Soluţiile facile "sunt adesea înşelătoare"

Descurajarea muncii, pentru obţinerea de voturi, nu înseamnă decât drumul spre iad, pentru România, susţine Mugur Isărescu; şi asta, în condiţiile în care sunt mai mulţi votanţi pensionari, decât votanţi contribuabili. Riscul de a confunda dorinţa cu putinţa a făcut deja foarte mult rău României, a spus guvernatorul BNR.

Cum trebuie înţelese afirmaţiile sale, l-am întrebat pe fostul ministru de finanţe şi profesor de economie, Daniel Dăianu.

Daniel Dăianu: Soluţiile facile sunt adesea înşelătoare. Într-o campanie electorală din Statele Unite, cu ani în urmă, s-a vorbit despre economia de tip hocus-pocus. Există o tentaţie populistă, peste tot, în mijlocul acestor dificultăţi de ordin economic.

Există, de pildă, teze care sunt vehiculate şi la noi, că ne-am putea permite să mărim deficitele bugetare, pentru a finanţa producţia de bunuri publice, de către stat, în anii ce vin. Am auzit cifre care merg la nivelul de 7%-8%.

O asemenea teză, ca şi alta, care, de pildă, spune că, dacă am încerca, în mod deliberat, să depreciem moneda naţională, am putea să stimulăm, în mod sensibil, exporturile, să descurajăm importurile şi, astfel, am putea să impulsionăm activitatea economică internă.

Aceste teze, mai ales prima, care pune accentul pe mărirea deficitelor bugetare, sunt, mă refer în primul rând la creşterea deficitelor bugetare, în divorţ, de realitate.

Domnule Dăianu, îmi permit să-l citez din nou pe guvernatorul Isărescu, care spunea, referitor la chestiunea deficitului bugetar de care discutăm, că problema e tratată cu o nonşalanţă înspăimântătoare. E un semnal grav de alarmă, din partea guvernatorului BNR.

Daniel Dăianu: Este. Şi nu este prima dată când Banca Naţională a făcut un asemenea avertisment. În anii premergători crizei, noi nu am avut atenţie cuvenită faţă de modul în care am utilizat banii publici, nici n-am făcut rezerve, astfel încât, atunci când criza a lovit, să ne permitem să continuăm finanţarea unor programe importante. Au trecut ani, şi dezvoltarea infrastructurii a rămas o Cenuşăreasă.

Prin urmare, acest avertisment nu numai că trebuie să fie adăugat altora, similare, adresate de Banca Naţională.

El, după mine, are o dimensiune suplimentară, fiindcă îşi are originea într-o îngrijorare faţă de ceea ce se întâmplă în spaţiul european, ceea ce vedem că se discută la nivelul oamenilor de vârf din Uniunea Europeană şi, în asemenea circumstanţe, dacă noi am fi la antipozi, cu modul în care gândim construcţia bugetului, cu modul în care ne construim politica economică, nu am face altceva, decât să ne îngreunăm situaţia economică.

Domnule Daniel Dăianu, mai spunea guvernatorul Isărescu - şi cu asta şi încheia - vorbim despre politicile fiscale şi cele privind forţa de muncă, că în afară de pasiunile şi discursurile politice din acest an, vorbea domnia sa de un studiu prea puţin aprofundat.

Acest lucru ne-ar putea spune, ne-ar putea trimite la faptul că unele măsuri fie că sunt privind forţa de muncă, fie privind fiscalitatea, nu au fost foarte bine aprofundate, n-au fundamente economice solide.

Daniel Dăianu: Noi ne-am pripit cu unele măsuri. Este incontestabil, fiindcă întotdeauna, atunci când eşti sub o presiune teribilă a timpului, când ai de luat măsuri care devin obligatorii, întrucât ai de respectat angajamente asumate faţă de finanţatori externi, coeficientul de risc, în ceea ce priveşte comiterea de erori, este relativ înalt. Noi am şi întârziat adoptarea de măsuri.

Am avut o suită de ani electorali, care au prevalat în gândirea politicienilor, au modelat într-o direcţie greşită politicile economice asumate de...

Adică, ele au fost orientate spre social, mai mult decât spre o dezvoltare, să spunem, susţinută...

Daniel Dăianu: Nu numai asta - au fost îmbibate cu populismul despre care vorbea Mugur Isărescu.