Storojineț, Ucraina: Tineri căzuţi în luptă, petrecuţi pe ultimul drum

Vladimir a împlinit 20 de ani cu o lună în urmă. Joi a fost înmormântat la Storojineț, un oraș aflat aproape de Cernăuți, în care trăiesc câteva mii de români. Tânărul soldat a avut parte de onoruri militare, iar familia lui a primit o diplomă de mulțumire din partea președintelui Ucrainei și un drapel.

Foto: Ilie Pintea, trimis special Radio România în Ucraina, 24 martie 2022.

Până acum, șase tineri din Storojineț au murit în război, după ce se înrolaseră ca să lupte pentru apărarea țării. Cifrele oficiale vorbesc despre cel puțin 1300 de soldați ucraineni care au fost uciși în luptele din nordul și din centrul Ucrainei, în timp ce ministerul apărării de la Kiev anunța că armata rusă ar fi pierdut aproape 15.000 de militari. Dincolo de cifrele acestea, care sunt relative, fac parte din proaganda oficială și evident că nu concordă cu cele anunțate de cealaltă parte din conflict, rămâne certitudinea pierderii unui mare număr de vieți omenești în rândul combatanților, dublată de cel puțin 2500 de morți în rândul populației civile, potrivit Organizației Națiunilor Unite. De altfel, atacarea unor obiective civile, cum ar fi școli, spitale sau chiar biserici și zone rezidențiale, au stârnit revolta ucrainenilor, care consideră că Rusia nu face distincție între țintele strategice și cele civile.

La aproape o lună de la începerea războiului, situația de securitate continuă să rămână una extrem de dinamică, după ce armata rusă a avansat în orașe importante, cum ar fi Herson sau Nikolaev, dar încă nu a cucerit capitala Kiev. O parte din infrastructura critică a Ucrainei, cum ar fi aeroporturile militare de la Vinița și Ivano Frankivsk, precum și stații radar sau baze militare importante de la Jitomir și Rivne, au fost ținta unor atacuri cu rachete, iar amenințările venite dinspre Belarus și posibilitatea tot mai crescută a unui atac terestru în apropierea frontierei cu Ucraina au dus la măsuri defensive sporite în aceste zone.

La pierderile militare se adaugă drama populației civile din zonele de conflict, iar valul de refugiați care părăsesc regiunile bombardate depășește 10 milioane, dintre care peste trei milioane au părăsit deja țara. În zona de vest a țării, la Cernăuți, au ajuns peste 60.000 de persoane strămutate, care se îndreaptă spre frontiera cu România, alte zeci de mii de oameni fiind cazați temporar la Lviv și Ivano Frankivsk, de unde se îndreaptă spre Polonia.

Deși aici încă nu se resimt efectele războiului - nici în ceea ce privește starea de securitate, nici în ceea ce privește fluxurile de aprovizionare cu hrană și medicamente - numărul mare de refugiați a pus presiune pe sistemul de servicii sociale din Cernăuți, iar populația este tot mai îngrijorată de eventualitatea unor atacuri în zonă. Chiar dacă regiunea nu are obiective militare, alarmele aeriene s-au făcut auzite tot mai des, iar vigilența armatei se face simțită pe străzi.

La îngrijorarea oamenilor contribuie și numărul crescut al tinerilor din regiune care sunt uciși în luptă și ajung acasă pentru ultimul drum, așa cum a fost cazul lui Vladimir, la mormântul căruia au răsunat salvele trase de camarazii lui în memoria sa.