Şofranul

Şofranul este o floare violacee din familia stânjenelului. Are cele mai aromate pistiluri din lume. Sunt trei firişoare de aur sângeriu. Se culeg, fără a vătăma floarea, şi se usucă.

Şofranul mai este şi azi cel mai scump condiment din lume şi au existat vremuri în care a fost mai scump decât aurul. Asta pentru că un kilogram de şofran uscat se obţine de la 150.000 de flori.

Când îl cumpăraţi, alegeţi firişoarele auriu portocalii sau sângerii, pe care le pisaţi acasă, nu pulberea, pentru că pulberea de şofran de pe la tarabe nu este, de regulă, din şofran. În cel mai bun caz, poate fi din curcumă sau şofrănel.

De ştiut că cel mai ieftin gram de şofran costă 4 euro.

Această floare i-a desfătat încă de acum 4000 de ani pe mediteraneenii din Răsărit: fenicieni, evrei, egipteni, greci şi romani. Fenicienii, de pildă, făceau prăjiturele de dragoste cu şofran, iar în Iliada apare ca înmiresmând îmbrăţişările date de Hera zeului zeilor, Zeus.

Sunt versuri superbe :

„ ... Olimpianul în braţe soţia-şi cuprinse, iar

Glia cea sfântă sub ei dădu fragedă iarbă din sânu-i,

Proaspăt trifoi, parcă umed de rouă, şofran şi zambile.”

Şofranul face să fie înnebunitoare orezul, însoţit de orice, cartofii cu pătrunjel, crema de lapte, budincile de tot felul, aluaturile şi ... cozonacul de Crăciun.

Vă puteţi delecta cu un pilaf simplu, dar foarte special: fierbeţi orezul cu un pumn de stafide şi ulei de măsline. Când e aproape gata, amestecaţi-l cu mai puţin de un vârf de şofran.

Atenţie, şofranul se foloseşte în cantităţi infime, pentru că te poate trimite foarte uşor în lumea lui Hipnos, adică a Somnului.