Recorduri de audienţă la Radio România ActualităţiREGULAMENTUL CONCURSULUI din cadrul emisiunii ”Obiectiv România”Regulamentul Concursului de lecturăREGULAMENTUL CONCURSULUI "Povestea cămășii"
.jpg)
Corecţiile financiare reprezintă 20% din totalul fondurilor structurale absorbite de România în ultimii şase ani, arată un studiu al IPP.
Institutul pentru Politici Publice şi Asociaţia Municipiilor din România cer guvernul să găsească soluţii pentru a ajuta administraţiile locale să nu mai fie sancţionate de forurile comunitare pentru neregulile din proiectele făcute cu bani europeni.
Potrivit unui bilanţ prezentat astăzi, corecţiile financiare aplicate la sfârşitul anului trecut cumulau 300 de milioane de euro.
Această sumă reprezintă 20% din totalul fondurilor structurale absorbite de România în ultimii şase ani, arată studiul realizat de IPP.
România are cea mai mică rată a absorbţiei dintre ţările Uniunii, dar cel mai mare nivel al corecţiilor financiare.
Acestea reprezintă sumele pe care autorităţile locale trebuie să le returneze din cauza unor nereguli constatate în desfăşurarea licitaţiilor cu fonduri europene nerambursabile.
Cu toate că autorităţile au la dispoziţie 170 de milioane de euro pentru a-i pregăti pe beneficiari să prevină aplicarea de corecţii financiare, studiul prezentat astăzi arată că, din aceşti bani nu s-a cheltuit nimic.
Apel la comunicare între beneficiarii proiectelor şi organele de control
Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, Tudor Pendiuc, a făcut un apel la comunicare şi solidaritate între beneficiarii proiectelor şi organele de control.
"Las la o parte acele tente care se tot vehiculează de corupţie, acele tente de favorizare sau lipsă de transparenţă, dar să stăm să ne gândim că, în administraţia locală, nu sunt specialişti de primă mână, că în administraţia locală salariile nu sunt de nivelul bancar, la nivel local, datorită multor astfel de consecinţe ale notelor de constatare, într-un fel sau altul, deja a început să fie temerea de a se mai angaja oameni ca manageri tehnici, ca manageri economici ai proiectelor cu finanţare europeană", a explicat Tudor Pendiuc.
"Lipsă a prevenţiei" din partea organelor de control
Primarii şi reprezentanţii consiliilor judeţene s-au plâns de lipsa prevenţiei din partea organelor de control, dar şi de faptul că, spre exemplu, în timpul desfăşurării unor proiecte, regulile sunt schimbate de mai multe ori.
De frica aplicării de corecţii financiare, unii beneficiari se tem să mai condiţioneze participarea la licitaţii.
Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi ai Ministerului Fondurilor Europene au spus că se vor lua mai multe măsuri, printre care şi elaborarea unor ghiduri de interpretare a legislaţiei în domeniu.
.jpg)
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
