Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal (Continuare) Miercuri, 23 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

29 Aprilie 2016
Vizualizari: 5233
Comentează add

Noile provocări pe Flancul de Est al NATO și dezvoltările din Sudul Europei impun decizii importante pentru Alianță.

Summitul NATO de la Varşovia şi adaptarea strategică a Alianţei

radu-dobritoiu

Radu Dobrițoiu: Bun Găsit! Summitul NATO de la Varşovia anunţă decizii importante pentru Alianţă. O adaptare strategică impusă de provocările la adresa flancului de est, dar şi de dezvoltările din sudul Europei. Am parcurs o săptămână cu evenimente ce anticipează principalele teme de analiză şi decizii pentru reuniunea aliaţilor din capitala Poloniei. Preşedintele Barck Obama a dat asigurări pentru întărirea apărării Europei. Adjunctul secretarului general NATO, ambasadorul Alexander Vershbow, a vizitat Bulgaria şi România cu mesaje de susţinere din partea Alianţei. În premieră, au aterizat în România două aeronave F-22 Raptor de ultimă generaţie. S-a anunţat că blindate americane vor participa la un exerciţiu în Republica Moldova. Şi Polonia informează că va achiziţiona 24 de elicoptere de luptă Apache. Invitatul ediţiei este analistul politico-militar Claudiu Degeratu, fost director în Ministerul Apărării Naţionale. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta "Euroatlantica". Astăzi despre summitul NATO de la Varşovia şi adpatarea strategică a Alianţei. Bună seara domnule Claudiu Degeratu! Bun venit la RRA!
Claudiu Degeratu: Bună seara!

Radu Dobrițoiu: Un summit încărcat cel din Polonia, din iulie, cu decizii importante pentru strategia Alianţei.
Claudiu Degeratu: Da, este încărcat şi în acelaşi timp este important pentru viitorul Alianţei. Probabil că este unul dintre cele mai importante din ultimii, să zicem, 20 de ani, pentru că nu discută numai despre modul în care ar trebui să ne adaptăm Alianţa la noile realităţi din Europa, ci şi ce vom face în viitor, mai ales în partea de est a spaţiului euro-atlantic.

Radu Dobrițoiu: Adjunctul secretarului general NATO, ambasadorul Alexander Vershbow, a precizat la Bucureşti că deşi Alianţa nu închide canalele de comunicare cu Rusia, acţiunile agresive ale Moscovei nu trebuie să rămână fără răspuns, iar astfel de decizii vor fi discutate la summitul NATO din Polonia, din iulie. Responsabilul NATO a menţionat că în regiunea Mării Negre aliaţii trebuie să ia în considerare o prezenţă NATO mai consistentă, multinaţională, cu accent pe capacităţile maritime. După discuţiile de la MApN, Alexander Vershbow s-a referit şi la flancul de est al NATO:

Alexander Vershbow: Este foarte importantă intensificarea capacităţilor de apărare şi de descurajare ale Alianţei împotriva tuturor ameninţărilor cu care ne confruntăm. Am stabilit că avem nevoie de o abordare de 360 de grade pentru că avem foarte multe provocări şi ameninţări atat pe flancul estic unde Rusia încearcă să stabilească şi să schimbe graniţe deja existente, dar şi pe flancul sudic unde ne confruntăm cu probleme legate de extremism şi terorism.

Radu Dobrițoiu: Domnule Claudiu Degeratu, responsabilul NATO a adus aminte şi despre dezvoltările din zona de sud a Alianţei. Vedem că tensiunile continuă. Criza în Siria nu are o finalitate şi niciun orizont optimist pentru a se rezolva problema de acolo. Turcia este atrasă şi ea în acest vârtej, într-o adevărată criză a Orientului Mijlociu. Adevărat, suntem cu ochii pe zona de est, dar şi în sud avem probleme la care trebuie să fie atentă Alianţa.  
Claudiu Degeratu: Da, şi cred că dacă pentru partea de est am identificat două cuvinte cheie, adaptare strategică şi descurajare, pentru flancul sudic lucrurile încă nu sunt bătute în cuie în ceea ce priveşte percepţia sau poziţia oficială a Alianţei. Şi mă aştept ca la summit să avem o poziţie ceva mai clară vizavi de aceasta. Sigur, există, să zicem, conceptul de luptă împotriva terorismului, de gestionarea unor elemente de instabilitate. Dar pentru moment nu avem câteva elemente unificatoare şi sper ca la summitul de la Varşovia să avem o abordare consistentă şi pentru această zonă. În primul rând că există elementul comun, adică politica Rusiei în Siria şi poziţia Rusiei faţă de Libia, un alt punct de instabilitate, fierbinte, şi acest lucru complică agenda dialogului şi a negocierilor cu Federaţia Rusă pentru procesul de pace care-l implică în Siria.

Radu Dobrițoiu: A fost corespondent atât în Turcia, cât şi în Irak pentru o bună perioadă de timp. Acolo a fost un front, erau lupte. Am acum senzaţia că acel front nu s-a închis, este o rană deschisă, frontul s-a extins şi parcă vine din ce în ce mai aproape de Europa.
Claudiu Degeratu: Da, în primul rând alianţa are un element stabil clar de continuitate acolo, aşa cum spuneaţi alianţa este acum angajată să asiste în continuare Irakul pentru dezvoltarea capacităţilor naţionale de apărare şi securitate. De asemenea, aţi văzut că avem răspunsul important al alianţei pentru a participa la gestionarea şi supravegherea fluxului de refugiaţi împreună cu Uniunea Europeană şi din câte îmi dau seama din sursele neoficiale reiese că NATO analizează mult mai atent de câteva săptămâni şi situaţia din Libia şi posibilităţile ca în viitor să contribuie la procesul de pace din Libia pe linia specifică, aceea de a gestiona securitatea maritimă în zona Libiei, unde avem foarte multe activităţi ilegale şi de trafic, pentru a acorda asistenţă noilor instituţii de securitate din această ţară măcinată de lupte şi, sigur, partea cealaltă, de a contribui probabil mai puţin, dar la a evalua starea de dezvoltare a activităţilor teroriste începând din nordul Africii până în Turcia.

Radu Dobrițoiu: Se vorbeşte din ce în ce mai des şi despre abordarea unui subiect distinct la summitul de la Varşovia din iulie, şi anume o posibilă proiecţie a unei colaborări militare între NATO şi Rusia în Siria.
Claudiu Degeratu: Există, eu am citit câteva articole legate de /demersuri în special/ americane de a trece la un alt tip de cooperare operaţională în teren, pentru că treptat, odată cu procesul de pace, cu aceste negocieri care au fost startate la Geneva, sigur, mai greu, mai delicate, mai sensibile, urmează şi o fază de pregătire militară să zicem operaţională pentru a stabili nişte zone pentru refugiaţi, pentru a dezvolta o protecţie mai bună a graniţei /comune turco-siriene/ pentru a evita pe viitor incidente, inclusiv cu avioanele israeliene şi cele ruseşti; cel mai recent incident, care s-a discutat şi la Moscova. Deci cumva nu numai SUA, dar întreaga alianţă este deschisă în a discuta aspectele operaţionale legate de asemenea teatre în care ambii actori importanţi sunt prezenţi.

Radu Dobrițoiu: Ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc, a făcut o sinteză a discuţiilor cu ambasadorul Alexander Vershbow cu informaţii despre temele ce vor fi abordate la summitul NATO din Polonia din luna iulie. Ministrul Mihnea Motoc a vorbit şi despre o proiecţie militară sporită în est a alianţei.

Mihnea Motoc: O prezenţă aliată consolidată, rotaţională şi cvasi-permanentă, vizând toate domeniile operaţionale, anume terestu, naval şi aerian. Suntem încrezători că aceste propuneri ale noastre îşi vor găsi o reflectare adecvată în documentele şi rezultatele summitului de la Varşovia şi că interesul nostru major de asigurare a unui climat de stabilitate la Marea Neagră se va situa în continuare la vârful agendei politice şi strategice a NATO. Am trecut în revistă şi celelalte puncte care se profilează pentru agenda summitului de la Varşovia, angajamentul pentru apărare, Afganistan, apărarea cibernetică, prevenirea şi contracararea ameninţărilor hibride, viitorul politicilor aliate în privinţa parteneriatelor cu accent special pe Republica Moldova, Ucraina şi Georgia.

Radu Dobrițoiu: Aduce aminte ministrul Mihnea Motoc, domnule Claudiu Degeratu, despre Republica Moldova. Ştim că are un statut special. Prin Constituţie şi-a declarat neutralitatea. Dar interesul României este de a apropia cât mai mult Republica Moldova de NATO şi la rândul său Bruxellesul, NATO se gândeşte că România poate fi interfaţa cea mai potrivită pentru a ajuta în acest sens Republica Moldova. Aş dori să vorbim despre o posibilă susţinere la următorul summit pentru Republica Moldova din partea României.
Claudiu Degeratu: Bun. Noi avem o experienţă şi s-a văzut foarte clar că România a menţinut constant subiectul Moldova, atât în dezbaterile din cadrul Alianţei, cele mari, de nivel summit, dar şi în activitatea militară de cooperare directă cu NATO. Ştiu că recent a fost lansat oficial şi Centrul NATO, de fapt a fost relansat. Am observat şi această deschidere a noului guvern, interesul pentru a discuta mai multe subiecte cu partea română pe plan bilateral, de pregătire şi de exerciţii comune. Deci, cumva Moldova îşi dezvoltă un traseu, probabil că traseul va fi cumva similar cu al Georgiei, adică va mai dura o perioadă în care Moldova să-şi stabilească câteva zone prioritare, Georgia actualmente are vreo 13 zone prioritare de cooperare cu NATO în care sunt programe avansate, întărite de cooperare, tocmai pentru a pregăti mai bine posibila intrare a Georgiei în Alianţă. La fel, probabil, că şi Moldova se va gândi în câţiva ani de zile să evalueze această posibilitate de a avea mai multe programe fără neapărat să se discute partea politică de intrare sau de admitere în NATO în acest moment, dar potenţialul la nivelul Moldovei există, el a fost confirmat inclusiv în misiunile de pace din Balcani, unde Moldova a început de vreo câţiva ani să contribuie, de asemenea a avem câteva teste trecute importante de către armata Moldovei în ceea ce priveşte participarea la misiunile ONU. Deci, există o achiziţie importantă de competenţe şi de potenţial pentru a deveni un partener care să se evidenţieze în întreaga regiune şi acest lucru va fi important nu numai pentru Moldova în sine, ci pentru stabilitatea regională. Discutăm aici şi despre Ucraina care trebuie să aibă un partener, chiar dacă este puţin mai mică Moldova, dar această trilaterală România - Moldova - Ucraina s-ar putea să funcţioneze, din punctul meu de vedere, în viitor, în sensul mult mai constructiv decât ne aşteptăm în acest moment.

Radu Dobrițoiu: Însă Moldova, prin Constituţie, şi-a declarat neutralitatea. Trebuie să se facă o modificare în acest sens.
Claudiu Degeratu: Da. De asta am şi încercat să separ aspectele politico-militare de cele politice. Eu cred că Moldova evoluează din punct de vedere politic, sigur există elemente de criză, există să zicem o rezistenţă din partea unui grup foarte conservator şi care este politic refractar la această discuţie, dar noi trebuie să ne uităm şi politic la acest subiect şi să admitem faptul că lucrurile intră într-o anumită dinamică, apar noi generaţii politice în Moldova, care acceptă nişte valori europene, valori democratice şi această nouă generaţie nu va exclude o apropiere de NATO care s-ar putea, în primul rând, să însemne o schimbare la nivel constituţional. Avem un prim semnal, cel legat de alegerea preşedintelui, la nivel de... Deci, există şanse să se discute şi la nivel instituţional în Moldova despre schimbări importante. Nu trebuie să le excludem pentru că asta este dinamica internă democratică a Moldovei. Vom vedea care va fi rezultatul şi este greu să facem o estimare temporală.

Radu Dobrițoiu: Ne distanţăm de acest palier al discuţiei, al politicii din Republica Moldova, ne apropiem mai mult de partea militară. S-a anunţat un exerciţiu militar. Blindate din SUA vor pleca din România, din Iaşi, pentru a participa la un exerciţiu pe teritoriul Republicii Moldova.
Claudiu Degeratu: Da. Eu cred că este o premieră, a fost o premieră şi pentru România anul trecut acest tip de prezenţă militară americană mai vizibilă şi nu numai americană, dar şi inclusiv activitatea Armatei Române este mai vizibilă din momentul în care a intensificat numărul de exerciţii pe teritoriul naţional. Cred că partenerul american a sesizat foarte bine că trebuie să ia contactul cu mai multe medii sociale, să înţeleagă probabil un anumit specific al locului în care şi Moldova este din ce în ce mai conectată de fapt cu spaţiul românesc. Deci, cumva, cred că, fără să forţeze lucrurile, partenerul american încearcă să promoveze un tip nou de cultură militară care presupune mai mult contacte între militari, directe, şi mai puţin vizitele oficiale şi declaraţiile de presă.

Radu Dobrițoiu: Ambasadorul Alexander Vershbow a ţinut o prelegere în aula Ministerului Culturii pe tema viitorului summit NATO de la Varşovia şi a procesului de adaptare strategică a Alianţei.

Reporter: Carmen Gavrilă - Alexander Vershbow a declarat că este nevoie de o prezenţă crescută a NATO pentru descurajare la graniţa estică a Alianţei, sub formă rotaţională multinaţională şi capabilă de luptă. Adjunctul secretarului general NATO a precizat că, deşi Alianţa nu închide canalele de comunicare cu Rusia, acţiunile agresive ale Moscovei nu trebuie să rămână fără răspuns. Alexander Vershbow a adăugat că astfel de răspunsuri vor fi discutate la summitul NATO din Polonia, în iulie.
Alexander Vershbow: Aici, în regiunea Mării Negre, aliaţii trebuie să ia în considerare o prezenţă NATO mai consistentă, multinaţională, cu accent pe capacităţile maritime. Această prezenţă ar putea fi robustă, dar de natură defensivă, în conformitate cu Convenţia de la Montreux, şi ar putea avea la bază o cooperare crescută între statele din regiune - România, Bulgaria şi Turcia - atât terestră, cât şi maritimă şi aeriană, întărită şi de alţi aliaţi, şi de prezenţa continuă a forţelor americane în zonă.
Reporter: Alexander Vershbow a mai spus că la summitul din Polonia va fi discutat şi modul de a reacţiona al Alianţei în faţa atacurilor cibernetice care pot fi considerate drept echivalente atacurilor armate şi, deci, răspunsul poate fi nu doar unul tot cibernetic, ci chiar de natură militară. Adjunctul secretarului general NATO a explicat şi că Alianţa trebuie să fie pregătită să reacţioneze la escaladarea nucleară de care dă dovadă Moscova, chiar dacă armele nucleare, din punctul de vedere al Alianţei, pot fi folosite doar în cazuri extreme, când nu mai este altă soluţie. De asemenea, Alexander Vershbow a insistat ca mai ales marile ţări europene membre NATO să mpartă cu SUA povara financiară de apărare, inclusiv în ce priveşte creşterea prezenţei Alianţei la graniţa estică.

Radu Dobrițoiu: Armamentul nuclear scos din când în când la bătaie, să spunem aşa, de Moscova, domnule Claudiu Degeratu. Din când în când ne mai arată pisica şi noi trebuie să ne speriem. În schimb, NATO va dispune de capacitatea antibalistică de la Deveselu.
Claudiu Degeratu: Da, va fi această capacitate. În acelaşi timp, se discută despre acest summit o revizuire a procedurilor operaţionale legate de capabilităţile nucleare ale Alianţei. Alianţa, după cum ştiţi, nu a dezvoltat alte capabilităţi noi, doar le menţine; pe cele existente şi le-a redus foarte mult. Doar încearcă să modernizeze anumite capabilităţi şi important este în acest caz procedura, mecanismul de reacţie faţă de posibile evenimente de această natură.
Radu Dobrițoiu: Să amintim că în interiorul Alianţei nu doar SUA dispun de armament nuclear generic...
Claudiu Degeratu: Da, Franţa...
Radu Dobrițoiu: Franţa, Marea Britanie şi Canada.
Claudiu Degeratu: Şi cred că acum două zile Consiliul Nord-Atlantic chiar a vizitat facilităţile franceze nucleare. A fost o prezentare scurtă, o ştire scurtă legată de această vizită. Deci, pentru summit vor fi revizuite procedurile, pentru că strategia nucleară a fost revizuită acum vreo doi ani. Sigur, mai sunt şi alte elemente care sunt importante: revizuirea planurilor permanente de apărare, pe lângă cele legate de planuri neprevăzute de apărare, despre care s-a tot vorbit în ultimii ani. Vor urma, probabil... şi, sigur, vom avea un subiect important, cel legat de o preautorizare politic a comandanţilor NATO pentru a dizloca şi proiecta forţa atunci când este nevoie şi cel mai important, sigur, este mai tehnic, dar probabil că audienţa este interesată, va fi şi o discuţie legată de revizuirea mecanismului de gestionare a crizelor. Până acum, acest mecanism era mai mult politico-civil, legat de dezastre; acum se discută o analiză a acestui sistem, o revizuire a acestui sistem de management al crizelor în relaţie şi cu forţa de reacţie rapidă, pentru că noi le-am avut separat în două concepte diferite. Acum însă, nevoia este de a integra şi pentru a creşte capacitatea de reacţie a Alianţei. Avem capabilitatea, dar ne mai trebuiesc mecanismele.

Radu Dobrițoiu: Două aeronave de luptă F 22 au aterizat pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu, acţiune cu impact şi asupra sateliţilor ruseşti de propagandă, ştirea fiind publicată şi de cunoscutul portalul rusesc Sputnik. O nouă dovadă de implicare şi determinare din partea Statelor Unite. Mona Constantinescu a fost prezentă la aterizarea aeronavelor de luptă de generaţia a cincea.

Reporter: Două dintre cele mai puternice şi moderne aparate de zbor ale Forţelor Aeriene americane au aterizat pentru câteva ore pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu. Avioanele fac parte din generaţia a cincea care înseamnă invizibilitate, supercroazieră, supermanevrabilitate, caracteristici care fac ca acest tip de aeronavă să fie practic imbatabil. Ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm.
Hans Klemm: F 22 este cel mai avansat avion de luptă din lume şi ajunge pentru prima oară în Europa de Sud-Est, aici în România. De ce am ales România? Tocmai pentru că între Statele Unite şi România există aceste relaţii excelente de cooperare şi partaneriat.
Reporter: Forţele aeriene române au ridicat anul acesta de patru ori avioane militare de la sol, după ce aparate de zbor ruseşti s-au apropiat prea mult de frontiera română, însă nici o aeronavă a Federaţiei Ruse nu a intrat în spaţiul aerian al României. Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene Române, general-maior Laurian Anastasof.
Laurian Anastasof: Nici un avion rusesc, până la momentul acesta, nu s-a apropiat de spaţiul aerian naţional. Au existat, mai ales de când suntem vecini aici cu Crimeea, situaţii în care în apropierea spaţiului aerian naţional au fost zboruri ale Federaţei Ruse care au determinat decolarea navelor de pe această bază sau de la baza de la Câmpia Turzii.
Reporter: Prezenţa avioanelor F 22 Raptor la Constanţa face parte din operaţiunea Atlantic Resolve care reprezintă angajamentul militar american de securitate colectivă cu NATO şi ţările din Europa de Est în raport cu Rusia, după izbucnirea conflictului din Ucraina în 2014.

Radu Dobrițoiu: Domnule Claudiu Degeratu un puternic exerciţiu de imagine şi de implicare din partea Statelor Unite cu cele două aeronave de generaţia a cincea, invizibile, de mare viteză şi cu capacităţi multiple de riposte şi de atac.
Claudiu Degeratu: Da. Şi cu, sigur, putere simbolică dar şi o lecţie practică şi eu, sigur, aici sunt mai pragmatic dar trebuie să o spun. Noi avem nevoie de aeroporturi moderne, modernizate. NATO are un program prioritar pentru a moderniza şi România este sau încearcă să facă eforturi pentru a moderniza aceste aeroporturi. Avem nevoie tocmai pentru a pune în valoare parteneriatul strategic cu Statele Unite, de asemenea aeroporturi moderne, pentru că după cum ştiţi, în armată este o vorbă: amatorii vorbesc de strategii, profesioniştii vorbesc de logistică, vorbesc de comandă şi control şi de comunicaţii.
Radu Dobrițoiu: De comunicaţii. Dacă nu se învârte roata şi nu ai comunicaţii nu poţi să execuţi misiunea. E o vorbă de la bătrâni.
Claudiu Degeratu: Da. Şi alianţa are o abordare profesionistă şi din nou mă repet, discutăm de a avea infrastructură NATO sau de standard NATO pe teritoriul României.
Radu Dobrițoiu: Ei au arătat că au capacitatea să vină din Marea Britanie cu F 22.  Noi ar trebui să avem şi...
Claudiu Degeratu: Noi, în calitate de ţară gazdă, trebuie să putem...
Radu Dobrițoiu:  ...să avem şi aeroportul unde să aterizeze aceste aeronave ca să ne apere şi să plece mai departe. Revenim la summitul de la Varşovia, din iulie. Polonia îşi doreşte foarte mult baze permanente NATO mutate spre est.
Claudiu Degeratu: Da, pentru că, aşa cum vă spuneam, tot la dumneavoastră în emisiune, anul trecut, reasigurarea strategică nu este de ajuns. Ea va fi limitată în timp. Poziţia asta, este foarte clar, investesc, vor investi 3,4 miliarde de dolari din 2017. Problema este că din anumite studii reiese că această descurajare trebuie făcută şi cu forţe permanente.

Radu Dobritoiu: Un alt subiect important la care aş dori să ne referim pe scurt, pentru că ne apropiem de sfârşit, foarte repede, de sfârşitul emisiunii. Răspunsul la atacurile cibernetice?
Claudiu Degeratu: Da. Aici cred că vom avea o dezvoltare normală a unui subiect legat şi cred că va fi punct central în strategia alianţei pentru combaterea ameninţărilor hibride. Deci, mă aştept ca la summit să avem o strategie privind ameninţările hibride, iar ca element central vor fi aceste ameninţări cibernetice.
Radu Dobrițoiu: Euroatlantica la final, ediţie în care am vorbit despre summitul NATO de la Varşovia şi adaptarea strategică a Alianţei.

Realizator Radu Dobritoiu, producator Nicu Popescu.


Etichete Decizii summit Varșoviasummit NATO Poloniaemisiunea EuroatlanticaClaudiu DegeratuRadu DobritoiuF 22 Raptor MK

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live