pentru a fi soluţionate.

 

Alături de români, evreii au fost la rândul lor prigoniţi şi vânaţi, într-un final deportaţi către lagăre de concentrare. 11.000 din cei peste 100 de mii şi-au găsit adăpost în România, autorităţile de la Bucureşti oferindu-le paşapoarte în alb.

 

După război, în anul 1946 a fost judecată responsabilitatea autorilor pentru crimele comise în Transilvania de Nord. Cele mai importante figuri ale sângeroasei represiuni anti-româneşti au reuşit să fugă în Ungaria în timpul războiului, iar de-aici în Occident şi Statele Unite. Puţini au rămas să răspundă pentru faptele lor.

 

AUDIO, ISTORICA , ediţia din 11 septembrie 2017

 

 

Contribuţii editoriale : supravieţuitori ai masacrelor din comunele Trăznea şi Ip, în vremea aceea, minori: Suzana Labo, Ioan Perneş, Petru Dârjan, Eugenia Cosma şi Gavril Butcovan.

Credit : MDV Film via ziaristionline.ro

 

Regia de montaj : Carmen Idiriceanu

 

Regia de emisie : Costin Iorgulescu şi Claudia Buzică

 

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.        

 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).                      

 

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.              

 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro  

 


Etichete TrăzneaIpSălajBihorCiucmasacreîmpuşcarebaionetătorturărăniţiexpulzaţipurificare etnicăromâniBucureştiBudapestaviolenţeBisericăpreotprimarnotarsate româneştiDictatul de la VienaGermaniaURSSItaliaUngaria

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live