Sever Voinescu a fost invitat la Maratonul de Duminică

Deputatul, analistul politic şi jurnalistul, Sever Voinescu, a acceptat invitaţia Maratonului şi a fost prezent în această duminică în studioul Radio România Actualităţi.

Printre temele de discuţie s-au numărat imaginea scenei politice româneşti, experienţa campaniei prezidenţiale, experienţa „americană” şi utilitatea blogului în politică.
În viziunea politicianului, „în România există o altfel de percepţie asupra rolului politicii şi asupra inserării politicianului în propria familie, diferită de modelul american, unde e ceva obişnuit ca politicienii să se urce pe scenă cu nevasta şi copiii”.

Însă aceasta nu este singura diferenţă dintre scena politică românească şi cea americană. Deosebiri există şi la nivelul organizării partidelor politice americane, a sistemului de finanţare, dar şi la nivelul mentalităţilor.

În ceea ce priveşte scena politică românească, Sever Voinescu a declarat: „Eu cred ca în România vremea liderilor a trecut. În acest moment, niciunul dintre partidele din România nu are un lider cu adevărat carismatic, un lider care să fie capabil să câştige de unul singur alegeri una după alta şi, în acelaşi timp, să tragă o formaţiune politică după el.”

Întrebat de ce intră atât de puţini oameni noi în politică şi de ce intelectualii stau mai degrabă departe de politică, Sever Voinescu a răspuns:„Cred că există în general o anume antipatie faţă de politică în societatea românească. Mă grăbesc să adaug că este perfect justificată şi sunt convins că o grămadă de oameni de treabă, care altfel se gândesc cu responsabilitate la Cetate, ezită să intre în politică pentru că ceea ce văd, cel puţin la televizor, prin ziare sau mijloacele media, nu le place şi atunci, evident, nu vrei să practici o îndeletnicire care mai degrabă îţi repugnă. Şi probabil că aceşti oameni de treabă se gândesc că îşi ajută ţara şi îţi ajută comunitatea, făcându-şi pur şi simplu meseria, onest, greu, pentru că dacă vrei să fii onest e o luptă asta, acolo unde sunt".

"În ceea ce îi priveşte pe intelectuali, lucrurile sunt puţin mai simple din punctul meu de vedere. Intelectualii sunt, în esenţa lor, naturi solitare. Ei vin greu în grupuri, se aliniază greu în organizaţii, în maşinării, chiar şi atunci când vin în viaţa unei organizaţii de tip politic, cum e un partid, nu le place, se simt inconfortabil în ea, caută nod în papură; sunt cu alte cuvinte oameni care preferă cel mai adesea, în numele patriotismului care îi animă, să slujească binele public din afara partidelor politice şi precizez că e foarte bine să slujeşti binele public şi din afara partidelor politice.”

Audi: