Situaţia economică a Europei este "încă incertă"

Scutul american antrachetă continuă să agite lumea politică şi militară.

Situaţia economică a Europei este încă incertă, iar în Egipt continuă violenţele - sunt câteva din temele care concentrează atenţia comentatorilor presei internaţionale.

Fără să fie chiar o surpriză, anunţul preşedintelui Rusiei privind scutul antirachetă american din Europa şi implicaţiile acestui demers continuă să fie urmărit de publicaţiile internaţionale.

În Russia Today aflăm că preşedintelui Medvedev "are planuri extinse pentru a aborda ceea ce Moscova numeşte o ameninţare la adresa securităţii naţionale, ca răspuns la eşecul Washingtonului de a apropia Rusia în problema sistemului european de apărare antirachetă".

Izvestia informează că "şeful statului a solicitat forţelor armate să elaboreze măsuri care, în caz de necesitate, pot să distrugă mijloacele informaţionale şi de comandă ale scutului antirachetă", iar Kommersant opinează: "Dmitri Medvedev a ameninţat Statele Unite ale Americii cu reluarea cursei înarmărilor", precizând însă că "preşedintele rus a confirmat disponibilitatea de a continua negocierile pentru scut, dacă se va ţine seama de interesele legitime ale Rusiei."

Din Statele Unite "Oficialii americani insistă că sistemul de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei", arată The New York Times şi aminteşte că preşedintele Medvedev a declarat că "sunt motive pentru a nu avea încredere în asigurările administraţiei Obama".

Şi The Washington Post analizează subiectul, însă se apleacă şi asupra politicii interne a Rusiei - cităm: "Medvedev, care intenţionează să renunţe la funcţie pentru a-i deschide calea actualului premier Vladimir Putin spre un nou mandat de preşedinte la alegerile din martie, este primul nume pe lista electorală pentru parlament a partidului de guvernământ Rusia Unită.

Avertismentul dur pe care Medvedev îl trimite Statelor Unite şi NATO pare să aibă drept obiectiv principal atragerea voturilor naţionaliştilor".

În Europa, Der Spiegel scrie despre criza monedei euro şi paralizia financiară, avertizând: "Se prefigurează ameninţarea unei crize financiare masive, care ar putea fi mai gravă decât precedenta".

Mai puţin pesimist, Le Monde anunţă că "Germania şi Franţa vor să modifice tratatele europene pentru o mai mare convergenţă a politicilor economice din zona euro în vederea rezolvării crizei datoriei" şi încearcă să anticipeze discuţiile întâlnirii Merkel-Sarkozy.

Violenţele din Egipt rămân în atenţia comentatorilor. "Ciocnirile dintre protestatari şi forţele de securitate reizbucnesc la Cairo", titrează The Washington Post, "ONU cere o anchetă asupra masacrului din Egipt", anunţă Le Monde, în timp ce Milliyet din Turcia scrie despre "Durerile naşterii noului Orient Mijlociu" şi continuă: "Faptul că în Piaţa Tahrir a curs din nou sânge dovedeşte încă odată că nu trebuie să ne aşteptăm la minuni de la Primăvara arabă".

Iranul rămâne pe poziţii, în ciuda ameninţărilor cu sancţiuni, constată presa franceză, în timp Washington Post este de părere că "în prim planul eforturilor din Vest de a face presiuni asupra Teheranului este preşedintele francez, Sarkozy" şi remarcă "mai multe jumătăţi de măsură de la administraţia Obama privind Iranul".

Eu-Observer publică şi o informaţie despre România, care cere curţii de la Strasbourg ridicarea imunităţii unuia dintre judecătorii acesteia.

Solicitarea vine după ce "Corneliu Bîrsan a pretins acordarea imunităţii şi pentru soţia sa, o judecătoare cu funcţie importantă investigată pentru fapte de corupţie", se mai arată în jurnalul european.