REGULAMENT Radio România Actualități și Sportpartner vă îndeamnă la mișcareREGULAMENT "O vacanţă de 6 zile pentru familia ta pe litoralul românesc"„Nu vei merge niciodată singur!", mesajul RRA și al altor 180 de radiouriREGULAMENTUL CONCURSULUI „Fii deștept financiar”Regulamentul de concurs RAOREGULAMENT CONCURS „RRA vă invită la teatru”Regulament concurs „Sănătate la Băile Tușnad”Regulamentul de concurs Germisara din cadrul emisiunii MatinalRegulament concurs GamaModelul declarației pentru deplasarea pe timpul nopțiiProiect special ”Românii de pretutindeni – Aproape de România”Radio România Actualităţi, postul numărul 1 în preferinţele ascultătorilor
.jpg)
Într-o mănăstire din județul Prahova este păstrată singura pisanie săpată în piatră care atestă ctitorirea unei biserici, în anul 1461, de către voievodul Vlad Țepeș.
Potrivit ghizilor turistici, în România ar exista numeroase locuri în care s-au păstrat urme și însemne ale lui Vlad Țepeș, voievod al Țării Românești din secolul XV. El ar fi contribuit la refacerea curților domnești din Târgoviște și București, mormântul său s-ar afla fie la mănăstirea Comana, fie la mănăstirea Snagov, el ar fi dezvoltat Cetatea Poenari din Argeș, iar în pofida obiecțiilor istoricilor, de numele lui s-ar lega chiar și popularul Castel Bran.
Cu toate acestea, dovezile sigure ale implicării lui Vlad Țepeș lipsesc în multe astfel de narațiuni. O excepție notabilă este pisania unei biserici din localitatea prahoveană Târgușoru Vechi. Biserica este situată în incinta Mănăstirii Turnu și a fost ctitorită de Vlad Țepeș, după cum arată pisania locașului de cult (vezi foto).
”Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad Voievod şi Domn a toată Ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Vlad Voievod, a zidit şi a săvârşit această biserică, iunie 24, în anul 6969 (1461), indictionul 9”, este scris, cu caracterele slavone ale vremii, în pisania păstrată de mănăstire la loc de cinste. Este vorba de o însemnare într-un bloc de piatră, în prezentat fragmentat în două piese, dar pe care este de presupus că l-a privit și aprobat însuși voievodul legendar. Reprezentanții mănăstirii spun că pisania de la 1461 este ”singura mărturie documentară a evlaviei marelui voievod”.
Potrivit arheologilor, cele mai vechi pisanii din România sunt cele din biserica Streisângeorgiu din județul Hunedoara. Prima pisanie este în altar, tot în slavonă, și e datată 1313: "La anul şase mii şi opt sute şi douăzeci şi doi, s-a început biserica cu ajutorul Sfântului Gheorghe şi al Maicii Domnului şi al tuturor sfinţilor pentru ajutorul şi iertarea păcatelor cneazului Balea şi pentru ajutorul şi mântuirea şi iertarea păcatelor popii Naneş şi ale lui Teofil zugravul". Cea de-a doua pisanie din aceeași biserică este la intrare, datează din 1408 și, în traducerea lui Nicolae Iorga, arată că ”Robul lui Dumnezeu jupân Laţco, roaba lui Dumnezeu jupâniţa Nistora, ctitorul jupân Chendreş, robul lui Dumnezeu Vlaicu fiul lui Chendreş au închinat mănăstirea Sfântului Gheorghe; moşul lor (...) Litovoiu diac. În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh a zidit jupânul Chendreş şi jupâniţa lui Nistora şi fiii lui această mănăstire sfântului marelui mucenic şi ostaş al lui Hristos Gheorghe şi s-a săvârşit şi s-a scris pentru pomenirea şi sănătatea şi mântuirea sufletelor lor în zilele lui Jigmon Craiu, Voevozii ardeleni Ioaneş şi Iacov, anul 6917, Octomvrie 2 zile”. Spre deosebire de pisania lui Vlad Țepeș de la mănăstirea Turnu, care e în piatră, pisaniile de la Streisângeorgiu fac parte din zugrăvelile succesive ale pereților bisericii.
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
.jpg)
.jpg)
