Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Țările UE "trebuie să-şi amelioreze incluziunea sistemelor de învăţământ"

Ţările UE au făcut progrese în domeniul educaţiei, dar trebuie să-şi amelioreze relevanța și incluziunea sistemelor de învăţământ, în special în raport cu migranţii şi refugiații.

Țările UE "trebuie să-şi amelioreze incluziunea sistemelor de învăţământ"

Articol de Arina Petrovici, 08 Noiembrie 2016, 09:44

Ţările Uniunii Europene au făcut progrese în domeniul educaţiei, dar trebuie să-şi amelioreze relevanța și incluziunea sistemelor de învăţământ, în special în raport cu migranţii şi refugiaţii – relevă ediția 2016 a Monitorului educației și formării, dată luni publicităţii.

Europa se bazează pe eficienţa propriilor sisteme educaționale pentru a oferi tinerilor competențele de care au nevoie în construirea carierelor profesionale şi a viitorului lor ca cetățeni.

AUDIO: Europa la zi. Euranetplus.

Școlile, universitățile și instituțiile de educație și formare profesională stau la baza creșterii economice, a creării de locuri de muncă, a inovării și coeziunii sociale.

În ediția din acest an a Monitorului educației și formării, Executivul de la Bruxelles analizează situația sistemelor Uniunii Europene și a celor naționale și subliniază că statele membre au o dublă misiune: de a asigura investiții financiare adecvate și de a oferi o educație de înaltă calitate tinerilor de toate originile, inclusiv refugiaților și migranților.

Tibor Navracsics, comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, a subliniat că, în prezent, Uniunea trebuie să se asigure, mai mult decât oricând, că educația le permite tinerilor să devină cetățeni activi, independenţi, care să își găsească un loc de muncă motivant.

Acest lucru nu implică doar asigurarea unei creșteri și a unei inovări susținute, ci este mai ales o chestiune de echitate – a mai spus oficialul european.

Conform datelor prezentate în Monitor, mai multe state membre iau măsuri care includ, între altele, un sprijin bugetar substanțial și măsuri inovatoare specifice pentru a răspunde problemei deficitului de competențe.

De exemplu, Austria a introdus clase de tranziție în instituțiile de educație și formare profesională și în învățământul general.

Germania dezbate posibilitatea recrutării a peste 40.000 de profesori și a mii de lucrători din domeniul serviciilor sociale, pentru a crea circa 300.000 de noi locuri de muncă în sistemul său educațional.

Suedia și-a reformat normele privind primirea și școlarizarea noilor studenți, punând la punct un sistem de evaluare precoce a competențelor, în timp ce Finlanda a majorat ajutorul financiar destinat autorităților locale pentru organizarea claselor pregătitoare.

Franța intenționează să pună în aplicare un program denumit „accesul în școli oferit părinților pentru a favoriza integrarea”, iar Belgia a mărit capacitatea claselor de primire și numărul profesorilor de limbi străine.