Tinerii bătrâni ai României: „Generaţia fulgilor de nea”
Alarmant este că printre pacienţii care suferă de hipertensiune arterială se numără tot mai mulţi tineri cu vârste care încep de la 18 ani.
Articol de Adrian Lungu, Sălaj, 14 Septembrie 2016, 13:48
Aproape 15 la sută dintre sălăjeni suferă de hipertensiune arterială, iar numărul bolnavilor creşte.
Alarmant este că printre pacienţii care suferă de această afecţiune se numără tot mai mulţi tineri cu vârste care încep de la 18 ani, spun reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Sălaj.
Lucrurile nu stau mai bine nici la nivel naţional, potrivit Ministerului Sănătăţii.
Îngrijorător este că tot mai mulţi tineri suferă de afecţiuni specifice vârstei a treia. Veştile nu sunt bune pentru că aproximativ un sfert dintre copiii de opt ani sunt supraponderali sau obezi, cele mai mari probleme fiind la băieţi, potrivit unui studiu realizat de Ministerul Sănătăţii, într-un proiect coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
AUDIO: Tinerii bătrâni ai României: „Generaţia fulgilor de nea”. Reportaj de Adrian Lungu / "Obiectiv, România!", 14 septembrie 2016.
Măsurătorile au fost realizate pe un eşantion reprezentativ de 207 şcoli, din mediul urban şi rural. La nivel internațional, prevalența obezității a crescut de peste două ori între 1980 și 2014. În 2014 peste 1,9 miliarde de adulți peste 18 ani erau supraponderali.
Dintre aceștia, peste 600 de milioane erau obezi. Peste 39 la sută dintre adulții peste 18 ani erau supraponderali în 2014 , iar 13 la sută erau obezi.
Majoritatea populației lumii trăiește în țări unde supragreutatea și obezitatea omoară mai mulți oameni decât subgreutatea.
Foto: Adrian Lungu.
În 2013 42 milioane de copii sub vârsta de 5 ani erau supraponderali sau obezi, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
„Este incredibil. Bolile nu mai ţin cont de vârstă. Am pacienţi cu boli reumatismale şi sunt mult prea tineri. Este absolut halucinant”, spune doctorul Liviu Gârbea – medic specialist în reumatologie.
Medicul arată cu degetul spre alimentaţia dezordonată, spre lipsa de mişcare care ‘’îngheaţă’’ articulaţiile la vârste fragede, spre orele petrecute în faţa calculatorului.
Angela Badea este medic de peste 30 de ani şi spune că tinerii bătrâni ai României există, fiind copii cu boli ale bătrâneţii. „Ne îndreptăm spre o prăpastie adâncă de tot.
Nu mai face aproape nimeni mişcare, părinţii îi duc pe copii la şcoală cu maşina, copilul mănâncă haotic, nu ştie ce înseamnă să alerge în aer liber, adolescenţii stau cu orele la calculator şi ne mirăm că la 14 ani au o sută de kilograme! Este înfricoşător ce se întâmplă. Toţi dau vina pe medici, pe sistem, dar nimeni nu îi întreabă pe părinţi dacă îi stimulează pe copii să alerge, să iasă afară, să facă mişcare…despre ce vorbim?”, spune medicul.
Foto: Adrian Lungu.
Camelia Burghele este cercetător ştiinţific şi crede că în România avem „o generaţie a fulgilor de nea”, copii pe care părinţii cred că îi ocrotesc dacă nu îi lasă să se joace desculţi prin parc, dacă îi înfofolesc cu haine şi îi îndoapă cu prostii, copii care nu ştiu să meargă singuri la şcoală, care urlă pentru orice şi din orice, care nu se duc pe jos nici până la magazinul din colţ. De fapt îi îndobitocim şi îi îmbolnăvim de la naştere”, spune Camelia Burghele care este de părere că efectele acestei generaţii a fulgilor de nea va fi catastrofală pentru societatea românească. Zâmbeşte şi povesteşte că problemele sunt şi mai mari în străinătate.
„Eu cred că noi, părinţii avem cea mai mare parte din vină. Le cumpărăm tot, nu îi lăsăm singuri nicio clipă, nu îi lăsăm să stea pe pământ că se îmbolnăvesc şi lista poate continua. Noi am contribuit din plin la formarea generaţiei fulgilor de nea, iar viitorul va avea de suferit. Schimbarea trebuie să pornească din noi şi să ajungă la tineri. Mentalitatea şi grijile noastre prosteşti se răsfrâng asupra tinerilor”, apreciază Camelia Burghele.
Soluţia: să-I lăsăm pe tineri independenţi, să-I lăsăm pe copii şi să-I încurajăm să facă mişcare, să aruncăm pe fereastră telefonul şi tableta şi să……Exemple bune există.
Profesorul Petru Bologa are aproape 80 de ani şi aleargă aproape în fiecare dimineaţă.
Profesorul spune zâmbind că aleargă din 1951, iar dacă nu se mişcă două zile se simte anchilozat. „Mişcarea înseamnă viaţă. Eu sunt în formă, nu sunt bolnav şi alerg în fiecare zi. Asta înseamnă viaţă, nu ce faceţi voi”, povesteşte profesorul în timp ce se pregăteşte să alerge în parc, pe o ploaie rece de toamnă.
Foto: Adrian Lungu.
