Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ŞTIRI * Meteo * Sport Luni, 10 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

13 Octombrie 2017
Vizualizari: 822
Comentează add

Bucureştiul a găzduit Adunarea Parlamentară a NATO, probabil cea mai importantă reuniune de acest gen după amplificarea provocărilor de la graniţa de Est a Alianţei.

Tendințele securității euroatlantice post Adunarea Parlamentară NATO

radu-dobritoiu

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Bucureştiul a găzduit în această săptămână Adunarea Parlamentară a NATO, probabil cea mai importantă reuniune de acest gen după amplificarea provocărilor de la graniţa de est a Alianţei, inclusiv în zona Mării Negre. Au fost prezentate foarte multe informaţii şi au fost generate analize cu o largă abordare a provocărilor cu care se confruntă NATO. Pe lângă dezvoltările de la graniţă de est şi nord-est a Alianţei, teme importante ale dezbaterilor au fost apărarea cibernetică şi componenta informaţională a războiului hibrid. În această seară, ne propunem o analiză a tendinţelor securităţii euroatlantice, post-Adunarea Parlamentă NATO de la Bucureşti. Invitaţi în această ediţie sunt senatorul Vergil Chiţac, şeful delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a NATO, şi deputatul PNL Ben-Oni Ardelean. Emisiunea este susţinută de reportaje realizate în timpul lucrărilor Adunării Parlamentare NATO de colegea mea, Carmen Garvilă, cu declaraţii ale preşedinteleui României, Klaus Iohannis, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ministrul afacerilor externe Teodor Meleşcanu, şi şeful Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă.

ASCULTAŢI AICI EDIŢIA EUROATLANTICA DIN 12 OCTOMBRIE

Tema ediţiei: tendinţele securităţii euroatlantice post-Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti. Securitatea la Marea Neagră şi ameninţarea rusă au fost printre temele cele mai des menţionate la sesiunea plenară a Adunării Parlamentare NATO de la Bucureşti, la care a participat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, alături de şeful statului Klaus Iohannis şi preşedinţii Camerelor parlamentare. Comisiile Adunării Parlamentare a NATO au lucrat la mai multe rapoarte, între care unul despre menţinerea avantajului tehnologic al Alianţei şi altul numit "Rusia - de la partener la concurent".

Reporter: Carmen Gavrilă - Preşedintele Klaus Iohannis a spus că, din punctul de vedere al României, trebuie să dispară diferenţele de abordare între flancurile NATO şi că e nevoie de o prezenţă unică şi persistentă a Alianţei la graniţe. Şeful statului a explicat că e nevoie şi de întărirea infrastructurii civile pentru apărarea de ameninţări cibernetice şi hibride.

Klaus Iohannis: NATO nu caută confruntarea şi nu este o ameninţare pentru Rusia, însă în relaţia cu Rusia este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică, de apărare şi descurajare.

Reporter: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat pe împărţirea echilibrată a responsabilităţilor şi costurilor de apărare între aliaţi, dar şi pe o mai eficientă cheltuire a fondurilor. Jens Stoltenberg a menţionat în context că industria de apărare europeană este fragmentată. De exemplu, în timp ce Statele Unite au un singur tip de tanc, europenii au 17. Secretarul general al NATO a vorbit şi despre modificarea legislaţiei în cadrul NATO, pentru ca trupele şi echipamentele să poată fi deplasate mai uşor şi mai rapid, fără piedici birocratice. La asta se adaugă, a spus oficialul NATO, nevoia de îmbunătăţire a infrastructurii de transport în unele zone din Europa. În contextul războiului informaţional al Rusiei împotriva NATO, Jens Stoltenberg a menţionat libertatea presei.

Jens Stoltenberg: Cred puternic în importanţa unei prese libere şi independente, pentru că dacă avem jurnalişti şi canale media critice şi independente acestea vor putea pune întrebări, vor verifica sursele şi vor distinge ce e fapt şi adevăr, de ce este propagandă şi dezinformare. E crucială nevoia de presă liberă, acum când suntem ţinta unor încerări din exterior de interferenţă şi dezinformare.

Reporter: Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a explicat că Marea Neagră este esenţială pentru securitatea NATO, iar preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a avertizat că pe flancul estic asistăm la o intensificare a provocărilor, la militarizare crescută şi la apariţia unei noi rute de migraţie prin Marea Neagră.

Radu Dobriţoiu: Suntem în direct prin telefon cu deputatul PNL Ben-Oni Ardelean. Bună seara, domnule deputat!

Ben-Oni Ardelean: Bună seara!

Radu Dobriţoiu: Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti, probabil cea mai importantă reuniune de acest gen după amplificarea provocărilor de la graniţa de est a Alianţei. Domnule deputat, ce ne puteţi spune despre subiectul reprezentat de Rusia în cadrul dezbaterilor?

Ben-Oni Ardelean: Vreau în primul rând să spun că România a fost onorată şi în acelaşi timp noi am îndeplinit cu foarte mare onoare sarcina de a organiza această mare reuniune, AP NATO, din care fac şi eu parte ca reprezentant al Parlament şi al României şi, în acelaşi timp, al PNL în AP NATO. Şi bineînţeles că este unul dintre organismele foarte importante, la care suntem nu doar participanţi şi membri plini, dar în acelaşi timp suntem şi cei care susţinem foarte mult acest demers, pentru că considerăm că această componenţă parlamentară a NATO este una extrem de importantă, unde deciziile democratice trebuie să fie de cea mai bună calitate. Şi cred că, în acelaşi timp, România, în cadrul NATO, şi-a îndeplinit cu foarte multă responsabilitate toate sarcinile care i-au fost trasate şi, bineînţeles, în cooperare cu celelalte ţări de pe flancul estic, am reuşit în ultima perioadă să fim extrem de activi. Şi aici mă refer la apărarea cibernetică, pe care România şi-a asumat-o în cadrul NATO pentru Ucraina, la diversele teste de operare în care România a avut un rol foarte important şi eu cred că vom avea şi în continuare. Ceea ce pot să vă spun însă este că în acest moment exită o îngrijorare majoră în ceea ce priveşte securitatea pe flancul estic şi, bineînţeles, şi zona aceasta în care noi ne aflăm. Dacă până nu demult aveam trei ţări foarte puternic ancorate în a rezolva această zonă din punct de vedere al securităţii şi de a asigura această securitate în zonă, şi aici mă refer la Turcia, România, Polonia, în acest moment România a rămas, dacă vreţi, cap de lance, vârf de lance în această apărare, tocmai datorită diverselor chestiuni politico-democratice care s-au desfăşurat în celelalte două ţări. Şi aici mă refer la partidul de extremă care au câştigat în Polonia alegerile şi aici mă refer la lovitura sau aşa-zisa lovitură de stat din Turcia, care...

Radu Dobriţoiu: Lovitură eşuată care i-a întărit puterile lui Erdogan şi a pus armata pe locul doi.

Ben-Oni Ardelean: Eu aş cataloga zona aceasta deja o zonă de vulnerabilitate şi, din punctul meu de vedere, Turcia în acest moment trebuie să-şi reevalueze foarte serios poziţia din mai multe perspective, inclusiv cea de securitate.

Radu Dobriţoiu: Adăugăm, domnule deputat, şi o apropiere a Turciei de Rusia, inclusiv anunţul de a cumpăra, intenţia de a cumpăra sisteme S-300, S-400 de la Rusia.

Ben-Oni Ardelean: Da. Toate celelalte lucruri. Însă pe noi ne interesează în primul rând aspectul democratic. Eu nu cred că într-o ţară în care democraţia este şubrezită şi în care diversele aspecte care ţin de drepturile omului sunt sub semnul întrebării putem vorbi despre securitate, inclusiv personală, să nu mai vorbim despre cea naţională. Tocmai acest aspect este unul care ne îngrijorează.

Radu Dobriţoiu: Revenim la Rusia.

Ben-Oni Ardelean: Revenind la Rusia, problema este simplă. Rusia reprezintă o ameninţare mult mai mare decât a reprezentat-o în urmă cu cinci ani, în urmă cu zece ani, în acest moment întărită oarecum pe plan economic, de ce să nu recunoaştem lucrul acesta, reuşeşte să maximizeze şi pe planul acesta militar şi în planul acesta al apărării sau, mă rog, al atacului, să zic aşa, ca să fiu mai plastic, câteva succese redutabile. În primul rând aş numi zona de securitate energetică, care oarecum este pusă în pericol de către Rusia în acest moment pentru Europa. După aceea aş vrea să mă refer la securitatea cibernetică, care este din nou ameninţată, pe plan mondial de data aceasta. Şi vedem îngrijorările Americii, care nu sunt unele simple. Vedem ceea ce se întâmplă pe tot ceea ce înseamnă securitate europeană, pe zona cibernetică. Şi, mai mult decât atât, inclusiv la aspectul chiar de militarizare, militarizarea efectivă pe care Rusia o face în ultima perioadă şi diversele jocuri pe care le face în spaţiul geopolitic în care şi noi ne aflăm.

Radu Dobriţoiu: Cea mai mare preocupare a României în domeniul securităţii este atitudinea Rusiei în regiune - a declarat, la rândul său, ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, la lucrările Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti. Şeful diplomaţiei române a explicat că Rusia a dezechilibrat raportul de forţe din Marea Neagră prin anexarea şi militarizarea Crimeei. Teodor Meleşcanu a mai spus că, în ce priveşte Rusia, NATO trebuie să continue politica de dialog îmbinată cu cea de combinare a măsurilor de descurajare. Carmen Gavrilă cu un nou material.

Reporter: Ministrul de externe Teodor Meleşcanu a explicat în faţa parlamentarilor NATO că, din punctul de vedere al României, principalele obiectiove ale NATO pentru perioada următoare ar trebui să fie o alianţă robustă care să garanteze apărarea statelor membre, un rol mai consistent al UE în securitate şi apărare - cu condiţia să nu dubleze NATO - şi aprofundarea cooperării dintre UE şi NATO în apărare şi proiectarea unei singure comunităţi de valori. Ministrul a adăugat că NATO nu trebuie să se limiteze la apărarea membrilor, ci şi să proiecteze securitate dincolo de graniele sale. Teodor Meleşcanu a explicat şi cum vede România strategia Rusiei în Marea Neagră şi dezechilibrul de forţe.

Teodor Meleşcanu: Militarizarea Crimeeii, din evaluările noastre, nu are ca ţintă doar Marea Neagră, militarizarea de aici, din Marea Neagră, este doar punctul de plecare pentru o prezenţă rusă importantă în Estul Mediteranei şi în Orientul Mijlociu. Când vorbim despre securitatea Mării Negre ne gândim şi la consecinţele militarizării ruse crescute în această mare, dar şi în Mediterană şi inclusiv în Siria. De aceea, suntem îngrijoraţi şi de aceea am vrea să vedem în viitorul apropiat că NATO este mai implicată în asigurarea unei cooperări permanente între statele de la Marea Neagră.

Reporter: În ceea ce priveşte cooperarea dintre NATO şi UE în domeniul securităţii şi apărării, ministrul român de externe a precizat că UE nu are ca alianţa un Articol 5 şi totul se face pe bază de voluntariat. Teodor Melescanu a mai spus că România vrea să fie membră a grupului de ţări care vor adera la aşa-numita "cooperare structurată permanentă a UE", încă din clipa în care această formulă de apărare şi securitate va deveni funcţională.

Radu Dobriţoiu: Senatorul Vergil Chiţac, şeful delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a NATO, este în direct la "Euroatlantica" prin telefon. Bună seara, dle senator alături de noi este şi dl deputat Ben-Oni Ardelean. Bună seara.

Vergil Chiţac: Bună seara.

Radu Dobriţoiu: Dle senator Vergil Chiţac, au fost redactate mai multe rapoarte ale Adunării Parlamentare NATO la Bucureşti. La ce se referă acestea?

Vergil Chiţac: Sigur că a fost sesiunea finală, când noi am dezbătut toate rapoartele care în timpul anului, în cele cinci comisii lucrative au fost şi de specialitate au fost dezbătute şi finalizate, acuma le-am votat. Dacă privim rapoartele, în cele cinci comisii, atât rapoartele dezbătute şi aprobate, cât şi conferinţele ţinute, deschise de invitaţi, fiecare dintre domniile lor fiind autorităţi în domeniile pe care le-au reprezentat, cred că au acoperit toate problemele politice majore de securitate cu care se confruntă NATO în acest moment. De la stabilizarea regiunii Mării Negre - de altfel trebuie să ştiţi că o mare parte din conferinţă, din Adunarea Parlamentară a NATO, din sesiunea aceasta anuală a fost dedicată zonei Mării Negre şi nu numai, zonei limitrofe - deci stabilizarea în zona Mării Negre, cum Rusia iacă-tă a ajuns - aţi pomenit de Rusia şi de acţiunile provocative - a ajuns de la un partener un adversar; celebra de acum, a devenit celebră, împărţirea poverii, adică rezoluţia prin care statele s-au angajat încă din 2014, de la summitul din Ţara Galilor, să finanţeze apărarea cu cel puţin 2% din PIB, din care 20% pentru echipamente militare; tranziţia economică în Balcanii de Vest, pentru că am abordat şi subiectul Balcanii de Vest, extrem de important şi pentru noi şi pentru UE, deci, iată, şi dacă vă uitaţi peste ele, încă odată repet, cred că am acoperit toată problematica importantă pentru securitatea în zona euroatlantică şi nu numai.

Radu Dobriţoiu: Dle deputat Ben-Oni Ardelean, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a amintit despre importanţa unei prese libere şi a unei prese corecte, bineînţeles şi în contextul războiului informaţional ca parte a războiului hibrid. Ce ne puteţi spune despre importanţa, iată, a presei libere, de ce presa trebuie să fie liberă?

Ben-Oni Ardelean: Tocmai ceea ce se amintea adineaori şi anume comunitatea de valori este extrem de importantă şi de aceea nu putem face rabat la tot ce înseamnă libertate, şi aici vorbim despre piatra de temelie a tuturor drepturilor, vorbim despre libertatea de conştiinţă, vorbim despre libertatea de exprimare, vorbim despre presa liberă etc. Toate astea fac parte din nimic altceva decât dintr-un concert de valori pe care noi, ca şi români, nu numai că am achiesat la acesta cu mult timp în urmă, dar în acelaşi timp vrem să le promovăm şi în regiune. Ceea ce cred că este extrem de important este să înţelegem că fără aceştia nu poate să existe nici democraţie şi fără acestea nu poate să existe nici securitate, nici personală, nici una naţională, nici una regională, nici una internaţională. Rusia joacă în acest moment un joc extrem de periculos, iar în acest război hibrid tocmai ceea ce noi ne dorim şi ceea ce NATO îşi doreşte în acest moment este să prevină şi să contraatace pe toate flancurile, inclusiv în zona aceasta mediatică, în zona de on-line, tot ceea ce vine din această parte a lumii care în acest moment destabilizează masiv, destabilizează, aşa cum am văzut, guverne, destabilizează alegeri, destabilizează regiuni şi lucrul acesta cred că este un lucru care trebuie să ne îngrijoreze şi bineînţeles că România are capabilităţi în zona aceasta. Tocmai vizavi de aceste capabilităţi vreau să vă vorbesc, pentru că mi-am asumat un rol extrem de important, aşa cum spuneam în Ucraina, pentru apărarea cibernetică, însă în acelaşi timp, potrivit unui raport al BM emis acum câţiva ani de zile, România este pe locul doi în lume pe softwear. Asta este un lucru extrem de important de reţinut, pentru că asta înseamnă că avem o mare capacitate, dar în acelaşi timp şi o mare responsabilitate vizavi de partenerii noştri din NATO.

Vergil Chiţac: Dacă-mi daţi voie să invervin puţin, să revin puţin la media. Ştiţi ce este ironic? Este faptul că, prin posturile de radio şi site-urile pe care Rusia le utilizează pentru propaganda mincinoasă în statele vestice, se demonstrează de fapt că ea utilizează democraţia împotriva ei. E foarte ironică chestiunea asta...

Radu Dobriţoiu: Foloseşte instrumente ale democraţiei chiar împotriva instituţiilor democratice.

Vergil Chiţac: Exact împotriva democraţiei.

Ben-Oni Ardelean: Probabil că cazul cel mai elocvent este Ucraina în care Putin a venit şi a organizat acolo un referendum. Ceea ce se întâmplă acum în Catalonia. Şi a venit: vreţi democraţie? Poftiţi democraţie?

Vergil Chiţac: Vreau să vă spun că ofensiva în Donbas a fost foarte bine reprezentată în media.

Radu Dobriţoiu: Şi Siria, dacă ne amintim, a fost speculată operaţiunea de acolo şi este speculată în continuare de...

Vergil Chiţac: Însă ştiţi ce se întâmplă? Împotriva ştirilor false nu se poate lucra cu un soft de inteligenţă artificială. Păi dacă noi, oamenii, nu suntem în stare să judecăm ce e fals, cum poate un soft să facă lucrul ăsta şi cel mai eficient mod este ca să ai propria versiune asupra evenimentelor şi să-l prezinţi necontenit.

Radu Dobriţoiu: Şeful Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă, a amintit că Rusia îşi sporeşte prezenţa navală în Marea Neagră. Citez din afirmaţiile generalului Ciucă: "Avem deja şase submarine noi în această regiune. Două dintre ele operează în Marea Mediterană, lovind ţinte din Siria. Nu numai România, ci şi toate ţările din regiune trebuie să fie atente la dezvoltarea capabilităţilor maritime". Generalul Nicolae Ciucă despre actualele ameninţări la adresa securităţii euroatlantice.

Generalul Nicolae Ciucă: Situaţia de securitate în zona de sud a flancului estic al NATO rămâne complicată nu doar pentru ţările din regiune, dar şi pentru întregul flanc estic al Alianţei. Cele mai recente evoluţii din regiunea Mării Negre demonstrează o situaţie de securitate în curs de degradare ca rezultat al unor multipli catalizatori: ca acţiunile Rusiei şi postura sa militară, criza ucraineană, dar şi ameninţările transnaţionale care vin din activităţi teroriste şi migraţie, creşterea actorilor non statali violenţi şi a reţelelor criminale aduce o presiune în plus. Alte surse de îngrijorare sunt crizele din Orientul Mijlociu. Regiunea Balcanilor serveşte ca zonă de tranzit pentru elemente radicale care se îndreaptă spre Europa de vest şi există riscul ca aceşti radicali să plănuiască atentate.

Radu Dobriţoiu: Marea Neagră, putem vorbi despre o mutare treptată a centrului operaţional dinspre Turcia spre România?

Vergil Chiţac: E de dificil de discutat lucrul acesta în momentul de faţă. E adevărat că Turcia se reaşează, oarecum suntem puţin îngrijoraţi de chestiunea asta. Vrea să fie un actor important în Orientul Mijlociu la ceea ce se întâmplă acolo. Există o îngrijorare că vorbim de o Turcie neotomanistă, însă revenind la ce spunea dl general Ciucă, nu-i nimic surprinzător. Vreau să vă spun că în 2016 a avut loc un exerciţiu militar extrem de important "Caucaz 2016". De altfel, acţiunile provocative ale Rusiei se manifestă pe diferite paliere, unul din paliere îl reprezintă violarea spaţiului aerian şi exerciţiile militare. Şi ce spunea generalul Gherasimov, şeful Statului Major al Armatei Ruse în 2016, după finalul exerciţiului "Caucaz". Spunea aşa, foarte important: Rusia stăpâneşte în întregime, controlează în întregime bazinul Mării Negre şi este capabilă să lovească orice ţintă din momentul în care se pune în mişcare în portul de dizlocare. De altfel, vă rog să înţelegem cu toţii că anexarea

Crimeei a fost o mişcare strategică pentru Rusia, care mai degrabă are legătură cu Orientul Mijlociu decât cu Europa, paradoxal, pentru că, ulterior anexării Crimeei, Crimeea a fost foarte militarizată şi ce a însemnat asta? A însemnat o proiecţiei a forţei militare ruse în estul bazinului mediteranean. Adică unde? În Orientul Mijlociu, acolo unde aveau singura lor bază navală, la Tartus.

Radu Dobriţoiu: În mările calde, cum se spune.

Vergil Chiţac: În mările calde. Ei bine, uitaţi-vă că după aceea, după ce şi-au consolidat baza navală de la Tartus au avut o intervenţie în Siria, iar acum au o bază militară navală şi mai multe baze aeriene în Siria, şi Rusia reprezintă un vector militar foarte important în zona aia. Deci, mişcarea cu Crimeea a fost strategică şi a fost mai degrabă în legătură cu Orientul Mijlociu.

Radu Dobriţoiu: Au fost corelate.

Vergil Chiţac: Sigur că da.

Radu Dobriţoiu: Pentru că ne amintim a fost o lovitură de imagine care a distras atenţia de la operaţiunile din Crimeea, ceea ce s-a întâmplat în Siria. Odată cu dezvoltarea din Tarus şi Latakia.

Vergil Chiţac: Ştiţi de ce? Pentru că Rusia, haideţi să recunoaştem, este un stat revizionist, este nemulţumită cu locul care i se oferă la masă din perspectiva stabilirii unei noi ordini mondiale. Doreşte o lume /.../. Rusia joacă în momentul ăsta la toate mesele şi este adeptă a unei hai să spunem teze geopolitice de secol XIX, care spune cam aşa: marile puteri au dreptul ca în zonele lor de hegemonie să-şi spună cuvântul, ceea ce noi în comunitatea euroatlantică nu acceptăm. Noi spunem de fiecare dată că orice stat în limitele dreptului internaţional îşi poate manifesta dorinţa neîngrădit. Nu trebuie să-i spună nimeni ce are de făcut.

Radu Dobriţoiu: Domnule deputat Ben-Oni Ardelean, s-a discutat, cu siguranţă, şi de cele două procente din PIB pentru apărare în cadrul statelor NATO.

Ben-Oni Ardelean: Asta este cea mai importantă decizie pe care România a luat-o în ultimul timp vizavi de NATO, şi nu numai de NATO, şi de siguranţa personală şi naţională şi regională. Eu cred că este o responsabilitate a noastră de a ne şi ţine de cuvânt în această privinţă. De aceea cred că PSD în acest moment are o problemă majoră şi chiar am discutat pe toate palierele, şi cu ei şi cu alţii, să-şi păstreze acest cuvânt. Acest cuvânt dacă nu va fi respectat, este o lovitură de imagine şi de credibilitate fantastică pe care România o poate avea. Bineînţeles că până acum semnalele sunt că da, doresc să facă lucrul acesta. Nu ştiu dacă timpul, cel puţin pentru anul acesta, mai permite ca acest lucru să se întâmple, însă eu ceea ce cred este că dacă lucrul acesta se va întâmpla, şi sper din toată inima să se întâmple asta, cu tot circul care este în momentul acesta în guvernare, eu cred că ceea ce este important este ca noi să ne ţinem de cuvânt şi să ne păstrăm credibilitatea în cadrul Alianţei, şi nu numai a Alianţei, ci în lumea civilizată.

Vergil Chiţac: Pot să nuanţez puţin?

Radu Dobriţoiu: Pe scurt, pentru că închidem emisiunea, da, sinteză.

Vergil Chiţac: Deci, 2% din care cel puţin 20% pentru achiziţia de echipamente majore şi, doi la mână, aceste achiziţii trebuie să urmească în primul rând priorităţile de înzestrare şi nu alte scopuri, cum ar fi, de exemplu, crearea de locuri de muncă.

Ben-Oni Ardelean: Aşa e.

Euroatlantica la final. Tema emisiunii: tendințele securității euroatlantice post Adunarea Parlamentară NATO de la Bucuresti. Invitaţi  în această ediţie senatorul Vergil Chițac şeful delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a NATO şi deputatul PNL Ben-Oni Ardelean.

Sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu vă mulţumesc pentru că aţi ascultat Euroatlantica la Radio România Actualităţi.

Transcriere RADOR


Etichete Ben-Oni ArdeleanVergil Chitacgeneral Nicolae CiucăRadu DobritoiuAPNATOemisiunea EuroatlanticaNicu PopescuCarmen Gavrila

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live