Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ŞTIRI (politice, economice, sociale, culturale * Meteo * Sport) Vineri, 22 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Arhiva Emisiuni

Autor

George Popescu

3 Iunie 2015
Vizualizari: 4362
Comentează add

Invitat: acad.Dumitru Murariu, director al Muzeului "Grigore Antipa"

Traian Săvulescu - între ştiinţă şi politică Traian Săvulescu - între ştiinţă şi politică - Conține audio

george-popescu

 

Traian Săvulescu (n. 2 februarie 1889, Râmnicu Sărat - d. 29 martie 1963, București) a fost un biolog și botanist român, fondator al Școlii românești de fitopatologie, primul care a făcut cunoscută în România flora Arabiei și Palestinei, membru și președinte al Academiei Române.
 
 
A fost al treilea copil al soților Petrache și Maria Săvulescu.
 
A urmat școala primară și gimnaziul la Râmnicu Sărat, iar cursul superior la Liceul Internat „C. Negruzzi” din Iași. Aici, profesorul său Teodor Nicolau l-a îndrumat spre studiului botanicii.
 
În 1907 a dat bacalaureatul și s-a înscris la Facultatea de Medicină din București, unde a urmat și absolvit numai trei ani.
 
În 1908 s-a înscris și la Facultatea de Științe Naturale a Universității București, pe care a absolvit-o în 1912.
 
După absolvire, a fost admis ca aspirant la titlul de doctor la Institutul Botanic din București. Aici și-a susținut în 1916 teza de doctorat intitulată Studiul asupra speciilor de Campanula L. din secția Heterophyllae ce cresc în România. Lucrarea a fost apreciată și notată cu magna cum laude, Traian Săvulescu devenind astfel primul doctor în botanică al Universității București.
 
Între 1912 și 1921 a lucrat în cadrul Institutului Botanic de la Cotroceni iar în 1918 a fost numit șef de lucrări la Catedra de morfologie și sistematică vegetală a Institutului de Botanică din București. Timp de un sfert de veac, și-a împărțit activitatea între Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău, unde a predat sistematica vegetală și fitopatologia, și Institutul de Cercetări Agronomice al României, înființat de Gheorghe Ionescu-Șișești. Cercetările întreprinse în această perioadă de Traian Săvulescu au condus la dezvoltarea agriculturii românești și mondiale.
 
Audio: ediţia din 30 ianuarie 2014
 
A organizat pe tot cuprinsul României o rețea de stații de avertizare pentru combaterea manei viței de vie. În 1929 a înființat un laborator pentru studiul substanțelor insecto-fungicide, laborator transformat ulterior în Serviciul de Protecția Plantelor. Tot el a inițiat prima lege de control și carantină fitosanitară din România.
 
În 1928 a înființat publicația anuală Starea fitosanitară a României, în care a mediatizat problemele de protecția plantelor.
 
În 25 mai 1936, Traian Săvulescu a devenit membru corespondent al Academiei Române.
 
În 1938 a fost turnat filmul documentar Expediția Traian Săvulescu în Delta Dunării, în care se prezintă imagini din expediția desfășurată în iunie 1938, pentru „recunoașterea florei” din Delta Dunării.
 
În perioada 29 noiembrie 1946 - 30 decembrie 1947 a fost ministru al agriculturii și domeniilor în Guvernul Doctor Petru Groza și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. A fost deputat în Marea Adunare Națională. 
 
În 1948 a devenit membru titular activ și secretar general al Academiei Române. În 1948, o dată cu naționalizarea inițiată de regimul comunist, Academia a încetat să mai existe ca instituție de drept privat, reorganizându-se sub titulatura de Academia Republicii Populare Romîne. În această nouă organizare, Traian Săvulescu a fost președintele Academiei Republicii Populare Romîne în perioada 1948-1959 prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale. ] A rămas președinte de onoare al acesteia, până la decesul său, în 1963.
 
În aprilie 1955, cu ocazia unei ședințe de alegeri în Academie, Traian Săvulescu s-a ridicat în apărarea unor membri excluși pe nedrept în 1948, când a avut loc reorganizarea Academiei Române. Cu această ocazie au fost înlăturate aproape o sută de personalități ale vieții cultural-știintifice, fără nici o justificare valorică sau științifică, ci doar pe criteriile dictaturii proletariatului, sub oblăduirea consilierilor sovietici. 
 
 
Foto: invitatul ediţiei, dl.acad. Dumitru Murariu
 
La 23 martie 1956, ca un gest reparator față de desființarea Academiei de Științe din România și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a Asociației Oamenilor de Știință din România (AOS). 
 
Traian Săvulescu a fost membru al unor academii străine, între care cele din Ungaria, Germania, New York (SUA).
 
De asemenea, a fost redactor responsabil al revistei Buletin de la section scientifique de L'Académie Roumaine, membru în comitetul de redacție al revistelor Phytopathologische Zeitschrift din Berlin și Sydowia din Bulgaria.
 
Opere proprii:
Tratat despre flora Arabiei (1928);
Tratat despre flora Palestinei (1935);
Morfologia, anatomia și sistematica porumbului, (în colaborare cu Zahariade) (1937);
Științele biologice și economia (1940);
Aspectele actuale ale agriculturii românești (1946);
De la practica domesticirii plantelor la principii de biologie generală (1949),
Monografia Uredinalelor din România (1953).
 
Sursa: ro.wikipedia.org

Etichete botanică,excelenţă,Săvulescu,Institutul de Cercetări Agronomice,Academia Română,Delta Dunării,ministru,agricultură

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live