Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie şi Ioan

Sfinţii Trei Ierarhi, deşi au zile de pomenire proprii, sunt sărbătoriţi împreună la 30 ianuarie pentru a sublinia că între sfinţi nu există concurenţă.

Sărbătoarea Sfinţilor Trei ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur s-a născut din dorinţa Bisericii de a-i împăca pe susţinătorii care intraseră în dispută în secolul al XI-lea.

Creştinii din Constantinopol ajunseseră să se împartă în trei tabere. Fiecare susţinea pe unul dintre cei trei sfinţi. Se certau care dintre ei este mai mare, mai dăruit de Dumnezeu şi cu mai mare importanţă în Biserică.

Cearta s-a încheiat în urma unei minuni. Un mitropolit de atunci, Ioan al Evhaitelor, a avut mai multe viziuni.

I s-au arată pe rând cei trei Ierahi, şi apoi toţi dimpreună, şi i-au transmis acelaşi mesaj: „Noi în faţa lui Dumnezeu suntem uniţi şi nu există nici-o vrajbă între noi. Aşa să fie şi între creştinii care ne cinstesc.”

Mitropolitul Ioan a spus tuturor ce viziune a avut, a întrunit sinodul şi au hotărât ca cei trei Ierarhi să fie cinstiţi împreună la 30 ianuarie.

Sfântul Vasile cel Mare a fost episcop de Cezareea în Capadocia, între anii 370 şi 379 când a murit. Cei 9 ani i-au fost de ajuns să-şi dovedească spiritul de mare organizator al vieţii bisericeşti.

Este primul episcop creştin, cunoscut cu numele, care-şi pune problema unei asistenţe sociale organizate în Biserică. Se înfiinţează sub păstorirea sa spitale, orfelinate, case pentru bătrâni, toate acestea rămânând peste timp sub numele de Vasiliada – complex de aşezăminte creştine pentru ajutarea celor în nevoi.

Sf Vasile s-a preocupat la fel de mult de viaţa călugărilor şi a scris pentru ei Regulile monahale mari şi mici. De la Sfântul Vasile ne-a rămas şi Liturghia sa care se oficiază în cultul creştin răsăritean de 10 ori pe an.

Sfântul Grigorie Teologul, sau Grigore de Nazians a fost coleg de şcoală cu Sf Vasile cel Mare la Atena, şi episcop de Sasima. Când în Constantinopol se răspândea erezia ariană, Gigorie a fost chemat de credincioşii rămaşi ortodocşi să le fie episcop.

În capitala imperiului bizantin, Sf Grigorie şi-a câştigat renumele de Teologul prin cele 5 cuvântări ţinute într-o bisericuţă, despre Sfânta Treime, despre egalitatea şi distincţia celor trei persoane ale Sfintei Treimi. A scris şi multe imne teologice, fiind considerat între primii poeţi creştini.

Sfântul Ioan Gură de Aur a fost şi el Arhiepiscop de Constantinopol între anii 398 şi 407. Era un orator fără egal în vremea lui.

Felul în care vorbea i-a făcut pe creştinii de mai târziu din Constantinopol să-i atribuie numele de Gură de aur, în greacă Hrisostomos. El a lăsat Bisericii multe comentarii biblice şi Sfânta Liturghie care se oficiază în cea mai mare parte a anului în biserici.

A fost un om curajos, iar curajul l-a costat chiar viaţa. N-a ezitat să condamne în cuvântările sale păcatele împărătesei Eudoxia, şi a fost exilat. În exil şi-a sfârşit viaţa în anul 407.

Ascultă documentarul despre Sfinţii Trei Ierarhi, realizat de Mircea Toma: