Tabla Regească din Transilvania

Tabula Regia Judiciara sau Tribunalul Suprem al Transilvaniei a funcţionat în clădirea situată pe strada Bolyai, nr. 30, din Târgu Mureş, fiind cunoscută şi sub numele de Casa Kendeffy. Potrivit lui Ioan Eugen Man, arhitect, imobilul a fost ridicat în anul 1789 de către văduva contelui Kendeffy Elek, contesa de Bethleen – Kristina, ca şi casă nobiliară de iarnă, iar familia a folosit-o timp de 4 decenii. „Clădirea este construită în stil baroc cu certe influenţe ale arhitecturii Renaşterii. În 1754 prin ordinul Împărătesei Maria Tereza Curtea de Apel s-a mutat de la Mediaş la Târgu Mureş, instituţie care în timp a funcţionat în mai multe clădiri. În 1826, clădirea este cumpărată de Tabla Regească, printr-un schimb de imobile cu oraşul, în schimbul a două case, fiind evaluată la 73.167 florini renani, adică avea o valoare destul de mare”, a spus Man.

Până spre sfârşitul secolului al XIX-lea, Tabula Regia Judiciara a fost cel mai înalt for de judecată al locuitorilor din comitatele, scaunele şi districtele Transilvaniei. Liviu Boar, directorul Arhivelor Naţionale Mureş susţine că Inclita Tabula Per Magnum Transilvanae Principatum a fost cel mai înalt for de judecată al locuitorilor din Transilvania precum şi a celor din părţile anexate. „Vechimea Tablei Regeşti regeşti coboară până în anul 1542 când instituţia de justiţie s-a format din Consiliul Suprem al Principelui, care exercita până atunci şi puterea judecătorească prin 12 consilieri aleşi de Dietă. Tabla Regească se compunea, la început, din doi protonotari şi 4-6 judecători numiţi asesori, iar de la 1588 a avut şi un preşedinte”, a spus Boar.

Un moment important a fost anul 1737, când Tabla a fost mutată de la Sibiu la Mediaş, dar Împărăteasa Maria Tereza a schimbat în noiembrie 1754 sediul şi a mutat Tabla Regească de la Mediaş la Târgu Mureş, unde a rămas până în 1890, anul desfiinţării ei.
În 1848, la Tabla Regească făceau practica judiciară peste 200 de cancelişti de pe întreg cuprinsul Transilvaniei, inclusiv români, iar unii dintre ei şi-au lăsat amprenta asupra istoriei neamului românesc. Potrivit prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, de la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş, orice absolvent de studii juridice urma trei ani la Tabla Regească, iar Târgu Mureşul găzduia la acea vreme cea mai importantă instanţă juridică din Transilvania, Tabla de Apel, mutată aici încă din secolul al XVIII-lea de la Mediaş.

Printre cei care atunci se aflau aici se numără Avram Iancu, Alexabndru Papiu Ilarian, Iacob Bologa, Vasile Ladislau Pop, Ioan Oros, Florian Micaş şi alţii, cam 30 de cancelişti români.
„Prin prezenţa lor aici, e clar că au aşezat Târgu Mureşul pe harta oraşelor revoluţiei de la 1848 şi într-adevăr au fost promotorii principiilor revoluţiei europene de atunci. Mulţi dintre vor deveni prefecţi în armata organizată în Munţii Apuseni de Avram Iancu, iar mai târziu vor cunoaşte cariere strălucite, Papiu Ilarian – istoric, jurist consult şi apoi ministru al Justiţiei, unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române şi unul dintre iniţiatorii Societăţii Transilvania de la Bucureşti care îşi propunea să acorde burse pentru tinerii români din Transilvania, spunea el, pentru a cuceri Transilvania nu cu tunurile, ci cu armele culturii. Prin această societate peste 100 de români au urmat studii la marile universităţi din Europa”, a precizat Sigmirean.