Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Sfânta Maria Mare, praznic împărătesc

Cea mai mare sărbătoare creştină a verii adună în biserici, pe 15 august, sute de mii de români.

Articol de Remus Rădulescu, 15 August 2009, 11:33

Adormirea Maicii Domnului este cunoscută ca Sfânta Maria Mare, ultimul praznic împărătesc din anul bisericesc, sărbătoare care este pregătită printr-un post de două săptămâni, al treilea din acest an după postul Paştilor şi cel al Sfinţilor Petru şi Pavel.

Maica Domnului este cea mai înaltă "sfinţenie omenească cunoscută şi cinstită de Sfânta Biserică", iar Adormirea Maicii Domnului este cea mai de seamă dintre sărbătorile ei. Adormirea Maicii Domnului este cunoscută popular sub denumirea de Uspenia sau Sfânta Maria Mare şi celebrează ziua în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit. Popular este ziua care desparte lunile călduroase de cele reci.

Potrivit unei Tradiţii Apusene, preluată apoi şi de Biserica din Răsărit, Fecioara Maria a fost ridicată cu trupul la cer. Tradiţia spune că, apostolul Toma a lipsit de la înmormântarea Fecioarei Maria, dar a venit trei zile mai târziu şi a deschis mormântul pentru a se închina trupului Mariei, dar nu a mai găsit decât giulgiu în care fusese învelit trupul, ceea ce a dus la concluzia că Fecioara Maria a fost ridicată cu trupul la cer. Potrivit unei alte tradiţii, trupul a fost ridicat la cer din mâinile apostolilor Petru şi Pavel în momentul în care se pregăteau să îl pună în mormânt, rămânându-le doar giulgiul în care era înfăşurat. În Sfanta Scriptură nu se vorbeşte despre moartea Maicii Domnului, în schimb cântările şi imnurile de la Vecernia şi Utrenia sărbătorii vestesc adevărata tradiţie a Bisericii în această privinţă.

Fecioara Maria este identificată în Panteonul românesc în mai multe ipostaze: Sântămăria Mare (15 august), Sântămăria Mică (8 septembrie) şi cu sinonimele Maicii (Precesta Mare şi Precesta Mica). Importanţa calendaristică a Sântamăriei Mari este subliniată de postul de două săptămâni care o prefaţează (1-14 august), de pelerinajele organizate la mânăstirile cu acelaşi hram, de deschiderea unui important sezon de nunţi (16 august - 14 noiembrie), de începerea târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă, de praznicele de pomenite a morţilor şi pomenile date pentru cei în viaţă. Perioada dintre cele două Sântămării, numită Între Sântămării, se consideră timp optim pentru semănăturile de toamnă, "campanie de semănat". Cele doua Sântămării încadrează calendaristic Anul Nou Biblic (1 septembrie), presupusă Facere a lumii (anul 5508 i. H.).

Multe din trăsături specifice Anului Nou Biblic şi ale mitului creaţiei paterne a Lumii au fost preluate de Sântămăriile româneşti, purtătoare ale mitului creaţiei materne a Lumii. Sărbătoarea este menţionată pentru prima dată în secolul al V-lea în Siria, apoi în al VI-lea, în Apus, unde Adormirea Maicii Domnului se serba la 15 sau la 18 ianuarie. Generalizarea sărbătorii a fost făcută de împăratul bizantin Mauriciu, care a zidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani şi a stabilit ca 15 august să fie data fixă de celebrare.

Maica Domnului a beneficiat de o venerare aparte în Ortodoxie, fiind considerată deasupra celorlalţi sfinţi, existând mai multe biserici şi mănăstiri româneşti care poartă hramul Fecioarei Maria, dar şi localităţi care au acelaşi nume. În unele părţi ale României, a fost introdusă relativ recent o nouă formă de venerare a Fecioarei Maria, reprezentată de Prohodul Maicii Domnului, slujbă care se săvârşeste în special la mănăstiri, în ajunul praznicului Adormirii Maicii Domnului. Prohodul Maicii Domnului a fost alcătuit la începutul secolului al VI-lea de Manuel Corinteanul şi a pătruns în spaţiul românesc abia în secolul al XIX-lea.

Sărbătoarea este precedată de un post de două săptămâni, aspru, fiind considerat o "ruptură" din Postul Mântuitorului. În unele zone ale ţării, Sfânta Maria Mare era considerata zi de pomenire a morţilor, iar la Sfânta Maria Mică - Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie) sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume. De asemenea, în tradiţia populară sărbătoarea de la 15 august este "hotarul" care desparte lunile călduroase de cele friguroase, iar din această zi bărbaţii poartă căciula până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe (23 aprilie).

Potrivit statisticii Ministerului Administraţiei şi Internelor, 2.228.597 de români îşi serbează onomastica de Sfânta Marie Mare. Din datele statistice existente la nivel naţional, rezultă că 1.810.930 sunt femei care poartă numele de Maria sau derivate ale acestuia, iar 417.667 sunt bărbaţi botezaţi cu numele de Marin sau derivate ale acestuia. Dintre femei, cele mai multe poartă numele de Maria (1.388.197), urmate de Mariana (273.885), Marioara (65.077), Mioara (31.420), Marilena (25.507) şi Marina (24.144).

Sărbătorite sunt şi cele care poartă numele de Măriuca (2.116) sau Mariela (584).

Între bărbaţii sărbătoriţi în 15 august, se regăsesc cei cu nume precum Marian (299.867), Marin (114.199), Marinică (3.428) sau Marinache (173).

Catedrala Naţională a fost consacrată pentru cult
Lumina credinţei 26 Noiembrie 2018, 11:25

Catedrala Naţională a fost consacrată pentru cult

Catedrala Naţională din Bucureşti a fost sfinţită duminică, 25 noiembrie 2018, în prezenţa a zeci de mii de credincioşi...

Catedrala Naţională a fost consacrată pentru cult
Lumina credinţei 22 Noiembrie 2018, 08:13

Catedrala Națională va fi sfințită duminică, 25 noiembrie 2018

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Daniel al BOR vor sfinți duminică, 25 noiembrie, altarul noii Catedrale...

Catedrala Națională va fi sfințită duminică, 25 noiembrie 2018
Sfânta Marie Mare
Lumina credinţei 15 August 2018, 00:16

Sfânta Marie Mare

Creştinii sărbătoresc la 15 august Adormirea Maicii Domnului, zi care poartă numele popular de Sfântă Mărie Mare.

Sfânta Marie Mare
Coroana lui Ștefan cel Mare a fost reconstituită
Lumina credinţei 14 August 2018, 23:44

Coroana lui Ștefan cel Mare a fost reconstituită

Coroana reconstituită în ateliere din București a fost adusă la Mănăstirea Putna în ajunul hramului Mănăstirii, Adormirea...

Coroana lui Ștefan cel Mare a fost reconstituită
Ziua Înălţării Domnului şi a Eroilor
Lumina credinţei 17 Mai 2018, 08:18

Ziua Înălţării Domnului şi a Eroilor

La 40 de zile după Paşti este sărbătorită Înălţarea Domnului la cer de pe Muntele Măslinilor. În România, Joia Înălţării este...

Ziua Înălţării Domnului şi a Eroilor
Biserica Ortodoxă celebrează centenarul Unirii Basabiei cu România
Lumina credinţei 27 Martie 2018, 08:02

Biserica Ortodoxă celebrează centenarul Unirii Basabiei cu România

În Catedrala Patriarhială din București va fi oficiat un Te Deum în cinstea membrilor Sfatului ţării care au votat Unirea...

Biserica Ortodoxă celebrează centenarul Unirii Basabiei cu România
100 de ani de la restaurarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse
Lumina credinţei 05 Decembrie 2017, 07:55

100 de ani de la restaurarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse

La Moscova au continuat ieri, manifestările legate de marcarea a 100 de ani de la restaurarea Patriarhiei, dar şi 100 de ani...

100 de ani de la restaurarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse
Lumina credinţei 01 Decembrie 2017, 09:34

Andrei - un nume tot mai îndrăgit de români

Aproximativ 720 000 de români poartă numele Sfântului Andrei în diversele sale variante.

Andrei - un nume tot mai îndrăgit de români