Șoferi vs. gropi

Numărul reparațiilor mecanice în service-urile auto a crescut în ianuarie cu aprox. 30 % față de luna decembrie 2016, ca urmare a defecțiunilor cauzate de gropi și zăpada înghețată.

Cele mai multe piese se schimbă la suspensie și direcție iar șoferii care își avariază mașinile în gropile din asfalt pot cere despăgubiri de la administratorul șoselei.

AUDIO: Reportaj.

La început fisurile apar la îmbinările dintre straturile de asfalt, lângă și între liniile de tramvai și mai ales în zonele unde regiile de utilități au lucrat în subteran dar au reparat carosabilul de mântuială.

În București, o hotărâre de Consiliu General îi obligă pe cei care sparg asfaltul să –l readucă la starea inițială cu firma care a asfaltat întreaga șosea dar nu prea se respectă.

Totodată, garanția lucrării se pierde pentru respectiva zonă dacă se sparge drumul pentru o intervenție de urgență și bineînțeles că apare acel ping -pong în care toți pasează responsabilitatea.

Săptămâna trecută Compania de Drumuri (CNAIR) a reparat o tasare -trambulină pe Autostrada dintre Sibiu și Sebeș cu un aparat special care încălzește asfaltul la 160 de grade și nu cu celebrele plombe la rece.

O investiție în utilaje performante ar aduce la final costuri mai mici explică Alex Vâlvoi, președintele Asociației România Fără Gropi : ,,În mai multe țări europene și în SUA există tehnologia cu infraroșu, un utilaj special încălzește zona unde este groapa, se decopertează asfaltul care se refolosește în timp ce la noi venim cu un sac sau cu o roabă de asfalt și plombăm cu arzătorul și butelia, cunoscuta plombă la rece. Până la urmă metode prin care nu se rezolvă problema, după două săptămâni groapa reapare în același loc, poate chiar mai mare. La noi se face o plombare în așteptarea unei noi plombări.” –Alex Vâlvoi, Asociația România Fără Gropi.

Pentru șoferii care dețin asigurare CASCO procedura de despăgubire este mai simplă dar pentru cei care NU au poliță facultativă primul pas este să ceară decontarea reparațiilor la Primărie, la Consiliul Județean sau Companiei de Drumuri, spune Cristian Muntean, președintele Asociației Service-urilor Auto Independente : ,, Trebuie să facă o fotografie gropii care a provocat acea avarie autovehiculului, să facă o fotografie la locaţia unde este situată acea groapă, să facă fotografie, de asemenea, la zona avariată a autovehiculului. Cu aceste materiale va merge în service, va efectua reparaţia pe banii săi, documentele emise de către service, factură şi deviz de reparaţie le anexează la o cerere care se transmite către responsabilul de drumuri. Dacă cererea se respinge șoferii șoferii vor ajunge la instanță unde au șanse mari de câștig dar procesele durează până la doi ani.

O piesă defectă la articulații sau direcție duce de cele mai multe ori și la stricarea altor componente, unele foarte importante pentru siguranța rutieră.

O bătaie înfundată se transformă rapid într-un troncănit iar costurile de reparații sunt și mai mari atenționează Maria Crețu, director service –auto : ,,Clienții au venit cu jantele strâmbe, cu anvelopa tăiată, cu amortizoarele îndoite, altul cu un pivot, aceste lucruri țin de siguranța rutieră. Un șofer a lovit un sâlp acoperit de zăpadă și a spart pompa de servo iar reparația a costat 1000 de euro.”

În București, sectorul doi încă nu are contract de întreținere iar reparațiile se fac în regie proprie cu drumarii de la Administrația Străzilor. Sectoarele 1,3 4,5 și 6 au acorduri cadru -fiecare de 10 milione de euro- pentru mentenanță și s-au mai pus plombe pe ici pe colo.

O amendă cuprinsă între de 6000 și 12 000 de lei cât poate da poliția rutieră pentru starea carosabilului nu pare foarte mare dar legea nu prevede un anumit termen pentru plombarea gropilor, a precizat Ovidiu Munteanu comisar șef Brigada Rutieră.

Ar fi imposibil să facem un top al celor mai ciuruite bulevarde din București, mai simplu este un clasament cu străzile care încă NU au gropi.