Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: SERVICIUL DE NOAPTE Joi, 06 August

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Radiojurnal

12 Decembrie 2019
Vizualizari: 452
Comentează add

Şedinţa comună a parlamentului pentru angajarea răspunderii guvernului

radiojurnal

Foto: Agerpres

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (12 decembrie, ora 12:19) - Reporter: Şedinţa comună în care guvernul Orban îşi angajează răspunderea pe modificări la Legile justiţiei a început. Să îl ascultăm pe premierul Ludovic Orban.
Ludovic Orban: Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, stimaţi deputaţi şi senatori, primul proiect de lege pe care guvernul îşi angajează răspunderea este legea privind unele măsuri aplicabile în anul 2020 referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional. Deci, practic, a trebuit să modificăm titlul, ca urmare a unor amendamente admis. Proiectul de lege iniţial a prevăzut prorogarea termenului de intrare în vigoare pentru articolele din Legile justiţiei care prevedeau pensionarea anticipată a magistraţilor, care prevedeau trecerea de la complete formate din doi judecători la complete formate din trei judecători şi, de asemenea, vechimea necesară pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Am luat act că Parlamentul României a adoptat un act normativ prin care au fost prorogate termenele pentru pensionarea anticipată a magistraţilor şi, de asemenea, pentru trecerea de la completele de doi. Ca urmare a adoptării de către Parlamentul României a acestor modificări au fost formulate amendamente din partea domnului deputat Ioan Cupşa, de asemenea din partea domnului senator Robert Cazanciuc, domnul senator Robert Cazanciuc a avut şi un alt amendament, am acceptat amendamentul înaintat de domnul deputat Ioan Cupşa şi partea de amendament formulat de domnul Cazanciuc prin care am scos din corpul legii cele două articole care se referă la prorogarea termenului de intrare în vigoare pentru pensionarea anticipată a magistraţilor şi pentru trecerea de la completurile de doi la completurile de trei. Am păstrat în corpul legii articolul care se referă la vechimea necesară pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, deci am respins amendamentul domnului senator Robert Cazanciuc, iar forma finală a legii este: Lege privind unele măsuri aplicabile în anul 2020 referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari. Articolul unic are următorul cuprins: Admiterea la Institutul Naţional Magistraturii în anul 2020, precum şi formarea profesională iniţială, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate ale auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii în anul 2020 se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor articolelor de la 1-12 şi 16 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii numărul 303/2004 privind statutul juidecătorilor şi procurorilor, Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii numărul 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii cu modificările ulterioare.
Ludovic Orban: Sigur că puteți înțelege de ce am decis să ne angajăm răspunderea pe un astfel de proiect de lege, pentru că, dacă nu am fi luat această inițiativă, cu siguranță sistemul de justiție ar fi fost grav afectat, iar accesului cetățenilor la actul de justiție ar fi fost restrâns dramatic, iar disfuncționalitățile provocate în sistemul de justiție ar fi afectat grav sistemul de justiție. Ne bucurăm că parlamentul a adoptat practic actul normativ prin care prorogă termenele și rămânem cu acest articol în cuprinsul legii.Vă mulțumesc.

Reporter: Aşadar, premierul Ludovic Orban a anunţat că primul proiect este Legea pentru concursul la Institutul Naţional de Magistratură. Să-l ascultăm pe preşedintele de şedinţă, Marcel Ciolacu.

Marcel Ciolacu: Doamnelor şi domnilor deputaţi senatori, ca urmare a prezentării în faţa parlamentului a proiectului de lege privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea în anul 2020, pentru care guvernul și-a asumat răspunderea, începând cu data de astăzi, curge termenul de trei zile, în care poate fi depusă moțiunea de cenzură potrivit articolului 114, alineatul 2 din Constituția României. Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă prima ședință comună, de astăzi, a Camerei Deputaților și Senatului.
Considerând că nu este nevoie de o pauză... Domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniștri, doamnelor și domnilor deputați senatori, a doua ședință a Camerei Deputaților, declar deschisă, și vă anunț că din totalul de 465 de deputați și senatori și-au înregistrat prezența 172. Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună, stabilită de birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare au fost distribuite. Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi în formă distribuită. Dacă nu, supun votului dumneavoastră. Vot, vă rog. 133 de voturi pentru și 15 abţineri. Ordinea de zi a fost aprobată. Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru sunt comentarii. Dacă nu, supun votului dumneavoastră. Vot, vă rog. Cu 134 de voturi pentru şi 14 abţineri programul de lucru a fost aprobat. Pe ordinea de zi a acestei şedinţei avem angajarea răspunderii guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea, completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane. Reamintesc faptul că acest proiect de lege a fost depus la parlament la data de 11 decembrie 2019. Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, sedinţa din 11 decembrie 2019, în conformitate cu prevederile articolului 114, alineatul trei din Constituţie, au stabilit perioada pentru depunerea amendamentelor, începând cu ziua de miercuri, 11 decembrie 2019, până în ziua de joi, 12 decembrie 2019, ora 10:00, precum şi transmiterea acestora la guvern, urmând ca guvernul să hotărască asupra amendamentelor şi să prezinte parlamentului proiectul de lege asupra căruia îşi asumă răspunderea în forma finală. Cu aceste precizări, invit la tribună pe domnul prim-ministru Ludovic Orban pentru prezentarea proiectului de lege. Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Ludovic Orban: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, al doilea proiect de lege pentru care guvernul îşi angajează răspunderea este proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane. Voi încerca să am o expunere cât mai succintă. Motivul pentru care am decis să ne angajăm răspunderea pe acest proiect de lege este acela că Ordonanţa guvernului numărul 51, care teoretic a fost adoptată pentru a asigura punerea în practică a regulamentului 1370 de fapt a creat situaţii negative în domeniul transportului intrajudeţean, transformând din serviciul public de transport în serviciul comercial şi de asemenea, prelungind valabilitatea licenţelor şi implicit, obligaţia de organizare a procedurilor competitive pentru acordarea licenţelor pe traseele din cadrul transportului intrajudeţean până în 2023. Ludovic Orban: Asta este pe scurt. Să ştiți că la ora actuală există copii care nu se duc la școală din cauza faptului că nu li se mai subvenționează, nu li se mai decontează naveta școlară. De asemenea, sunt afectate și alte categorii vulnerabile de populație, datorită aplicării Ordonanței de Urgență 51. Dintre amendamentele care au fost prezentate de deputați și senatori, opt la număr, am decis să respingem șase amendamente, am acceptat două amendamente.
Primul amendament, după Articolul 3 se adaugă punctul 1 cu urmatorul cuprins - articolul 10, alineatul 1 se modifică după cum urmează: valabilitatea actualelor programe de transport județean și, după caz, a licențelor de traseu pentru transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate la nivel județean se prelungește până la data de 30 iunie 2021. În textul inițial era prevăzută prelungirea valabilității licențelor până data de 31 decembrie 2020. Am luat act de acest amendament și, mai ales, de rigorile privitoare la organizarea pașilor de pregătire a procedurilor competitive pentru adjudecarea acestor trasee și am considerat, am acceptat să mărimi cu șase luni de zile valabilitatea licențelor operatorilor. Pe cale de consecință, am aceptat și amendamentul de la Art. 6, Consiliile județene au obligația de a derula până la data de 1 iulie 2021, procedurile pentru încheierea contractelor de servicii publice potrivit regulamentului nr. 1.370 pe 2007 al Parlamentului European și a Consiliului, din 23 octombrie 2007, privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a regulamentelor numărul 1.191/69 și numărul 1.107/70 ale Consiliului, cu modificările și completările ulterioare. Menționez că aceste amendamente au fost formulate de Marius Bodea. De asemenea, am mai primit șase amendamente, formulate de domnul denator PSD Vasilică Toma și alte amendamente formulate de grupul parlamentar al PSD, pe care guvernul nu le-a acceptat.
Am respins aceste amendamente. Deci în cuprinsul legii, ca urmare vor fi acceptate şi introduse aceste amendamente. De asemenea, menţionez, ca şi la actul normativ, că ne-am însuşit observaţiile consiliului legislativ, care sunt strict de tehnică legislativă. Vă mulţumesc.
Reporter: Aşadar, s-a terminat şi a doua şedinţă comună în care guvernul Orban şi-a angajat răspunderea pentru al doilea proiect, cel privind transportul de persoane. Şedinţele continuă.
Marcel Ciolacu: Doamnelor şi domnilor, deputaţi şi senatori, ca urmare a prezentării în faţa parlamentului a proiectului de lege pentru modificarea-completarea unor acte normtive în domeniul transportului de persoane pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea începând cu data de astăzi curge termenul de trei zile în care poate fi depusă moţiunea de cenzură, potrivit articolului 114, alineatul 2 din Constituţia României. Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă cea de-a doua şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. În cazul în care nu este nevoie de nici o pauză, voi continua. Domnule prim-ministru, doamnelor, domnilor miniştri, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, declar deschisă cea de-a treia şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că din numărul de 465 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 172. Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilită de birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare au fost distribuite. Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi în forma distribuită. Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră. Vot, vă rog. 129 de voturi pentru, 16 abţineri. Ordinea de zi a fost aprobată. Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru sunt comentarii. Dacă nu, supun votului dumneavoastră. Vot, vă rog. 128 de voturi pentru, 16 abţineri. Programul de lucru a fost aprobat. Pe ordinea de zi a acestei şedinţe avem angajarea răspunderii guvernului asupra proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020./ilapadat
Reamintesc faptul că acest proiect de lege a fost depus la parlament la data de 11 decembrie 2019. Birourile permanente ale celor două Camere cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în ședința de 11 decembrie 2019, în conformitate cu prevederile Articolului 114 Alineatul 3 din Constituție, au stabilit perioada pentru depunerea amendamentelor, începând cu ziua de miercuri, 11 decembrie 2019, până în ziua de joi, 12 decembrie 2019, ora 10:00, precum și transmiterea acestora la guvern, urmând ca guvernul să hotărască asupra amendamentelor şi să prezinte parlamentului proiectul de lege al asupra căruia își asumă răspunderea în forma finală. Cu aceste precizări îl invit la tribună tot pe domnul prim-ministru Ludovic Orban pentru prezentarea proiectului de lege. Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Reporter: Premierul Ludovic Orban se îndreaptă către microfon pentru a anunţa amgajarea răspunderii guvernului pentru legea plafoanelor pentru anul 2020.

Ludovic Orban: Domnule preşedinte, doamnelor și domnilor senatori și deputați, guvernul a luat decizia de a îşi angaja răspunderea pe proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal bugetar pe anul 2020 dintr-un motiv pe care vreau să îl mai repet, deși am declarat în repetate rânduri în fața presei: obiectivul nostru este ca proiectul de lege al bugetului de stat și proiectul de lege al bugetului asigurărilor sociale de stat să fie adoptate până în data de 31 decembrie. Trebuie să curmăm această practică în care sunt încălcate legi; vă readuc aminte - Legea finanțelor publice, Legea 500, conform căreia guvernul are obligația de a înainta proiectul de lege a bugetului de stat și proiectul de lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat parlamentului până în data de 15 noiembrie. Este vital pentru buna funcționare a economiei românești, a instituțiilor publice, a autorităților locale și până la urmă este vital pentru fiecare cetățean român să cunoască foarte clar ce se va întâmpla pe anul viitor. Firmele să își facă un plan de afaceri, autoritățile locale să poată să își adopte bugetele. De asemenea, instituțiile publice să știe foarte bine cum să își planifice toate activitățile, cheltuielile publice. De asemenea, proiectele de investiții noi să nu fie blocate, pentru că se știe foarte clar că până la adoptarea legii bugetului de stat și până la adoptarea bugetelor locale nu se poate demara niciun obiectiv nou de investiții și nu se pot decât continua investițiile începute în anul sau în anii anteriori.

Ludovic Orban: De asemenea, orice cetățean trebuie să știe, indiferent că este om de afaceri, angajat în mediul privat, angajat în sectorul public, om aflat la vârsta de pensionare, trebuie să ştie la ce venituri se poate aștepta în cursul anului 2020. Este un obiectiv extrem de important la care ținem în mod deosebit. Pentru a putea facilita realizarea acestui obiectiv, știindu-se foarte bine că nu se poate adopta în guvern și trimite spre dezbaterea și aprobarea parlamentului legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale, fără să intre în vigoare legea privind aprobarea plafoanelor în indicatori specificați în cadrul fiscal bugetul pe 2020, am decis să apelăm la această procedură care ne poate garanta că această lege este adoptată într-un timp care să ne permită să putem să finalizăm procedura de adoptare în guvern a proiectului legii bugetului de stat și a proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat, astfel încât să avem timp ca aceste proiecte de legi să fie adoptate până la data de 31 decembrie. Cred că ați constatat din declaraţiile publice, dar și din realitatea care este prezentată de Ministerul Finanțelor, de toate celelalte autorități, în cursul acestui an deficitul bugetar va depăși procentul de 4% din produsul intern brut. Este clar că, urmare a acestui deficit bugetar pe anul 2019, trebuie să facem pași spre a readuce deficitul bugetar în cadrul prevederilor stabilite în tratatul Uniunii Europene, și anume sub procentul de 3% din produsul intern brut. Acesta este obiectivul nostru, sigur că acest obiectiv nu poate fi atins în cursul anului 2020. Vă readuc aminte că pe lângă cheltuielile care au trebuit efectuate în cursul acestui an, anul viitor trebuie aplicată legea pensiilor, trebuie aplicată legea salarizării în sectorul public și alte legi care generează cheltuieli suplimentare. Și, din păcate, văd că în parlament este o febrilitate foarte mare și continuă să fie adoptate legi care generează cheltuieli pentru care nu există resurse bugetare, în condițiile în care, vă spun foarte limpede, suntem într-o situaţie extrem de dificilă. Gândiți-vă că am construit această lege și implicit, toată construcția bugetară, în condițiile în care aplicarea legii pensiilor înseamnă cheltuieli de 16 miliarde în plus. Ca să nu vă mai evidențiez și toate celelalte categorii de cheltuieli, în condițiile în care a menținut alocarea procentului de 2% din produsul intern brut, conform angajamentelor pe care le-am luat la nivelul NATO, cheltuieli pentru apărare, în condițiile în care am încercat să creștem un pic cheltuielile pentru educație, în condițiile în care am construit bugetul fără să afectăm cheltuielile pentru investiții, chiar să încercăm să mărim un pic cheltuielile pentru investiții, în măsura în care va fi posibil. V-o spun limpede, să știți, bugetul României pe 2020 nu mai suportă nici o nouă cheltuială suplimentară. Orice cheltuială suplimentară, care este rezultatul adoptării unor legi, va duce la creșterea deficitului sau la imposibilitatea de a efectua cheltuieli vitale pentru dezvoltarea economică a României, finanțarea obiectivelor de infrastructură, cheltuieli vitale pentru dezvoltarea localităților, cheltuielile finanțate pe Programul Național de Dezvoltare Locală, de asemenea, va crea probleme mari inclusiv pentru absorbția fondurilor europene, datorită capacității reduse de co-finanțare, care există la nivelul instituțiilor publice, în special la nivelul autorităților publice locale. V-am spus lucrurile astea ca să reflectați, poate, când vor mai veni proiecte de legi, indiferent de cine sunt inițiate ele, să vă gândiți că este aproape imposibil să mai continuăm cu acest sistem în care venim cu proiecte de legi fără să identificăm sursele de finanțare, care să genereze niște facilități și niște drepturi. Am văzut, de exemplu, că a trecut de Comisia de muncă o revenire la sistemul de calcul al pensiilor pentru cadrele militare raportate la salariul brut, și nu la salariul net. Am rămas chiar interzis, în condițiile în care guvernul PSD a fost cel care, dându-şi seama că nu este normal ca aceste pensii să fie calculate la salariul brut, a dus nivelul pensiilor la salariu net să văd că a fost o mare veselie și că toată lumea a susținut revenirea la sistemul de calcul al pensiilor raportat la salariul brut.
Vă citesc doar câteva elemente importante din proiectul de lege. Ne propunem pentru anul 2020 un deficit de 3,6 din produsul intern brut, iar pentru anul 2021 un deficit de 3,34, evident, obiectivul fiind acela ca în anul 2022, cel târziu, să putem să reducem deficitul sub 3%, astfel încât să respectăm prevederile tratatului. Nu este posibil ca în momentul de față fără să aplici măsuri de austeritate, care pot să ducă la o comprimare economică să reduci deficitul dintr-odată. Au încercat alții. Practic, reducerea deficitului trebuie să fie graduală, fără să fie afectate politicile economice care să permită menținerea unei creșteri economice, evident, chiar întărirea sustenabilității creșterii economice, bazat mai mult pe creșterea investițiilor, pe creșterea competitivității, pe aplicabilitatea inovației și cercetării, decât pe stimulente artificiale de creștere a consumului, așa cum s-au aplicat politicile, din păcate, în ultimii trei ani și care iată în ce situaţie ne-au adus. În ceea ce priveşte plafonul cheltuielilor de personal pentru anul 2020, plafonul este prevăzut la 9,7, iar pentru 2021 vrem să reducem de la 9,7 din produsul intern brut la 9,4 din produsul intern brut. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârșitul anului 2020 este de maximum 40% din produsul intern brut. Vă spun că este foarte dificil de respectat acest angajament, dar ne-am luat acest angajament, în condiţiile în care, hai să fim cinstiți, să ne uităm la costul finanțării deficitului bugetar și la creșterea costului finanțării deficitului bugetar în ultimii doi ani de zile, o creștere constantă, care se vede de altfel și în creșterea cheltuielilor pe care le avem în structura bugetului de stat privind serviciul datoriei publice. Gândiți-vă că orice credit pe care îl luăm în condiții împovărătoare, cu dobânzi care trebuie plătite, mai ales dacă e vorba de credite pe termen lung, de copiii noștri și de părinții noștri, practic ne generează un cost al finanțării pe care va trebui să îl plătim toți.
În ceea ce privește plafonul pentru finanțările rambursabile contractate de unitățile sau subdiviziunea administrativ- teritorială a fost stabilit la suma de 1,2 miliarde, iar plafonul privind tragerile din finanțări rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate la suma de 1,3 miliarde.
De asemenea, plafonul privind emiterea de garanții de către guvern prin Ministerul Finanțelor Publice și de către unitățile, respectiv subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru anul 2020 este stabilit la 8 miliarde. Nu voi mai intra în prezentarea altor detalii din anexă, trec la amendamente. Au fost formulate patru amendamente, un amendament formulat de grupul parlamentar USR, care prevede ca plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent din PIB să fie de 3% în 2020 și de 3% și în anul 2021. Am respinsă acest amendament.
Al doilea amendament a fost formulat de deputații și senatorii ALDE - Andrei Dominic Gerea, Varujan Vosganian, deputaţi, și de senatorul Ion Popa - care prevede ca plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în PIB este în anul 2020 de minus 3,95%, iar în anul 2020 - 2021, de 3,6%. De asemenea, nu am acceptat introducerea acestui amendament.
Am acceptat două amendamente, care au fost formulate de domnul deputat PNL Bogdan Huțucă. La Art. 3, alineatul 5 prin derogare de la prevederile Art. 6 și 7, din Legea numărul 69/ 2010 republicată, cu modificările și completările ulterioare. În anul 2020, plafoanele nominale ale cheltuielilor totale și ale cheltuielilor de personal stabilite potrivit dispozițiilor Art. 29, alineatul 1, litera C din aceeași lege sunt cele prevăzute în Anexa 1 și, evident, se prevede în Anexa 1, creșterea de la 78.338.000,1 de 78.792.000,8 bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale.
Este un amendament pe care l-am acceptat ca urmare a faptului că am acceptat propunerea Asociației Municipiilor și a altor autorități locale, pentru a întări autonomia locală și sursele directe de venit la bugetul local, să creștem de la 60 la 64%, procentul din impozitul pe venit care este alocat direct către bugetele locale. Vă mulțumesc.

Reporter: Aşadar, cele trei şedinţe, în care guvernul Orban și-a angajat răspunderea pentru cele trei legi s-au terminat. Dacă în trei zile nu se depune moțiune de cenzură, documentele se consideră adoptate. Deocamdată atât de aici de la Parlament. Mulțumesc.

Transcriere asigurată de Agenţia de presă RADOR.


Etichete angajarea răspunderii guvernuluiparlamentLudovic Orban

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live