Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Stoparea recrudescenţei terorismului

Invitaţi în studiourile Radio România Actualităţi sunt consilierul prezidenţial Iulian Chifu şi directorul general în Ministerul Afacerilor Externe, Cornel Feruţă.

Stoparea recrudescenţei terorismului
Foto: Arhivă Reuters.

12 Februarie 2013, 17:45

Ediţia din 7.02.2013 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Pagina oficială de facebook a emisiunii: www.facebook.com/euroatlantica.

Realizator Nicu Popescu: Situaţia internaţională din ultima perioadă s-a deteriorat şi acest lucru se întâmplă nu departe sau foarte departe de frontierele României. România ca ţară membră a UE şi a NATO participă în diverse locuri din lume în diverse forme la acţiunile care vizează stoparea terorismului şi se pune firesc întrebarea: poate civilizaţia occidentală să stopeze recrudescenţa terorismului observat in ultima perioadă şi în context? Până unde poate merge România? Pentru a afla răspunsuri şi la aceste întrebări, dar pentru a afla şi detalii despre recentele dezvoltări fie legate de situaţia din Africa de Nord şi de Vest, fie de la recenta conferinţă de securitate de la Munchen, am invitat în această seară în studiourile RRA pe domnii Iulian Chifu, consilier prezidenţial, bună seara, domnule Chifu.

Iulian Chifu: Bună seara.

Nicu Popescu: Pe domnul Cornel Feruţă, director general în MAE. Bună seara, domnule Feruţă. Bine aţi venit la noi. Alături de mine colegul Radu Dobriţoiu. Avem şi câteva materiale pregătite de colegii noştri. Voiam să îţi zic bună seara şi bine ai revenit la microfon. Săptămâna trecută discutam despre asemenea elemente şi influenţe. O să încep cu dumneavoastră, domnule Feruţă, pentru că aţi fost la Munchen unde au avut loc şi întâlniri destul de importante, dacă nu foarte importante, în această perioadă, legate de poate consolidarea relaţiilor euroatlantice, transatlantice, dar şi cu alte spaţii care nu sunt incluse în organizaţia de securitate cunoscută de noi toţi, NATO.

Cornel Feruţă: Bună seara. Vă mulţumesc pentru invitaţie, pentru că evocaţi un moment care a avut loc în weekendul trecut, conferinţa de securitate de la Munchen, probabil este inutil să explicăm ce înseamnă această conferinţă şi cât de important este ca forum de dezbatere pe teme de securitate internaţională, un forum care aduce laolaltă atât oficiali din statele lumii, dar şi mediul academic, înalţi oficiali militari şi evident, conferinţa de securitate de la Munchen este şi o oportunitate de a radiografia mediul internaţional şi de a identifica oportunităţile de colaborare între state, între structuri şi organizaţii, dar şi eventual, provocările care apar în mediul actual. Una dintre ideile principale dezbătute la Munchem şi în acest an a fost într-adevăr relaţia transatlantică. La conferinţă a participat vicepreşedintele SUA, Joe Biden. Reamintesc că ultima participare a vicepreşedintelui american a fost exact acum patru ani la puţin timp după ce Administraţia Obama a fost instalată la Washington şi evident că au existat o serie de aşteptări din partea statelor în special europene asupra mesajului pe care Administraţia de la Washington îl are în legătură cu relaţia cu Europa. Aţi putut urmări, aşteptările au fost îndeplinite, aş putea spune, pentru că vicepreşedintele american a transmis un semnal puternic de angajare al SUA în relaţia cu Europa, cu UE, consderând Europa principalul pilon al politicii externe americane. A fost o veste pe care nu numai România, dar şi statele membre ale UE şi statele membre ale NATO au primit-o cu satisfacţie şi evident că generează aşteptări în planul relaţiilor de securitate. Vicepreşedintele american a identificat câteva oportunităţi, dar şi câteva provocări pe care SUA trebuie să le gestioneze împreună cu UE.

Nicu Popescu: Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a avut de altfel şi o întâlnire bilaterală cu ministrul afacerilor externe, cu domnul Titus Corlăţean. S-a discutat, sunt sigur, şi despre scutul american antirachetă. Ce informaţii aveţi? Se vehiculează date referitoare la faptul că acest scut şi ce se va instala la Deveselu va avea comanda la Rammstein. Este adevărat? În Germania.

Cornel Feruţă: Nu aş putea intra în asemenea detalii. Într-adevăr, vicepreşedintele american a evocat în discursul domniei sale la Munchen sistemul de apărare antirachetă al SUA care este deja un sistem sprijinit de statele NATO şi de NATO, a menţionat, evocat România într-adevăr, este, practic, tema care a generat şi scurta discuţie pe care ministrul român de externe a avut-o cu vicepreşedintele american.

Radu Dobriţoiu: Şi ministrul român de externe l-a asigurat că sunt dezvoltate lucrările acolo pentru începerea propriu-zisă a amplasamentului bazei de la Deveselu.

Cornel Feruţă: Evident, acesta a fost subiectul discuţiilor, operaţionalizarea lucrărilor de construcţie a sitului de la Deveselu care vor începe ...

Radu Dobriţoiu: Este foarte interesantă această informaţie. Domnule Chifu, aveţi ceva date privind, să spunem, cheia care se va afla la Rammstein?

Iulian Chifu: Cred că în momentul de faţă este greu de discutat în spaţiul public asupra acestor elemente, chiar dacă ele s-ar valida în final. Ceea ce putem spune este însă că in cadrul cooperării şi deschiderii dintre NATO şi Federaţia Rusă, SUA şi Federaţia Rusă, au existat o serie de exerciţii, unul în mod specific care acolo s-a derulat, un exerciţiu de tip back-to-back pentru a vedea în ce măsură două sisteme se pot coordona într-o formulă de comandă în care NATO şi Federaţia Rusă ar putea colabora pentru scutul antirachetă şi vorbeam acest lucru,undeva în luna mai a anului trecut era acest exerciţu. Este un exerciţiu care arată deschiderea NATO şi a Statelor Unite, pentru ca aceste discuţii, dezvoltări, care au loc în legătură cu scutul antirachetă, şi unde au existat anumite manifestări mai rezervate ale Federaţiei Ruse să poată fi depăşite în final. De altfel, această reuniuine de la München, trebuie spus că a fost şi ocazia pentru vicepreşedintele american de a anunţa o voinţă politică de relansare a acestui /.../ de restabilire a unei cooperări aprofundate pentru un număr de zone, declaraţie care a fost susţinută şi de către ministrul de Externe rus Lavrov. Cei doi au avut o întâlnire, deci, iată că în marja acestei uniuni extrem de importante în sine s-au derulat mai multe întâlniri care au încercat să acopere, să dea impulsuri, să creeze spaţii informale sau formale, pentru tematici care se referă la mult mai multe conflicte; că, am vorbit despre Siria, cu prezenţa liderului opoziţiei siriene, că, am vorbit despre Iran, cu prezenţa ministrului Afacerilor Externe iranian, deci, acest spaţiu este de fapt suma acestor elemente este de fapt ceea dă identitatea spaţiului Conferinţei de Securitate de la München, care este considerată în continuare probabil cea mai importantă conferinţă de securitate din lume.

Nicu Popescu: Domnule Chifu, aţi pomenit dumneavoastră despre întâlnirea vicepreşedintelui american cu ministrul rus de Externe. L-am rugat pe colegul nostru Alexandru Beleavschi de la Moscova să ne transmită un material pe această temă, şi din ce a transmis Alexandru Beleavschi am selectat pentru emisiunea de faţă următoarele.

Alexandru Beleavschi: Conferinţa internaţională de la München a prilejuit prima întâlnire a doi înalţi oficiali de la Moscova şi Washington, după învestirea preşedintelui Obama. Vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în discursurile susţinute în plen au trecut în revistă atât succesele resetării cât şi cunoscutele divergenţe ruso-americane în probleme precum Siria, scutul antirachetă, extinderea NATO, conflictele îngheţate, şi altele. În cadrul convorbirilor bilaterale, însă, desfăşurate cu uşile închise, cei doi au reuşit, se pare, să convină o cale spre normalizarea relaţiilor bilaterale serios deteriorate în ultima perioadă. Iniţiativa, afirmă presa de la Moscova citând surse diplomatice ruse a venit din partea Statelor Unite. Joe Biden, comunicându-i Serghei Lavorv că Washingtonul doreşte să readucă relaţiile cu Moscova pe calea lor normală. După întâlnire, Lavrov a subliniat că de amble părţi există înţelegerea că alături de divergenţe, Rusia şi Statele Unite au numeroase interese comune. Potrivit cotidianului Kommersant, Rusia ar fi dispusă să semneze cu Statele Unite un nou acord în domeniul lichidării surplusului de arme de distrugere în masă. În locul actualului program Nunn-Lugar pe care îl consideră depăşit moral, cu condiţia însă ca noul acord să fie bazat pe principiul egalităţii şi să răspundă realităţilor zilei de astăzi. Pentru a discuta parametri unui asemenea acord, la Moscova va sosi, săptămâna viitoare, subsecretarul de stat Rose Gottemoeller. Pe de altă parte, conform Departamentului de Stat, aceasta va discuta la Moscova modul în care este realizat noul tratat START, perspectvele dialogului privind Scutul Antirachetă şi posibilitatea reducerii în continuare a armamentelor nucleare. Aceasta vizită pregăteşte vizita la Moscova a noului secretar de stat John Kerry, confirmat oficial după întâlnirea Biden - Lavrov dar a cărei dată nu a fost deocamdată stabilită. Rusia a salutat numirea lui John Kerry în fruntea diplomaţiei americane ca şi decalraţiile acestuia în favoarea relansării relaţiilor cu Moscova şi despre importanţa cooperării ruso - americane în probleme precum controlul armamentelor, Siria sau Iranul. Urmatoarele săptămâni, la Moscova este aşteptat şi consilierul preşedintelui Obama pentru securitate naţională Tom Donilon. Conform unor informaţii apărute pe site-ul publicaţiei Foreign Policy, acesta ar urma să-i transmită preşedintelui rus un mesaj din partea liderului de la Casa Albă cu propuneri referitoare la noi reduceri ale armamentelor şi despre planurile americane în domeniul apărării antirachetă, în peranţa de a aduce Rusia la masa de negocieri. Aceeaşi sursă afirmă, însă, că unii congressmani americani se tem că preşedintele Obama ar putea să ajungă cu Putin la un acord care să nu necesite aprobarea Congresului sau chiar să propună Rusiei reduceri unilaterale de arme. Reamintesc, primăvara trecută, preşedintele Obama i-a spus preşedintelui de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev că după realegeri va putea fi mai flexibil în problema scutului antirachetă.

Nicu Popescu: Domnule Iulian Chifu, sunteţi consilier prezidenţial, dar sunteţi şi profesor. Dacă ar fi să le spuneţi studenţilor dumneavoastră, ce mesaj s-ar deduce din aceste întâlniri la nivel înalt, cu asemenea ţinte? Pentru că totuşi, de la armamentul nuclear, până la protecţia antirachetă, şi de la evenimente la sol, în zona de confluenţă a Europei cu Asia şi până la ceea ce se întâmplă în Africa de nord şi vest, distanţele, cel puţin, geografice, sunt mari.

Iulian Chifu: Nu e vorba numai de distanţe geografice, ci de un întreg spectru de problematici pe care, fireşte, că nu poţi să le înghesui într-o frază succintă, decât dacă ar fi să punem totul sub semnul dialogului. A fost un dialog pe un număr foarte, foarte mare de teme, problematici care se află în agendele bilaterale sau în agenda globală şi pe care actorii mari, relevanţi ai lumii, cei care au fost de altfel în prim-planul acestei conferinţe, au fost cei care au reuşit să le depene în schimburile de idei, în cadrul conferinţei, sau în spaţiile adiacente, unde s-au întâlnit faţă în faţă. Cred că ar fi extrem de dificil să extragem fâşii din această problematică. Rămâne în prim-plan faptul cel anunţat, privind controlul armamentelor. Dincolo de conflicte şi de intervenţie în criză, vedem... Statele Unite ale Americii venind dintr-o postură în care, în acest al doilea mandat al lui Barack Obama, doreşte să fie proactivă, începe să pună, să aşeze pe masă teme, nu are doar vocaţia şi nu-şi păstrează doar vocaţia unei intervenţii şi a unui pompier care stinge diferite crize, ci deja îşi desenează o viziune, îşi defineşte o mare strategie, spun cei care scriu în continuare miezul lucrurilor şi acestei viziuni proactive la Washington. Şi cred că acest lucru este important, este important într-o perioadă în care fragilitatea sistemului internaţional, această reaşezare... de tip globalizare, dar şi cu acele zone de periferie anarhică sau în reaşezare cu state slabe, cu actori nonstatali, cu... ce... permite. O asemenea schimbare, o asemenea tectonicitate permite reaşezarea atunci când un mare actor şi, mă rog, Statele Unite sunt principalul actor care poate să aşeze o grilă. Reuşeşte s-o facă, evident, în parteneriat cu celelalte puteri majore, la nivel global. Şi să nu uităm, merită menţionat faptul că la aceeaşi masă s-au aflat şi reprezentanţi ai Chinei, ai Indiei, ai Braziliei, deci am avut de-a face cu un forum cu adevărat global, şi nu cu o reuniune strict axată pe zona de nord sau pe relaţia transatlantică. Deci, a fost o reuniune mult mai extinsă şi problematica diversă.

Nicu Popescu: Ţările pe care le-aţi enumerat fac parte din aşa-numitul grup BRIC sau BRICS... ...

Iulian Chifu: Emergente, da.

Nicu Popescu: ... ţările cu cea mai mare dezvoltare, în ultimii ani.

Iulian Chifu: Deja pronunţând referirea, automat plasaţi într-un anumit tip de logică. Aşa, sunt foarte multe. Există un G20 care... /.../ vine a fi vehiculat chiar mai mult, în anumite zone georgrafice, decât G8. Vorbim despre următorii 10. Vorbim despre relaţii noi, deschise, iată, şi am văzut nişte priorităţi de politică externă, de exemplu, schiţate, în cadrul audierii din congresul american, în care se vorbeşte şi despre Indonezia, se vorbeşte - sigur - despre Turcia, se vorbeşte despre un număr de ţări care altă dată, poate, nu erau în prim-planul, să zicem, celor care puneau, aşezau pietrele în arhitectura globală, ci erau mai degrabă obiecte într-o altă perioadă. Iată, lumea s-a schimbat şi, într-adevăr, lucrurile s-au apropiat. Se schimbă şi se modifică ierarhii şi posturi, inclusiv prin contribuţiile generale ale unui mare număr de state, la reaşezarea aceasta, însă trebuie să existe un arhitect.

Radu Dobriţoiu: Revenind, la Conferinţa de securitate de la Munchen, ce s-a desfăşurat... mai puţin de o săptămână, weekendul trecut, domnul Cornel Feruţă, director general în MAE, a participat la această reuniune importantă şi aş dori să vă întreb, domnule Cornel Feruţă, bineînţeles că şi din discuţiile dintre Joe Biden şi Seghei Lavrov, au ieşit anumite informaţii care s-au dorit să treacă în spatele uşilor închise. Cu siguranţă că foarte multe lucruri grele, în planul relaţiilor bilaterale, dintre Statele Unite şi Rusia, s-au discutat acolo, de actualitate, dar v-aş întreba, pe de altă parte, domnule Cornel Feruţă, dacă a existat un dialog similar cu Joe Biden şi cu şeful diplomaţiei de la Moscova, dacă domnul Titus Corlăţean a avut o întâlnire cu domnul Lavrov?

Cornel Feruţă: În marginea conferinţei, ministrul român de externe a avut o serie de întâlniri bilaterale. O parte dintre ele au fost comunicate deja de MAE. Au avut loc discuţii pe teme care vizează relaţiile bilaterale sau teme pe agenda internaţională.

Radu Dobriţoiu: Ştiu că se doreşte această încălzire a relaţiilor cu Moscova, între Bucureşti şi Moscova, şi m-am întrebat - şi de aceea v-am pus această întrebare - dacă această conferinţă de la München a fost un prilej pentru a relansa un astfel de dialog.

Cornel Feruţă: Forumul de la München, în general, este o oportunitate pentru o serie de discuţii, dar aş dori să-mi limitez comentariu la acest punct numai, pentru că există o serie de alte demersuri în curs, nu numai pe relaţia cu ţara pe care dvs aţi menţionat-o, dar şi cu alte state. Ce aş vrea să subliniez în legătură cu forumul, scopul forumului nu este atât acela de a oferi răspunsuri la toate problemele şi toate provocările de pe agendă. Este într-adevăr un forum, meritul său este posibilitatea unei interacţiuni extrem de vivace între oficiali, între guverne, între mediul academic, cum spuneam, între jurnalişti şi formatori de opinie. Ce este important, şi ce am detectat la această conferinţă de la München, şi vorbeaţi şi dvs la începutul emisiunii, despre provocările de pe agenda internaţională, ce este foarte important este că indiferent că vorbim de SUA, de Uniunea Europeană, de China, de Rusia sau de alte grupuri sau state din lume, interesul pentru gestionarea în comun a provocărilor este foarte clar, şi este mesajul pozitiv pe care conferinţa de la München /.../

Radu Dobriţoiu: A fost, de altfel, şi un nou prilej pentru Iran să-şi spună din nou punctul de vedere, probabil este un punct câştigat din nou de autorităţile de la Teheran în planul diplomaţiei. Aduc aminte că ministrul iranian de externe, Ali Akbar Salehi, a anunţat la München că viitoarea reuniune dintre ţara sa şi Grupul 5+1 cu privire la dosarul nuclear iranian va avea loc pe 25 februarie la Kazahstan. Să amintim că din acest grup, 5+1, fac parte SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania. De altfel, în iunie 2012 a fost ultima dată când s-a reunit acest grup de lucru. A fost considerat un pas înainte din partea Iranului acest anunţ. De altfel, preşedintele Joe Biden a declarat că speră ca acest anunţ să se bazeze şi pe o dorinţă clară a Iranului privind continuarea negocierilor în privinţa dosarului iranian. Ce ne puteţi spune aceste discuţii? Ce informaţii aveţi, domnule Cornel Feruţă, pentru că aţi participat la conferinţa de la München şi anticipăm într-un fel şi următorul material pe care îl vom asculta, de la Ierusalim.

Cornel Feruţă: Evident, a existat o ofertă aş spune extrem de clară din partea vicepreşedintelui american, o ofertă de dialog adresată autorităţilor iraniene. Faptul că această întâlnire despre care dvs aţi vorbit va avea loc spre sfârşitul lunii februarie, la Almaty, în Kazahstan, este un aspect pozitiv. Însă trebuie să recunoaştem faptul că este vorba despre un proces în continuare, întregul pachet de probleme aflate în faţa participanţilor este extrem de complex şi continuă să fie extrem de sensibil; ceea ce sperăm, ca România şi ca stat membru al Uniunii Europene, este că acest proces va stabili calea unor procese vizibile pentru viitorul predictibil.

Radu Dobriţoiu: Să aducem aminte că există şi o legătură între programul nuclear iranian şi România prin scutul american antirachetă de la Deveselu, care ţine cont ca potenţială ameninţare şi de posibilitatea ca rachete cu rază medie de acţiune, rachete balistice, să se îndrepte dinspre Iran spre spaţiul românesc sau spre spaţiul ce va fi acoperit tactic sau chiar strategic de acest scut antirachetă.

Radu Dobriţoiu: Organizaţia Hezbollah este vinovată de atacul cu bombă de la Burgas - potrivit informaţiilor prezentate de Ministerul bulgar de Interne. Israelul acuză Iranul pentru sprijinul acordat acestei organizaţii libaneze, în timp ce Ambasada Bulgariei din Iran şi-a sporit măsurile de securitate. Având în vedere implicarea Hezbollah, Bulgaria a anunţat că se bazează pe sprijinul guvernului libanez în anchetarea privind atentatul de la Burgas. Dragoş Ciocîrlan transmite din Ierusalim pentru 'Euroatlantica' despre informaţiile care au fost prezentate în Israel, în legătură cu atacul cu bombă de la Burgas.

Dragoş Ciocîrlan: În 2012, exact după 18 ani de la atacul terorist asupra Centrului Comunitar Evreiesc din Argentina, atribuit Iranului, a fost atacul de la Burgas, în Bulgaria, implicată fiind Organizaţia shiită Hezbollah, din Liban, sponsorizată de Republica Islamică Iran, care va trebui să-şi asume consecinţele - a avertizat premierul Benjamin Netanyahu. Concluziile anchetei autorităţilor bulgare sunt clare, arată spre Hezbollah. Încă o dată în plus, Iranul, prin intermediul agenţilor săi, confirmă că duce o campanie teroristă la nivel mondial, care traversează frontiere şi continente. Citez:"Sper că europenii vor trage concluziile care se impun în legătură cu adevărata natură a Organizaţiei Hezbollah, după acest atac comis într-un stat membru al Uniunii Europene" - a subliniat premierul israelian Benjamin Netanyahu. Experienţa de până acum în combaterea terorismului demonstrează că, mai devreme sau mai târziu, nu doar cei implicaţi direct sau indirect în atacuri teroriste sunt prinşi, ci, mai ales, autorii morali, ci care planifică atacuri teroriste plătesc preţul acestor crime. În Israel, atribuţiile operative revin armatei şi instituţiilor de securitate. Există Biroul de Luptă Împotriva Terorismului, în cadrul Consiliului pentru Securitate Naţională, care desfăşoară o activitate de evaluare şi face recomandări. Sunt mai multe domenii de activitate în sfera informaţiilor, ameliorarea manierei în care statul luptă împotriva ameninţărilor Djihadului internaţional, sau ameninţările teroriste contra israelienilor în străinătate. De asemenea, terorismul sinucigaş, în ceea ce priveşte securitatea şi protecţia pe mare, uscat şi în aer, se realizează o coordonare între Consiliul pentru Securitate Naţională şi sistemul transporturilor. Alte domenii de activitate sunt securitate şi apărarea infrastructurii sensibile. Se au în vedere terorismul non-convenţional şi megaterorismul, colaborarea internaţională în lupa împotriva terorismului. Un alt domeniu de activitate îl reprezintă ameliorarea tehnologică şi a capacităţilor de luptă împotriva terorismului şi nu în ultimul rând lupta financiară împotriva organizaţiilor teroriste. Biroul de Luptă Împotriva Terorismului a fost creat pentru a acorda Guvernului consiliere în vederea adoptării de decizii.

Radu Dobriţoiu: Corespondenţă semnată de Dragoş Ciocîrlan şi transmisă pentru 'Euroatlantica' chiar de ziua lui. Îi transmitem 'La mulţi ani' colegului nostru. Domnul Cornel Feruţă, la Conferinţa de Securitate, de la München, aşa cum am amintit, Iranul a reuşit într-un fel să marcheze în planul imaginii şi oficialii de la Teheran au profitat de reuniune pentru a-şi prezenta punctele de vedere. Cum să interpretăm noile declaraţii ale iranienilor în legătură cu instalaţiile nucleare, în legătură cu proiectul nuclear dezvoltate de ei?

Cornel Feruţă: Cred că mai degrabă este o evaluare pe care grupul statelor pe 5+1, statele membre ale Consiliului de Securitate, permanente, şi Germania ar trebui să o aibă în momentul discuţiilor cu Iran. Noi sperăm ca, în cadrul acestor discuţii, Iran să poată oferi maximum de transparenţă, care este prevăzut de convenţiile internaţionale şi de standardele în materie. Reamintesc, totuşi, că, în această chestiune, nu dreptul Iranului, de a dezvolta energie nucleară în scopuri paşnice, este disputat, ci modul în care programul nuclear iranian este dezvoltat, fără asigurarea îndeplinirii obiectivelor şi standardelor prevăzute de practica Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Aş vrea, totuşi, să lansez, să spun o invitaţie mai degrabă pentru a evalua o latură foarte importantă şi pozitivă a discuţiilor privind dosarul nuclear iranian, cred că dintre temele de le agenda internaţională este dosarul unde Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia, dar şi China au un rol extrem de important şi, practic, cred, pe aceeaşi....

Nicu Popescu: Au puncte de vedere realtiv similiare, da.

Cornel Feruţă: .... puncte de vedere similiare. Şi am putut constata acest aspect chiar în discuţiile directe pe care noi le-am avut cu interlocutori din afara Uniunii Europene.

Nicu Popescu: Ce vroiam să marchez este chiar şi faptul că ministrul iranian de externe a profitat de această conferinţă şi a ieşit şi la Euronews. Foarte rar se întâmplă ca un înalt oficial iranian să facă declaraţii la un post de televiziune, cum este Euronews. De aceea am spus, el a profitat de toate căile şi pârghiile pentru a face cunoscut punctul de vedere al Iranului şi la Euronews a declarat, citez:" Cerem Statelor Unite să-şi dovedească sinceritatea, înainte de începerea unor negocieri directe în privinţa programului nuclear. Trecând la zonele fierbinţi, dacă partea cu Iranul este... Se pregăteşte conferinţa din capitala Kazahstanului, urmează a avea loc noi întâlniri între grupul celor 5+1 şi Iran. Zonele fierbinţi, domnule Chifu, ne preocupă direct pentru că într-un fel sau altul, cu ghilimelele de rigoare, am avut de-a face cu ele, în sensul în care din cauza situaţiei din Mali au murit şi români. Să discutăm un pic despre participarea, intenţiile noastre, recenta decizie a CSAT ca România, parte a UE, să fie prezentă. Să încercăm să stopăm aceste focare.

Iulian Chifu: În primul rând, am să nuanţez puţin legătura dintre situaţia din Mali şi cu atacul din Algeria, din In Amenas, pentru că există. Mă rog, mai degrabă forţă decât probe reale şi încă nu avem un raport complet al situaţiei din In Amenas. Ceea ce trebuie să reţinem este că atacula la acea facilitate de extracţie petrol şi gaze a BP Sonatrach, este, de fapt, unul dintr-o suită de atacuri teroriste. Nu vorbim dinainte de 11 septembrie, dar 11 septembrie am avut români, resortisanţi români care au murit acolo, la Londra am avut resortisanţi români, la Gara Atocha din Madrid am avut ...

Nicu Popescu: ... au fost români ...

Iulian Chifu: ...am avut români. Practic, este o suită de atacuri care vizează umanitatea indiferent de naţiune. Suntem într-o perioadă în care libera circulaţie este asigurată, avem români care merg, turişti traversează, merg la rude, lucrează pe diferte meridiane şi din acest motiv orice se întâmplă în orice zonă din lume până la urmă ne afectează, iată, chiar direct. S-a întâmplat de data asta în Algeria, unde un număr de resortisanţi români care erau la lucru deci care nu participau la cu totul alte acţiuni au fost subiectul unui asemenea atac. Trebuie ...nu spun că trebuie să ne obişnuim, nu este natural să ne obişnuim cu această situaţie, dar trebuie să o considerăm ca un lucru care ni se poate întâmpla oricând nouă ca şi ţară şi de aceea, trebuie să ne pese ce se întâmplă în toate zonele lumii, în special în cele unde un stat slab sau o zonă necontrolată sau o frontieră permeabilă sau, iată, tot acest spaţiu din Sahara, Sahara de Sud, plecând de la Strâmtoarea Bab-El-Mandeb şi până la Sahara Occidentală, acolo, între Maroc şi Mauritania, pe toată această fâşie avem de a face, pe de o parte, cu decolonizare, deci cu frontiere până la urmă trasate cu rigla, avem de-a face cu o zonă deşertică, o zonă extrem de neprielnică pentru viaţă care are oaze şi drumuri greu de controlat, frontiere foarte lungi şi în aceeaşi măsură, state cu capacitate mai mică sau mai redusă de a gestiona situaţia de acolo. Dacă mai adăugăm acolo o sursă de arme importante, căci, iată, la căderea Libiei depozitele sale de arme au intrat în posesia civililor, dar civilii de aceea au avut diferite culori, inclusiv cei care astăzi, iată, poate au dat atacul ...

Nicu Popescu: ... de la In Amenas.

Iulian Chifu: ... de la In Amenas. Putem să realizăm cumva complexitatea situaţiei din acea regiune care nu este, din păcate, singura din lume. Am avut o declaraţie directă a grupului, a liderului grupului de ameninţare la adresa Occidentului generic şi a Franţei în mod specific. Fireşte că ne interesează ceea ce ni se întâmplă pentru că şi noi avem în Franţa un număr mare de resortisanţi care lucrează, care sunt în diferite ..., Franţa este una dintre ...

Radu Dobriţoiu: Să cităm cum a denumit, "Cruciaţii francezi", chiar aşa au folosit aceşti termeni.

Iulian Chifu: Sunt nişte .. acum nici nu trebuie să o luăm pentru că nu este o ameninţare specifică, numai că Franţa din nou, din păcate, s-a confruntat în decursul măcar a ultimilor 20 de ani cu foarte multe, deci are, să zicem, 10 ani, înaintea World Trade Center, de confruntări cu diferite categorii de atacuri teroriste de la deturnări sau explozii de avioane până la atacuri teroriste pe teritoriul propriu în diferite variante. De aici este important ca în orice asemenea zonă în care este sau poate deveni un spaţiu, un paradis, unde să se amplaseze depozite, să se amplaseze tabere de antrenament, să se amplaseze zone în care de repaos unde sunt ...

Radu Dobriţoiu: Similar cum s-a întâmplat cu Afganistanul la un moment dat.

Iulian Chifu: Exact, pe acelaşi tip de scenariu. Cum se întâmplă în Yemen şi în Peninsula Arabică, în unele dintre locuri, Yemen fiind. Deci, peste tot este necesar ca să sprijinim, în măsura, evident, a capacităţilor noastre, un efort făcut cu tentaţia de a evita, de a readuce, de a sprijini guvernul legitim, de la Bamako, în cazul de faţă, în Mali, de a relua controlul pe acea regiune şi de a bloca, şi acest lucru este foarte important, de a bloca posibilitatea teroriştilor de a-şi face o afacere, un mod de viaţă, un mod de a produce bani din răpiri...

Radu Dobriţoiu: Şi o platformă de unde să se lanseze atacuri şi... Domnule Iulian Chifu, pentru că aţi adus aminte de cetăţenii români şi s-a discutat de altfel şi la Munchen despre situaţia din Siria, şi acolo sunt foarte mulţi cetăeni români de care ne pasă, de care ne interesează. Ce s-a discutat acolo, la Munchen, despre Siria şi ce perspectivă avem, în privinţa ultimelor evenimente de acolo?

Iulian Chifu: Majoritatea discuţiilor nu s-au desfăşurat în spaţiul public. Evident că acolo au fost testate idei, a fost lansată acea celebră, a fost reafirmată acea celebră... celebra acceptare de către liderul opoziţiei, haideţi să spunem, că acolo sunt mai multe grupuri de opoziţie, a opoziţiei care nu ţine de "Frăţia Musulmană", de a intra într-o zonă de negociere pentru a gestiona tranziţia de la situaţia actuală, către o formulă controlată, post Bashar al-Assad. Însă, ne interesează Siria, MAE român a pus la dispoziţie şi a transportat numeroşi români, resortisanţi români, familiile care au vrut să revină în ţară. E o zonă de război, e o zonă extrem de complicată în care sunt amestecate, din nou, foarte multe felii de realitate, iar din acest punct de vedere, faptul că ne interesează e subliniat şi de măsura care a rămas acolo, pe teren. Până la urmă, Ambasada României de la Damasc funcţionează, e adevărat, din câte ştiam, ambasadorul deja a fost relocat, şi familiile au fost extrase, ambasadorul, relocat la Beirut, dar avem în continuare ambasada care este pe teren, care are legături şi cu autorităţile siriene şi încearcă să menţină relaţiile foarte bune pe care le-a avut şi încearcă, în egală măsură, să asiste românii, dar şi celelalte state care... în primul rând din UE, care ar recurge la solicitarea unui ajutor din partea unei reprezentanţe diplomatice pe teren. Cred că acesta este un efort care merită subliniat, merită cunoscut şi de către ascultătorii noştri, e un efort pe care îl face România, de a avea diplomaţi pe teren, în Damasc, acolo unde, la distanţe mici, se petrec întotdeauna, în fiecare zi, dacă vreţi - şi luăm ziarele sau luăm depeşele de presă - se întâmplă în fiecare zi schimburi de focuri, morţi, răniţi, atacuri de factură teroristă şi alte categorii de întâmplări.

Nicu Popescu: Domnule Cornel Feruţă, nordul Africii nu e deloc liniştit. De ... cum spunea şi domnul Chifu mai devreme, de la est la vest...

Cornel Feruţă: Deloc.

Nicu Popescu: Din păcate, poate, de foarte multe ori, se întâmplă ca şi religia să se suprapună pe aceste evenimente sângeroase. Care au fost, care sunt percepţiile dumneavoastră despre această zonă, după discuţiile pe care le-aţi avut în diverse ocazii, în zona reuniunii de la Munchen? Cum este percepută această evoluţie, pentru că în această perioadă au avut loc şi contacte între diverse entităţi şi facţiuni, între Iran şi state arabe, între state arabe care sunt prietene sau nu sunt prietene? Cum se percepe zona asta? Nu e departe de noi.

Cornel Feruţă: Nu este departe, evident, şi ultimele evoluţii confirmă că este chiar mai aproape, nu geografic, dar şi ca provocare pe care o oferă nu numai la adresa securităţii României, dar şi statelor NATO şi Uniunii Europene. ......Un barometru foarte bun de a măsura importanţa evaluării, evaluarea pe care România şi statele aliate o au asupra evoluţiilor din nordul Africii cred că este reacţia Uniunii Europene, o recţie extrem de, cred eu, fermă - vă reamintesc faptul că la foarte puţin timp după lansarea ofensivei militare franceze, spre exemplu, în Mali, miniştri de externe ai Uniunii Europene s-au întrunit de urgenţă şi au exprimat sprijinul pentru această operaţiune; reflectă importanţa politică şi modul foarte responsabil în care statele membre ale Uniunii Europene privesc evoluţiile din regiune. Mai reflectă un lucru, faptul că recrudescenţa extremismului şi chiar extremismului violent, fie că e de natură religioasă sau din alte motive, este într-adevăr îngrijorătoare. Situaţia în regiune se află deja pe agenda Uniunii Europene, dar şi discuţiilor dintre principalele state din Uniunea Europeană şi din afara Uniunii Europene, iar în perioada următoare, pentru că Uniunea Europeană va avea un rol important în Mali, spre exemplu, în scurt timp va fi operaţională deja misiunea UE de asistenţă, de training, de instruire, pentru Mali, la care România participă cu 10 militari, cu 10 instructori, reflectă de fapt seriozitatea şi responsabilitatea cu care şi România şi alte state membre privesc evoluţiile din Mali.

Nicu Popescu: Domnilor, vă propun să trecem într-o altă zonă. Şi dvs, stimaţi ascultători, aţi văzut cu toţii, în zona băncilor sunt bancomate, carduri, bani, protecţie cibernetică - aţi auzit chiar la această emisiune, printre primii, cred eu, care am dezbătut subiectul - fac o introducere către materialul pe care l-am primit de la Luminiţa Apostol, şi vă previn că nu începe cu vorbe.

Luminiţa Apostol: (..) Avertismentul pe care tocmai l-aţi auzit este conţinut într-un film prezentat de Comisia Europaană şi este cât se poate ee real. Aşa cum se spune şi în film, chiar acum, cineva, undeva, poate să vă atace calculatorul, fără să ştiţi, şi să aibă acces la datele dvs confidenţiale. Statisticile arată că zilnic au loc peste un milion de atacuri informatice în spaţiul internetului - a spus astăzi comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malström. În consecinţă, securitatea acestui spaţiu este extrem de importantă, iar Uniunea Europeană a anunţat astăzi o strategie de apărare şi de asigurare a securităţii informatice, strategie legată direct de politica de securitate şi de apărare. Comisarul pentru societatea informatică, Neelie Kroes a subliniat cât este de important pentru economia şi pentru democraţia din Europa accesul liber la internet. Însă ea a avertizat în acelaşi timp că nu există libertate fără securitate şi că eşecul în faţa celor care sunt la originea atacurilor pe internet are costuri foarte mari.

Neelie Kroes: Eşecul în acţiunile noastre de apărare ar antrena costuri semificative pentru consumatori, pentru lumea afacerilor şi pentru societate, în general. Un singur incident cibernetic poate cost de la zeci de mii de euro pentru mica afacere, până la milioane de euro pentru un atac la scară mare.

Reporter: Strategia Uniunii Europene vizează o colaborare mai strânsă în domeniu între statele europene, dar şi între Europa şi restul lumii. Strategia cuprinde şi o propunere de lege, care va obliga statele membre să adopte la rândul lor o strategie privind securitatea reţelelor informatice şi să desemneze autorităţi naţionale din domeniu care să dispună de suficiente resurse umane şi materiale pentru a face faţă riscurilor. Comisia Europeană va susţine financiar statele membre în acest sens. Va mai fi pus la punct un mecanism de coooperare între statele membre şi de alertă rapidă în caz de incidente, iar companiile care asigură infrastructura sectoarelor vitale, precum transportul, energie, sănătate şi servicii financiare, dar şi societăţile care se ocupă de plăţile pe internet, motoarele de căutare pe internet, motoarele de căutare pe internet sau de reţelele sociale, vor trebui să adopte practici speciale pentru gestionarea riscurilor şi să semnaleze incidentele importante ale ror victime sunt la un moment dat. Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton a explicat că strategia mai presupune o strânsă colaborare la nivel european între sectoarele civil şi militar, şi a dat asigurări că există şi o strânsă cooperare cu NATO. De asemenea, şefa diplomaţiei europene a spus că securitatea cibernetică este o chestiune abordată frecvent î discuţiile cu toţi partenerii internaţionali, inclusiv China şi India.

Radu Dobriţoiu: Aş dori să aduc aminte că în urmă cu aproximativ două săptămâni, la Davos, s-a discutat şi s-a stabilit că internetul şi ceea ce poate fi difuzat prin internet, inclusiv cu ajutorul reţelelor de socializare, poate reprezenta oricând o ameninţare foarte mare. Şi se făcea într-un fel comparaţia cu discursul ţinut la radio de Orson Welles - ne aducem aminte de celebra nuvelă "Războiul lumilor", şi impactul pe care l-a avut asupra ascultătorilor londonezi şi nu numai britanici, din acea perioadă. În mod similar se făcea comparaţia cu o ameninţare ce nu trebuie să fie neapărat informatică, ci chiar informaţională, şi care să plece cu ajutorul internetului şi al reţelelor de socializare şi să aibă chiar un impact dezastruos şi să ne aducă în pragul unui colaps economic sau dacă nu chiar de conflicte.

Nicu Popescu: Domnule Chifu, iată, am trecut într-o altă zonă, virtuală, greu perceptibilă, dar cu influenţe majore.

Iulian Chifu: Dacă îmi daţi voie, să ştiţi că este aceeaşi zonă şi vă pot proba acest lucru chiar prin simplul fapt că Alianţa Nord-Atlantică are în capitolul de noi ameninţări - o divizie care este în subordinea secretarului general, cele trei elemente fundamentale între care terorismul, atacul de natură cibernetică şi securitatea energetică, toate trei fiind în atenţia Alianţei şi aflându-se ca şi teme în declaraţiile finale ale summiturilor Alianţei de foarte multă vreme. E o temă care devine din ce în ce mai acută pentru că deja amplitudinea dezvoltărilor este extrem de mare. Am plecat de la clasica infracţiune, de la furtul de pe carduri, furturi informatice, şi lucrurile s-au dezvoltat şi pe zona economică, cum menţionaţi, dar, iată, a devenit un spaţiu în care se poartă războaie. Se poartă războaie de o natură specială şi nu vreau aici să amintesc un anumit tip de atac în Estonia, care a dus la crearea unui Centrul de Excelenţă NATO pe această dimensiune, să nu trecem pe lângă o componentă de atac cibernetic care a însoţit războiul ruso-georgian din 2008, din august 2008 şi, iată, mai nou, am avut chiar o declaraţie publică, care vorbeşte despre Statele Unite, care au fost supuse unui asemenea atac şi nu mai departe, de acum două săptămâni, parcă, preşedintele României, în discursul său de politică externă în faţa Corpului Diplomatic Străin acreditat la Bucureşti, a menţionat acel atac cibernetic la care a fost ţintă şi ţara noastră. Din acest punct de vedere, preocupările sunt vechi şi sunt multiple, România are, în acest moment, instrumente în dezvoltare, pe care le utilizează în primul rând pentru a contracara, să spunem, chestiunile uzuale de tip hacker, de tip furturi din bancomate, de tip furt de baze de date şi împreună cu partenerii noştri din NATO, cu aliaţii noştri din NATO, cu partenerii din Uniunea Europeană, cu alţi parteneri globali putem să, împreună spuneam, să ne facem şi instrumentele necesare pentru a ne proteja în faţa acestui război de această factură.

Radu Dobriţoiu: Eu vroiam, domnule Chifu, domnule Feruţă, să scot în evidenţă şi pericolul reprezentat de această suprapunere a războiului informatic cu cel informaţional, pentru că, dacă, cu ajutorul reţelelor de socializare şi a internetului rostogoleşti anumite informaţii, care pot prăbuşi anumite burse într-un termen foarte scurt, şi aceste atacuri pot fi considerate foarte importante sau o ameninţare ce trebuie luată în considerare.

Cornel Feruţă: Este, de altfel, motivul pentru care, deja aţi menţionat, aţi enumerat câteva exemple, sunt deja mult prea multe în decursul a câtorva numai şi cred că faptul că, atât la nivelul NATO, dar şi la nivelul Uniunii Europene se dezvoltă strategii de securitate cibernetică demonstrează că este o chestiune la fel care face parte din agenda comună a statelor, a structurii lor şi, la fel, este o temă în care, atât Uniunea Europeană, dar şi state NATO, Statele Unite, inclusiv Rusia, colaborează pentru combaterea acestor ameninţări neconvenţionale.

Iulian Chifu: Eu am să preiau, totuşi, tema, pentru că, într-adevăr, aici era subliniat şi o altă componentă - războiul informaţional. Războiul informaţional nu este nou. El are multiple modalităţi însă, de a fi purtat. Astăzi, când avem informaţia globală, accesul global la informaţie, fireşte, că, instrumentele sunt extrem de performante şi din acest punct de vedere. Am putut vedea şi vreau să vă dau doar un exemplu - două, un filmuleţ pus de o anumită firmă, într-un capătal lumii, care a avut un efect major, care a fost soldat cu manifetaţii publice şi cu un atac la Consulatul din Benghazi...

Radu Dobriţoiu: Benghazi, da.

Iulian Chifu: ... al Statelor Unite cu moartea, asasinarea ambasadorului...

Radu Dobriţoiu: Ambasadorului din Statele Unite.

Iulian Chifu:... al Statelor Unite. În egală măsură, avem foarte multă pe dimensiunea asta, dar avem şi alte componente - psychological operation, PSYOP-ul - este binecunoscut şi este utilizat pe diferite niveluri. Deci, devine din ce în ce mai important să învăţăm şi, aici, ţine şi de cultura populaţiei, să învăţăm să ne protejăm şi de această componentă a războiului informaţional.

Nicu Popescu: Aşadar, domnule Iulian Chifu, poate civilizaţia occidentală să stopeze recrudescenţa, chiar şi în domeniul informatic, al acestui terorism, care ne poate lovi oricând?

Iulian Chifu: Sunt confruntări pe care le ducem, le duce omenirea de la apariţia sa. Probabil că, între timp, vor apărea altele noi, cărora va trebui să le facem faţă. De fiecare dată, mintea omului are capacitatea de a contrabalansa şi capacităţile. Numai că, se mănâncă din ce în ce mai multe resurse în asemenea tipuri de activităţi.

Nicu Popescu: Domnule Feruţă...

Cornel Feruţă: Atâta timp cât provocările sunt percepute la adevărata lor intensitate şi există dorinţă pentru cooperare, cred că se poate, este posibil.

Nicu Popescu: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie 'Euroatlantica' de astăzi. Mulţumim domnilor Iulian Chifu, consilier prezidenţial şi Cornel Feruţă, director general în Ministerul de Externe, care au venit, astăzi seară, la noi, la radio. Mulţumesc şi colegului Radu Dobriţoiu, care continuă elementele de cyber defence. Nicu Popescu sunt, vă mulţumesc pentru atenţie, tuturor. O seară bună, în continuare.

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Euroatlantica 29 Aprilie 2022, 21:44

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022

După războiul din Ucraina un nou îngheţ al relaţiilor Est - Vest?

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"