Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Alegeri parlamentare 2020. Mesaje electorale Miercuri, 02 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

18 Octombrie 2017
Vizualizari: 2804
Comentează add

Invitat : dl. dr. Alexandru Popescu, istoric şi diplomat

„Spioni în România. Defectori şi cârtiţe”  „Spioni în România. Defectori şi cârtiţe” - Conține audio

george-popescu

 Credit : https://www.efemeride.ro

Defector în engleză este echivalentul lui dezertor, în română. Adică agentul unei ţări care dezertează la inamic.

 

„Cârtiţă” este numele dat unui agent care transmite inamicului informaţii din propriul sistem sau serviciu de spionaj. Termenul "cârtiță" a fost introdus în romanele de spionaj de John le Carre, pe numele său adevărat David Cornwell.

 

Şi unii şi ceilalţi sunt pericole mortale pentru o agenţie sau serviciu de informaţii.

 

Un defector sau dezertor cunoscut a fost generalul Ion Mihai Pacepa. Acesta a dezertat în vara anului 1978 şi a fost preluat de americani.

 

O „cârtiţă” cunoscută a fost general, ulterior ministru al Apărării din România, Nicolae Militaru. A lucrat pentru serviciile de informaţii sovietice, KGB şi GRU.

 

Între anii 1977 – 1989 potrivit istoricului Cristian Troncotă au dezertat la inamic (serviciile de informaţii occidentale) 32 de ofiţeri români şi au fost documentaţi 15 ofiţeri ai structurilor militare de apărare care au transmis informaţii serviciilor sovietice de informaţii.

 

Această profesie – spionajul – considerată cea mai veche din lume, a fost evidenţiată şi în spaţiul românesc, din cele mai vechi timpuri.

 

În perioada domnitorilor români, fie în Ţara Românească, fie în Moldova, cei care au spionat au fost fie cronicari, fie oamenii în sutană. Cei mai mulţi au lucrat în serviciul Marilor Puterii ori pe lângă Biserica occidentală.

 

Misiunea lor a fost în general culegerea de informaţii, dar mai ales stabilirea precisă a existenţei jocului dublu sugerat ori bănuit că l-ar fi făcut domnitorii români. Adică şi cu reprezentanţii Imperiului otoman şi cu Puterile Europene.

 

După înfiinţarea unui serviciu de informaţii de domnitorul Principatelor Unite, Alexandru I. Cuza, agenţii români îşi perfecţionează metodele, se străduiesc să contracareze acţiunile adversarilor şi să ofere decidenţilor politici ai vremii informaţii de valoare şi la timp.

 

În anii neutralităţii (1914-1916), ambasadorii Austro-Ungariei şi Germaniei la Bucureşti au fost dovediţi că se ocupau cu spionajul într-o mai mare sau mai mică măsură, ceea ce reprezenta o încălcare a cutumei diplomatice.

 

În perioada interbelică, România s-a confruntat cu agresivitatea spionajului sovietic, în special în Basarabia, dar au fost cazuri când în plasele întinse de Mihail Moruzov, şeful SSI (Serviciul Special de Informaţii) au căzut şi agenţi ai diferitelor ţări, fie vecine, fie mai îndepărtate.

 

În timpul războiului, activitatea de spionaj asupra României a crescut la cote exponenţiale. Germania, dar şi Italia, aliate în acel moment aveau activate mai multe reţele, însă nici Intelligence Service (serviciul britanic de spionaj) nu se arăta mai prejos. Ivor Porter, De Chastellain şi Rică Georgescu au condus reţele pentru subminarea efortului românesc de război şi pentru atragerea României de partea Coaliţiei Naţiunilor Unite (SUA, Marea Britanie, URSS).

 

După 23 august 1944, Bucureştiul devenise o aglomerare de agenţi de spionaj. Celor existenţi li s-au alăturat oficial sovieticii şi americanii. Până în anul 1948, aici s-a dat o adevărată bătălie pentru informaţii şi influenţare în noul context al Războiului Rece.

 

Sovieticii preluaseră controlul asupra serviciilir româneşti de informaţii, iar americanii au construit cu migală o reţea de agenţi – majoritatea români, recrutaţi din cele mai diverse domenii, inclusiv din rândul Mişcării Legionare – coordonată de Frank Wisner.

 

AUDIO, emisiunea „Istorica”, ediţia din 16 octombrie 2017

 


Contribuţii editoriale : dl. gen brigadă (rez) SRI Aurel I. Rogojan cu câreva consideraţii asupra rolului spionajului sovietic din România postbelică. Un interviu de Mirela Băzăvan.

 

Regia de montaj : Oana Popescu şi Mădălina Coman.

 

Regia de emisie : Dana Burcea şi Adriana Anica.

 

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.        

 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).                      

 

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.              

 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualităţi.ro 

 


Etichete spionispionajURSSSUAMoruzovAlexandru Ioan Cuzaserviciu de informaţiicârtiţădezertorinfluenţaremanipularedomnitoriprofesievechimeAustro-UngariaGermaniaRăzboiul Rece

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live