Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: OBIECTIV ROMANIA Luni, 22 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

1 Martie 2019
Vizualizari: 1734
Comentează add

Alegerile parlamentare din 24 februarie reprezintă o bornă importantă pentru parcursul euroatlantic al Republicii Moldova.

Stabilitatea regională post alegeri Republica Moldova

radu-dobritoiu

Euroatlantica - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Alegerile parlamentare din 24 februarie reprezintă o bornă importantă pentru parcursul euroatlantic al Republicii Moldova, ţară neutră, potrivit Constituţiei, cu un parteneriat cu NATO, dar şi cu un conflict îngheţat în Transnistria. Chişinăul doreşte să dezvolte în continuare cooperarea cu NATO, principalul instrument în acest sens fiind planul individual de acţiuni al parteneriatului definit pentru perioada 2017 - 2019. Deşi Partidul Socialiştilor, pro rus, a obţinut cele mai multe locuri în legislativ, diferenţa nu este foarte mare faţă de următoarele formaţiuni politice. Lipsa unor declaraţii ferme pentru realizarea unor alianţe în vederea guvernării poate duce şi la situaţia unor alegeri anticipate. Invitatul ediţiei este Constantin Corneanu, doctor în istorie, preşedinte Asociaţia Europeană de Studii Geopolitice şi Strategice "Gheorghe I. Brătianu". Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA pentru a asculta "Euroatlantica". Tema emisiunii: Stabilitatea regională post alegeri Republica Moldova. Bună seara, domnule Constantin Corneanu, bun venit la RRA, la emisiunea "Euroatlantica"!
Constantin Corneanu: Bună seara! Vă mulţumesc frumos de invitaţie!

ASCULTATI AICI INREGISTRAREA EMISIUNII

Radu Dobriţoiu: Domnule Constantin Corneanu, avem o situaţie incertă în urma alegerilor din Republica Moldova. Cum putem interpreta scrutinul din 24 februarie?
Constantin Corneanu: Da, cred că există foarte multă frustrare în ambele tabere. Pe de o parte, tabăra pro euroatlantică, care nu a reuşit să obţină un scor mult mai bun decât a obţinut, pe de altă frustrare în această tabără să zicem euroasiatică, care ar fi trebuit să obţină şi mai mult, pentru ca lucrurile să poată tranşa cât mai repede cu putinţă. Aşa, lucrurile s-au încurcat foarte mult şi s-a văzut că, într-adevăr, Republica Moldova este sfâşiată între cele două lumi: lumea eurasiatică şi lumea occidentală. E o situaţie extrem de neplăcută şi, cum spuneţi dvs în comentariu, sunt discuţii ceva la Chişinău legate de ideea unor alegeri anticipate, însă cam toată lumea vorbeşte despre faptul că aceste anticipate costă mult, foarte mult, şi este posibil să existe o epuizare a anumitor forţe politice din mai multe puncte de vedere, şi atunci este posibil să existe un compromis, compromis care este foarte periculos pentru aceasă idee de stabilitate regională. Pentru că partidul Democrat din Republica Moldova a domnului Plahotniuc pe de o parte are un comportament pe scena politică de la Chişinău care îngrijorează, a îngrijorat tot timpul, şi mă refer în primul rând la faptul că şi în vechea legislatură a ajuns de la un număr de mandate limitat la un număr foarte mare de mandate pe diferite formule de atragere a unor deputaţi din Parlamentul de la Chişinău, prin diferite formule politico-financiare, ca să zic aşa, ceea ce este de luat în calcul în această perspectivă, şi atunci înseamnă că această forţă care, pe de o parte, încearcă să construiască, o "Patria mea e Moldova", un fel de Elveţie a Estulu, şi este un vechi gând al unei elite politice moldoveneşti de după 1991, de a putea rămâne neutri între aceste două lumi cu interese complet diferite în acest moment.

Radu Dobriţoiu: Privind din nou spre scrutinul din 24 februarie, dar de această dată aş dori să ştiu părerea dvs din punctul de vedere al mentalităţii electoratului. Ce putem constata faţă de ultimele alegeri înainte de 24 februaruie, bineînţeles?
Constantin Corneanu: Pe de o parte o prezentă relativ acceptabilă de până în 50%, deci încă oamenii au venit la vot, pe de altă parte aceste forţe politice europene au reuşit să se unească şi toată lumea a avut de ales între o cale pe care şi-o doresc cu toţii, drumul spre Europa, drumul spre un paşaport, drumul spre un loc de muncă mai bun, spre o anumită prosperitate. Pe de altă parte trebuie să avem în vedere faptul că foarte mulţi dintre alegătorii din Republica Moldova, de fapt cetăţeni ai Republicii Moldova au fost împiedicaţi în Occident să voteze prin diferite formule legate de fie prea puţine secţii de votare, fie documentele de identitate erau expirate şi ca atare nu s-a permis, deci a fost o luptă politică foarte complicată şi totodată avem sentimentul că o anumită parte a electoratului Republicii Moldova care a plecat în Occident la lucru sau la studii pare să se rupă încet, încet de scena politică de la Chişinău. Şi pe măsură ce timpul va trece, în funcţie de aceste alegeri care sunt mai bune sau mai rele sau cele care vor veni, este posibil ca destinul Republicii Moldova să rămână la mâna doar a alegătorilor aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova şi nu cei aflaţi la muncă sau la studii. Dar există o pespectivă la care nu vrem să ne gândim acum, pentru că ne-ar îngrijora.

Radu Dobriţoiu: Din perspectiva parcursului euroatlantic al Republicii Moldova putem spune că este un semn bun această creştere a voturilor pentru partidele pro europene?
Constantin Corneanu: Da, pentru că partidele pro europene ajungând în parlamentul de la Chişinău prin vocile liderilor săi, şi sunt destul de multe personalităţi ale vieţii publice de la Chişinău, şi mă refer nu numai la Maia Sandu sau Andrei Năstase, care sunt liderii de facto ai acestui bloc electoral ACUM, există şi alte personalităţi care se află în parlamentul de la Chişinău şi chiar mă bucură faptul că fostul ambasador al Republicii Moldova de la Bucureşti, Iurie Reniţă, a ajuns deputat în parlamentul de la Chişinău, dânsul fiind un om extrem de interesant şi ca având o experienţă politico-diplomatiică plecând de la ideea că a fost ambasador şi la Bruxelles şî la Bucureşti, şi atunci acolo, în parlamentul de la Chişinău, acest parcurs pro european şi pro euroatlantic ar putea să fie pus în discuţie de la un anumit nivel de competenţă profesională, politică şi lucrurile s-ar putea să fie extrem de interesante pntru că se vor confrunta cei care încearcă să rămână într-un echilibru între cele două lumi şi cei care prin comportament politic, prin experienţă profesională, prin tot ceea ce au făcut au fost parte a acestei idei: integrarea Republicii Moldova în lumea euroatlantică.

Radu Dobriţoiu: Vorbim despre stabilitatea regională post alegeri Republica Moldova. Amintim pentru ascultători, Chişinăul are două opţiuni: Moscova şi Bruxelles. Cine credeţi că va susţine mai mult Moscova şi cine mai mult Bruxelles, pentru a preciza aceste direcţii?
Constantin Corneanu: E greu de spus cine va susţine, pentru că se pare că în aceste momente, dacă ne luăm după comportamentul complet atipici al actorilor politici de la Chişinău, lucrurile pare, aşa, într-o formulă de genul domnul Igor Dodon este un fan al Moscovei, vizitează de foarte multe ori, cam de 30 de ori de cand a devenit preşedintele Republicii Moldova, cel puţin de două ori a fost ...

Radu Dobriţoiu: Şi stă la dreapta ţarului...
Constantin Corneanu: Preşedintelui Putin. Chiar acum am înţeles dintr-o ştire de presă că pleacă să se odihnească câteva zile la Moscova, deci pare să fie omul de încredere al Kremlinului.
Radu Dobriţoiu: Şi acolo îşi încarcă el bateriile.
Constantin Corneanu: Corect! Pe de altă parte, domnul Plahotniuc are o relaţie puţin conflictuală cu Moscova având în vedere nişte probleme pe care le are dânsul cu furtul miliardului, cu implicarea lui în nişte operaţiuni financiare care sunt sub o anuită anchetă internaţională şi chiar a Federaţiei Ruse, şi atunci ai sentimentul că domnul Plahotniuc, care se mai duce din când în când pe la Washington, care ţine nişte speech-uri, care are o sumă de articole publicate în presa occidentală, ar putea fi un mare fan al Occidentului. Şi cu toate acestea opoziţia politică, aflată acum în parlament, după alegeri, a criticat permanent această încremenire în proiect a drumului euroatlantic al Republicii Moldova, faptul că principalele cerinţe pe care Uniunea Europeană le-a impus vizavi de statul de drept şi de asigurarea democraţiei în Republica Moldova nu au fost respectate, chiar şi aceste alegeri sunt contestate, chiar dacă rapoartele OSCE duc la concluzia că au fost alegeri corecte cu mici scăpări pe ici, pe colo, şi atunci nu ştii cum să intepretezi această încetinire a parcursului european, pentru că tot Partidul Democrat din Republica Moldova a fost şi la cârma Republicii Moldova până în 24 februarie 2019. Deci dacă ar fi fost mai multă voinţă politică vizavi de această relaţie cu Bruxelles, lucrurile ar fi trebuit să fie împinse într-o anumită direcţie, însă pe măsură ce o societate se democratizează, statul de drept capătă consistenţă, legislaţia devine coerentă, atunci opinia publică va avea ceva de spus într-un stat democratic. Şi atunci, având ceva de spus, anumite jocuri politico-economico-financiare ale acestei oligarhii aflate în jurul domnului Plahotniuc s-ar putea să fie puse în dificultate, şi atunci /.../ acesta în Republica Moldova, pe care unii spun că l-a captat domnul Plahotniuc, s-ar putea să revină la viaţă şi din această perspectivă domnul Plahotniuc şi Partidul Democrat din Republica Moldova, care încearcă o a treia cale, cum îmi place mie să zic, s-ar putea să fie într-o situaţie extrem de complicată.; Iar pe de altă parte Federaţia Rusă nici ea nu este foarte autoritară în sensul de a avea un control total al Republicii Moldova, chiar dacă există un spaţiu informaţional despre care putem vorbi că este mai mult rusesc la nivel de mass media decât...

Radu Dobriţoiu: Controlu economic, care este...
Constantin Corneanu: Controlul economic care este prin livrările de gaz. Avem o regiune transnistreană care este o piesă importantă pe tabla de şah a geopoliticii Kremlinului şi din când în când se joacă cu ea.
Si, totuși, nu există o for?are completă, în sensul că acest partid al socialiștilor din Republica Moldova, la influențele pe care le-a avut Moscova sau la jocul pe care Federația Rusă l-a făcut în spaţiul Republicii Moldova sau modul în care ei s-au pliat pe un joc de imagine care să sugereze că ei sunt cei mai apropiați prieteni ai Moscovei ar fi putut să câștige mult mai multe mandate, dar nu a câștigat. ?i, din această perspectivă, toată lumea are o frustrare, cum spuneam la începutul emisiunii, pentru că nu au putut să obţină acel vot de aur, acel vot cu care pot împinge lucrurile spre o direcție clară.

Radu Dobriţoiu: Ori pot negocia mai dur pentru formarea guvernului, ori se poate chiar realiza guvernul si ajungem aici la blocul acum proeuropean, de opoziţie, care a câștigat ceva mai multe voturi decât s-ar fi așteptat foarte multi.
Constantin Corneanu: Da, blocul european are o mare problemă, în clipa de faţă, pentru că deja am văzut că domnul Adrian Năstase, Andrei Năstase, scuzați-mă, a avut niște poziții legate de Partida Unionistă din Republica Moldova. Doamna Maia Sandu a acceptat într-o emisiune, într-un dialog cu analistul Igor Bo?an, ideea că în Parlament s-ar putea să joace fiecare parte, componentă a acestui bloc, pe cont propriu, pentru a pune mâna pe niște funcții, în niște comisii parlamentare. Deci, se naște deja o diviziune a acestui bloc ?i atunci s-ar putea să fie foarte uşor capturați.
Radu Dobriţoiu: Adică, pot fi rupte mandate din interiorul partidului, blocului /.../?
Constantin Corneanu: Da, e posibil să se repete o istorie tristă si neplăcută pentru noi, în spaţiul Republicii Moldova de aproape trei decenii, aceia că forţele proeuropene, proatlantice, proromânești, ca să zic aşa, dacă au existat vreodată cu adevărat, să poată să... adică să se dividă si o sumă de neînțelegeri dintre liderii politici /.../.
Radu Dobriţoiu: Sau chiar să dezerteze în tabăra cealaltă.
Constantin Corneanu: Sau chiar să dezerteze în tabăra cealaltă. Si atunci e o situație foarte delicată si este greu de estimat în aceste momente în câteva săptămâni, lucrurile cred că se vor limpezi foarte clar. Adică, lumea pe ce drum va apuca. Oricum, lucurile nu vor fi foarte simple în următoarele câteva luni de zile la Chișinău.
Radu Dobriţoiu: În urma alegerilor din Republica Moldova, patru partide au ajuns în Legislativ: Partidul Socialiștilor, prorus, a obținut 35 de locuri, din totalul celor 101, Partidul Democrat, care se declară prooccidental, 30, Blocul ACUM proeuropean si de opozitie 26. celelalte locuri au fost împărtite între Partidul Şor, condus de omul de afaceri Ilan Şor, principalul suspect în cazul furtului unui miliard de dolari din băncile moldovenesti, în 2014, si condamnat de prima instantă la sapte ani si sase luni de închisoare si Independentii. În ce măsură, însă, alegerile ar putea schimba politica externă de până acum a Chisinăului, relatează colegul nostru de la Radio Chi?inău, Corneliu Rusnac.

Corespondentă din Chisinău - Reporter: Corneliu Rusnac - Uniunea Europeană a îndemnat Chisinăul să continue reformele, în special cele care ar asigura independenta justitiei si de politizare a institutiilor statului. Iar Ministerul de Externe de la Bucuresti a declarat că doar optiunea europeană este în măsură să ofere prosperitate cetătenilor Republicii Moldova. Pe de altă parte, prim-vicepresedintele Comitetului pentru afacerile externe cu CSI din Duma de Stat de la Moscova, Constantin Zatulin, a afirmat că rezultatele alegerilor din Republica Moldova nu au justificat speranțele Rusiei care credea că Partidul Socialiștilor, apropiat de președintele Igor Dodon, va învinge la acest scrutin. Ar putea, însă, aceste alegeri schimba în vreun fel politica externă de până acum a Chisinăului. Fostul ministru adjunct de externe, Iulian Groza, consideră că acest lucru depinde de configuratia viitoarei majorităti parlamentare, dar si de modul în care Uniunea Europeană va colabora cu această majoritate.

Iulian Groza: Va conta foarte mult modul în care Uniunea Europeană va decide să actioneze în raport cu autoritătile Republicii Moldova, având în vedere angajamentele pe care le are tara noastră, stabilite în acordul de asociere. Si, din punctul meu de vedere, un element nou, care va trebui să fie luat în considerație de toti actorii nationali si internaţionali este vreo poziție parlamentară, orientată spre realizarea acelei reforme interne si este important ca si partenerii internationali si autoritătile nationale să fie deschise pentru a utiliza acest potențial în procesul de formare a agendei interne, dar si cea care tine de /.../.

Reporter: Această opozitie la care se referă Iulian Groza este, se pare, Blocul ACUM, care a refuzat să facă alianță cu orice alt partid din actualul parlament. În aceste conditii, în opinia mai multor analisti, viitoarea coaliție ar putea fi formată fie din Partidul Democrat, care se declară prooccidental, si Partidul Socialistilor, care optează pentru apropiere de Rusia. Fie, cel mai probabil, din Partidul Democrat alte două grupuri parlamentare mai mici, cel al Partidului ŞOR si al Independentilor si un grup de deputati care ar putea să se separe de Partidul Socialistilor. Sigur nu poate fi exclus nici scenariul alegerilor anticipate, în cazul în care nu va fi atins un compromis si crearea unei majorităti parlamentare va deveni imposibilă.

Radu Dobriţoiu: Aducea aminte, colegul meu Corneliu Rusnac, de la Chisinău, de o dezamăgire a Moscovei. Se va implica Rusia mai mult pentru a obtine controlul în Republica Moldova în situația aceasta de incertitudine?
Constantin Corneanu: Foarte probabil că da, pentru că Federaţia Rusă are nevoie ca între Prut şi Nistru şi dincolo de Nistru să nu existe, din punct de vedere strategic niciun fel de ameninţare. Or, o Republică Moldova, care îşi accentuează relaţia cu Uniunea Europeană şi cu NATO şi, care, va permite realizarea unei reforme a apărării, a sectorului securităţii, sau a unor reforme economice, va deveni un pol de atracţie pentru mai multe spaţii geografice, ca să zic aşa. Şi, din acest punct de vedere, este posibil orice, pentru că lucrurile cam aşa au început: intrăm într-un set de valori şi de la setul de valori intrăm într-o alianţă, şi de la alianţă ajungem la anumite situaţii. Or, chestiunea aceasta deranjează foarte mult Federaţia Rusă, pentru că se vede foarte clar, după evenimentele din Crimeea, din 2014, că Federaţia Rusă nu acceptă ca pe vechea centură de securitate a Uniunii Sovietice şi mă refer la fostele republici sovietice socialiste cu, respectiv, Belorusia, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, să se mai poată ajunge într-un anumit fel. Adică, această extindere a NATO, pe care ei au îngăduit-o după 1997 şi când spun "au îngăduit-o" în sensul că s-a negociat şi s-a acceptat ca lucrurile să se împingă pe o anumită direcţie, într-un moment de slăbiciune al Federaţiei Ruse în istoria sa din ultimele trei decenii ale statului rus, aşa ceva în clipa de faţă nu se mai permite, ca dovadă evenimente din Crimeea din febraurie-martie 2014 şi situaţia din punct de vedere strategic în care ne aflăm cu o Ucraină divizată, cu un conflict intern, cu o Federaţie Rusă, care agrează foarte greu, sau chiar absolut deloc ideea că Ucraina şi-a propus să fie parte componentă a Alianţei Nord-Atlantice şi, ca dovadă, au trecut în Constituţie aşa ceva, şi cu o Republică Moldova, care este extrem de importantă din punct de vedere strategic, dovadă este că şi în perioada de maximă turbulenţă 1989 - 1991, când Republica Sovietică Socialistă Moldovenească îşi căuta o indentitate în contextul destrămării sau începutul procesului de destrămare a Uniunii Sovietice, au existat discuţii foarte dure, se referea la faptul că dacă nu rămâneţi acolo undeva într-o linişte pe care ne-o dorim noi, veţi avea mai multe /.../ promişi. Şi, ca dovadă, au fost conflictul transnistrean, apariţia UAT Găgăuzia şi toate celelalte elemente care fac ca Republica Moldova să fie măcinată intern de această idee: Ne federalizăm într-o zi, cu ajutorul Moscovei, sau nu ne federalizăm?

Radu Dobriţoiu: Ajungem la războiul hibrid, războiul informaţional dus de Răsărit. Poate deveni Republica Moldova un cap de pod în acest război?
Constantin Corneanu: Foarte probabil că da. Deocamdată, Republica Moldova este un spaţiu informaţional comun de limbă rusească, pentru că spaţiul informaţional comun de limbă românească, pe care tot am încercat să o realizăm a eşuat, se vede cu ochiul liber şi, atunci, capacitatea de a influenţa prin diferite mesaje...
Radu Dobriţoiu: Nu putem spune neapărat că a eşuat, dar nu şi-a îndeplinit totalmente obiectivele, pentru a fi...
Constantin Corneanu: Da, ca să menajăm nişte, mă rog, orgolii...
Radu Dobriţoiu: Şi Radio România, să amintim...
Constantin Corneanu: Este... e foarte important...
Radu Dobriţoiu: ...este foarte implicată în ceea ce înseamnă susţinerea limbii române. L-am auzit pe colegul meu, Claudiu Rusnac, de la Radio Chişinău... Să amintim, Radio Chişinău face parte...
Constantin Corneanu: Este o mare realizare...
Radu Dobriţoiu: ...din corporaţia Radio România.
Constantin Corneanu: Dar parcă simţim nevoia să fim mai mult şi mai puternici pe nişte... Şi este păcat că, după trei decenii, sunt nişte realizări, dar ar trebui să fim mai /.../, este o altă discuţie leagată de această idee a unei strategii pe care România n-a avut, sau dacă a avut-o a fost incoerentă sau aplicată în mod incorect vizavi de Republica Moldova. Cert este că da, Federaţia Rusă poate să joace şi cred că va juca o carte importantă în această idee a războiului hibrid, sau a unui spaţiu informaţional în care mesajele date de către alegătorii de acolo către cetăţenii de acolo să fie de asemenea manieră gândite încât să influenţeze mentalul colectiv, mai ales că este foarte interesant, chiar am auzit la /.../ Radio România Actualităţi despre vizita premierului israelian Netanyahu la Moscova şi ideea unui monument de implicare a luptătorului evreu, pe care preşedintele Federaţiei, Vladimir Putin, va veni şi va omagia prin prezenţa sa, când se va realiza acest monument şi, atunci, se joacă pe o anumită simbolistică care ţine de /.../ a patriei, de o sumă de lucruri care vin din istoria comună pe care cei din spaţiul Republicii Moldova au avut-o într-un interval de timp istoric. Şi, atunci, da, cred că se va pune o presiune şi un accent foarte marte pe această capacitare a minţii şi a sufletelor oamenilor.

Radu Dobriţoiu: Aţi adus aminte de Transnistria, un conflict îngheţat care oricând poate fi alimentat de Moscova.
Constantin Corneanu: Transnistria este o pisă extrem de importantă pe tabla de şah a politicii Kremlinului. Gândiţi-vă că acel conflict din Transnistria, izbuncnit practic de prin toamna lui 1990, s-au agitat spiritele, iar în 1992 martie, chiar pe 1 martie 1992, atunci când Republica Moldova intra în Organizaţia Naţiunilor Unite, lucrurile au degenerat într-un conflict militar cu pierderi umane şi cu devastări şi sunt lucruri teribile pe care toţi cei care le-au trăit în respectiva perioadă nu vor să-şi aducă aminte, deşi a-ţi aduce aminte înseamnă ceva dureros. Transnistria dispune de o capacitate militară care poate pune în dificultate, în aceste momente, Republica Moldova într-un război convenţional, într-un război clasic, plecând numai de la efective de udeva în jur de 13 mii de militari, în afară de capacitatea grupurilor opertative ruse, de a crea un cap de pod, pentru ca forţe ale Federaţiei Ruse să poată să se afle la Tiraspol...
Radu Dobriţoiu: Şi omuleţii verzi să vină pe teren.
Constantin Corneanu: Da, dar cred că deocamdată nu se pune problema ca Federaţia Rusă să mai intervină aeropurtat la Tiraspol, pentru că forţa armată a Republicii transnistrene în cazul unui conflict clasic cu forţa armată a Republicii Moldova poate să pună în dificultate numeric vorbind, la nivel de cifre...
Radu Dobriţoiu: Şi ca înzestrare /.../.
Constantin Corneanu: Dar pe de altă parte, există o situaţie neplăcută în zona de securitate, acolo unde cetăţenii Republicii Moldova au mai mult decât probleme. Mai sunt răpiri pe teritoriul Republicii Moldova, persoane dispărute, am văzut că un observator al drepturilor omului din partea OSCE-ului vorbea despre oarecum o îmbunătăţire a calităţii drepturilor omului în Republica Moldovenească nistreană. Însă e mult, e departe de ceea ce se poate chema standard democratic.

Radu Dobriţoiu: Colega mea, Mihaela Dragomir a obţinut o declaraţie de la Matei Adrian Dobrovie, deputat PNL de Bucureşti, membru al Comisiei pentru comunităţile de români în afara graniţelor ţării şi membru al Comisiei pentru politică externă.
*
Reporter: Mihaela Dragomir - Care va fi viitorul Moldovei în context european? Este de aşteptat o şi mai mare apropiere de Rusia, după aceste alegeri?
Matei Adrian Dobrovie: Există, după părerea mea, două scenarii mari. Unul este legat de o posibilă alianţă /.../ o alianţă care a funcţionat până acum dar neoficial, subteran. Există posibilitatea ca această alianţă să fie oficializată, iar atunci ar exista într-adevăr un pericol pentru Republica Moldova, de federalizare şi de transnistrizare, în sensul planului dorit de multă vreme de Rusia, vă amintiţi celebrul plan Kozak. Bineînţeles, acest plan cu anumite modificări, a fost repus pe tapet de către preşedintele Dodon, chiar recent, la Conferinţa de securitate de la München. Acesta este un scenariu totuşi un pic improbabil din punctul de vedere al faptului că o asociere la guvernare, făţişă, cu forţele proruse, ar duce practic, în mod clar, la o problemă pentru UE şi pentru partenerii Republicii Moldova, de a susţine aşa-zisul parcurs european, al unui guvern care iată, ar îngloba forţe antieuropene şi proruse. Mai mult decât atât, vă amintiţi că domnul Dodon spunea că doreşte ca acordul de asociere cu UE să fie denunţat şi Republica Moldova să se îndrepte către Uniunea Euroasiatică. Deci acest scenariu este posibil dar destul de improbabil. Un al doilea scenariu, mai probabil, dar la fel de nefast pentru Republica Moldova este acela în care Partidul Democrat, codus de Vlad Plahotniuc, rămâne la putere sau formează viitorul guvern, la el raliindu-se Partidul /.../ al acelui personaj care este anchetat pentru furtul miliardului, şi se mai adaugă câţiva independenţi plus anumiţi socialişti care ar putea fi cooptaţi să dezerteze din PSRL, descoperindu-şi brusc peste noapte, vocaţia proeuropeană. Mijloacele din care s-ar putea face aceasta le ştiţi foarte bine. Aşa s-a ajuns practic la majoritatea care a guvernat în ultimii ani la Chişinău.
*
Radu Dobriţoiu: Iată, există şi această posibilitate amintită, de a se dezerta din partea socialiştilor spre proeuropeni.

Constantin Corneanu: Da, este şi această posibilitate. Numai că apropo de ce spunea domnul Iulian Groza, dacă am înţeles bine, totul depinde de UE, ori în condiţiile în care se vorbeşte foarte frumos despre faptul că proiectul european a încremenit în proiect, ca să zic aşa şi cu o perspectivă strategică de integrare în UE pentru Republica Moldova, nu este încă pusă pe tapet, este o mare problemă şi este o mare aşteptare, de aceea poate că UE ar trebui să îşi regândească formula de existenţă în relaţia cu acest /.../ şi cu acest parteneriat estic încât o propunere concretă să devină iarăşi o atracţie pentru că altfel este foarte uşor, în acest război hibrid, să poţi să duci mesaje vizavi de faptul că dumneavoastră doriţi să mergeţi acolo unde ei nu doresc să primească, şi atunci...

Radu Dobriţoiu: Am vorbit despre relaţia cu NATO. Să amintim şi despre viitorul relaţiei Chişinăului cu UE, foarte pe scurt.
Constantin Corneanu: Da, e o relaţie complicată, care are legătură cu faptul că UE a luat o serie de măsuri în sensul de a îngheţa un anumit ajutor financiar către Republica Moldova, în ideea că Republica Moldova sau guvernarea de până acum va reuşi să instaureze domnia legii în spaţiul Republicii Moldova, totul va depinde într-adevăr dacă domnul Plahotniuc va reuşi să formeze un guvern cu al său partid, este /.../ preluat frâiele puterii şi dacă într-adevăr, acest parcurs european va fi corect, şi atunci ajutorul financiar şi paşii se vor apropia din ce în ce mai mult sau dacă cumva lucrurile se vor bloca, şi atunci România va fi pusă într-o situaţie aproape imposibilă: ajutăm sau nu ajutăm pe fraţii de dincolo de Prut şi de aici se naşte marea controversă de ce România sprijină o anumită guvernare de la Chişinău, indiferent de faptul că la Chişinău, statul de drept pare să nu prea mai existe. Şi atunci, UE care se află şi ea într-un proces de reformă, de reaşezare, de readaptare, va trebui să găsească răspunsul la ce facem cu acest spaţiu răsăritean gen Ucraina, Georgia, Republica Moldova? Le oferim o chestiune concretă sau nu? Deblocăm un ajutor financiar, indiferent de guvernarea de la Chişinău, sau nu?
Radu Dobriţoiu: Sau în ce condiţii?
Constantin Corneanu: Sau în ce condiţii? Sau ne retragem în fortăreaţa noastră şi lăsăm lucrurile în mâna cui? Atunci România va fi într-o postură dificilă pentru că este parte a UE, va fi într-un proiect propriu, sau va trebui să fie parte a acestui proiect al UE care pune condiţii.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlatica" la final. Tema emisiunii: Stabilitatea regională post-alegeri Republica Moldova. Invitatul ediţiei a fost Constantin Corneanu, doctor în istorie, preşedinte Asociaţia Europeană de Studii Geopolitice şi Strategice "Gheorghe I. Brătianu". Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlatica" şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi!

Transcriere RADOR


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea EuroatlanticaAlegeri parlamentare R. MoldovaFormare Guvern ChisinauTransnistriaGagauziaConstantin CorneanuRadu DobritoiuNicu PopescuMihaela DragomirCorneliu Rusnac

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live