Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal (continuare) Joi, 07 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

22 Ianuarie 2016
Vizualizari: 2204
Comentează add

Criza migranților, relațiile cu Rusia, deciziile Grupului de la Vișegrad, cotele de migranți în problematica stabilității relațiilor europene.

Securitatea continentală și coeziunea UE

radu-dobritoiu

Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Vorbim în această seară despre securitatea continentală şi despre problemele din ultima perioadă, dominată de criza migranţilor, cu cotele ce se doresc alocate fiecărei ţări, dar şi de alte evoluţii ce par să afecteze coeziunea UE. În timp ce ţările din Grupul de la Visegrad au anunţat că nu vor accepta cotele de migranţi impuse de UE, proiect susţinut în principal de Germania, Franţa a cerut activarea clauzei de solidaritate în caz de agresiune asupra unei ţări din Uniune. În estul Europei, Republica Moldova este din punct de vedere economic într-o situaţie critică, la care se adaugă şi probleme de ordin politic. Invitatul ediţiei este generalul de brigadă în rezervă, profesor universitar doctor Stan Petrescu. Vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta "Euroatlantica" despre securitatea continentală.
Bună seara, domnule general Stan Petrescu! Bine aţi revenit la "Euroatlantica", la Radio România Actualităţi!

 Stan Petrescu: Bună seara, domnule Dobriţoiu, şi vă mulţumesc foarte frumos pentru invitaţie! Şi la mulţi ani pe anul acesta!
Radu Dobritoiu: Mulţumesc foarte mult. Domnule general, UE... Am discutat şi anul trecut despre această problemă a coeziunii UE pe fondul migranţilor cu mai multe valuri, anticipându-se că şi în acest an vom avea peste 500 de mii de migranţi care vor veni pe Bătrânul Continent din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu, o criză în evoluţie aşadar, care pare să afecteze coeziunea UE.
Stan Petrescu: Într-adevăr, acest flux masiv, această invazie, aceşti migranţi care au atacat Europa pe toate laturile ei... sau securitatea continentală este pusă într-o stare de disfuncţionalitate. Astfel că UE sau Europa a ajuns să fie cu ochii pe ea însăşi, fiind obligată mai mult ca oricând să-şi reanalizeze urgenţele, priorităţile, obiectivele şi modalitatea de a găsi cea mai bună cale de rezolvare a acestei situaţii, pentru ca ea să rămână în continuare viabilă. Prin urmare, acest aflux de migranţi a pus-o într-o stare de dificultate şi ceea ce este cel mai grav afectată este securitatea UE şi, în mod implicit, şi securitatea ţărilor care o compun sau o alcătuiesc. Aşa că UE din punct de vedere al securităţii se confruntă cu propriile ei slăbiciuni, cu propriile ei limite, cu propriile ei şocuri de euroscepticism, cu propriile ei obsesii şi contradicţii. Mai mult ca oricând, euroscepticii şi-au găsit un teren de aplicare, voci care să reprezinte în spaţiul public şi, după părerea mea, cei care se ocupă cu asemenea scenarii şi care doresc scindarea sau divizarea Europei..., se pare că şi-au atins ţintele, pentru că, dincolo de aceste migraţii, eu ştiu, poate în bună parte sunt justificate dacă vorbim de refugiaţii economici sau cei care fug de urgia războiului, dar sunt şi cantităţi masive de migranţi care sunt trimişi şi care sunt plătiţi, care, practic reuşesc să invadeze Europa, rezultă din sloganele lor, din lozinci şi mai ales din acţiunile care au început să se desfăşoare în Europa, iată, Germania deja s-a săturat de imigranţi, concepţia doamnei Frau Merkel este cu totul alta. Dacă cu câteva luni în urmă declara cu optimism şi cu acribie că îi vor primi iată ce se întâmplă în Bavaria, în Koln şi în toate oraşele germane, dar şi în oraşele de dincolo de UE, Danemarca, Suedia, etc, unde aceste manifestări ale migranţilor au creat deja mari probleme de securitate europeană. Aşadar, liderii care conduc la ora actuală UE, preşedintele Consiliului European, preşedintele Parlamentului European, preşedintele Comisiei Europene şi Lady Pesc, cum îi spun Federicăi Mogherini, cea care este Înalt Reprezentant şi Responsabil de securitate, iată, sunt puşi într-o stare mare de îndoială. Alături de acestea, statele sau unele state şi mă refer la cele din Estul Europei sau centrul est-european, cum aş aminti de cele de la Vişegrad, deja se opintesc împotriva calculului contabilicesc de a impune un număr de imigranţi, sunt nişte ţări care deja îşi pun mari probleme cu ce cantităţi de imigranţi sunt obligaţi să îi cazeze.

 Radu Dobritoiu: Aţi adus aminte de eurosceptici, care contribuie la aceste, le putem numi chiar tensiuni, din interiorul UE la nivelul politic şi la nivel politic, diplomatic, mai degrabă. Dar alături de aceşti euroseptici sunt sigur că nu doar ei contribuie sau poate ei contribuie vizibil sau la vedere la, să spunem, aceste neînţelegeri la nivelul UE, dar bănuiesc că şi Moscova are un interes în tot ceea ce se întâmplă.
Stan Petrescu: Fără îndoială că ea are un interes extraordinar de mare pentru a controla Europa. Am face, să spunem, sau am pune în oglindă două situaţii şi mă refer la cea de după cel de-al doilea război mondial când Reihardt Gehlen - vezi celebra carte "Mâna cenuşie" - dispunea pe perioada când era şeful spionajului lui Hitler de 6000 de agenţi în spaţiul est-european, de după război acesta este recuperat de americani, este exploatat, ş.a.m.d., revine în Germania, formează BND, este cercetat şi interogat de ziarişti, cărora le răspunde la întrebarea "ce se întâmplă cu dvs domnule Gehlen de rezistaţi şi pe cine serviţi?", "Eu îmi servesc Germania". Sigur că, după acest model, şi serviciile de informaţii ruseşti controlează Uniunea Europeană foarte bine, pentru că din statele foste europene care au pătruns în cadrul Uniunii Europene, această reţea de agenţi de după modelul lui Reinhard Gehlen îşi desfăşoară cu foarte multă eficacitate acţiunile Moscovei, reuşind agenţi de influenţă pe care noi îi vedem în media, pe care îi vedem în diverse situaţii, ocupă funcţii de conducere care fac jocul Moscovei şi aceştia sunt cei mai abili eurosceptici, spunând că Uniunea Europeană nu poate să funcţioneze, iată, dovadă, că slăbiciunile ei sunt vizibile, dovadă că intră mii şi sute de mii de imigranţi, Grecia este spartă, spaţiul Schengen, unele state şi-au închis frontierele, îşi fac garduri, deci spaţiul Schengen este pus în dificultate, iar Tusk, a şi spus-o, cădacă la Consiliul european din martie nu vor ajunge la o soluţie de securizare a frontierelor şi statele să înţeleagă că altă soluţie nu este, Schengen s-ar putea să dispară. Or, Schengen a fost şi este cea mai frumoasă realizare a UE, în sensul de a asigura libertatea de mişcare şi a capitalelor şi a serviciilor, ceea ce dădea vitalitate şi dinamism economic UE. Or, acestea sunt acum puse într-o stare de aşteptare şi într-o stare de desfiinţare. Grav…

Radu Dobritoiu: Vom mai vorbi despre Schengen în emisiunea din această seară, domnule general, pentru că este o problemă importantă. De fapt, s-a dovedit că teoria formelor fără fond poate fi aplicată şi la spaiul Schengen. Până atunci însă, Parlamentul European, să amintim, vrea să amelioreze aplicarea clauzei de apărare reciprocă, a cărei activare a fost solicitată pentru prima dată în istoria UE de Franţa, după atentatele de la Paris, conform unei rezoluţii adoptate astăzi la Strasbourg, relatează Agenţia France Press. Parlamentul cere astfel consiliului şi statelor membre să elaboreze şi să adopte cât mai curând un cadru politic pentru aplicarea art. 42-7 al tratatelor europene, care prevede o clauză de solidaritate în caz de agresiune asupra unei ţări din Uniunea Europeană. Iată, avem acest articol, dar nu avem procedura. Franţa, în acest moment, a cerut activarea articolului, dar este dificil ca acesta să fie pus în funcţiune.
Stan Petrescu: Una dintre slăbiciunile în ceea ce priveşte securitatea UE o constituie decizia politică. Uniunea Europeană s-a construit, din punct de vedere economic, politicile ei sunt extrem de vizibile şi cu rezultate notabile, dacă mă refer la politica economică, la politicile agrare, educaţie, învăţământ etc., fonduri şi care au dinamizat, ca să spunem aşa, aceste politici. Una dintre marile probleme ale UE şi care nu a fost rezolvată - este în discuţie de ani de zile - o constituie politica externă de securitate comună, dar mai ales politica sau uniunea politică a acestor 28 de state. Iată o singură paranteză: Uniunea Europeană are o Constituţie, Tratatul de la Lisabona, tratatul asupra Uniunii Europene, are o comisie care este un guvern, alcătuit din 28 de comisari miniştri, are un drapel, are o monedă unică, simbol al puterii economice al acestei construcţii politico-economice, are un parlament, are un consiliu care este extrem de puternic, iar Tratatul de la Lisabona a adus îmbunătăţiri excepţionale tuturor acestor mecanisme de funcţionare. Cum am spus, are un drapel, are un imn, Ode an die Freude, compus de Friedrich Schiller, cu cinci ani înainte de Revoluţia Franceză şi care are un text extraordinar, nu? Iată, toate însemnele unui stat sunt, în schimb nu există - ce? - compunerea sau fizionomia sa politică. Este o federaţie? Sunt nişte state unite? Dar aici se pun mari probleme de transfer al suveranităţii statelor.

Radu Dobritoiu: Nu există declinările, nu există procedurile sub...
Stan Petrescu: Exact. Adică fizionomia politică şi să se ia o decizie politică. Prin decizia politică înseamnă să avem un guvern care să-şi /.../ autoritatea în largul frontierelor Uniunii Europene, aproape de 500 de milioane de km pătraţi la o populaţia de 500 de milioane de locuitori, să aibă un guvern responsabil, dar statele se feresc de transferul de suveranitate, deşi, dacă s-ar transmite suveranitatea acestei formaţii plitice a Uniunii Europene, statele ar beneficia de mai multă securitate, statele ar beneficia de mai multă autoritate, iar decizia politică ar fi într-adevăr funcţională şi ar da şi răspuns Americii, zice 'bine, bine, venim în Uniunea Europeană, dar cu cine dăm mâna'?
Radu Dobritoiu: Domnule general, Euroatlantica este o emisiune care susţine euroatlantismul, cu siguranţă şi am făcut-o tot timpul. Noi prin această analiză nu facem decât să spunem foarte clar care sunt problemele care ar trebui rezolvate în spaţiul european şi bineînţeles în spaţiul euroatlantic, să nu înţeleagă ascultătorii noştri greşit.
Stan Petrescu: A, nici vorbă, nici vorbă! Este una din /.../ pe care ei vor să... - diriguitorii actuali ai acestei frumoase construcţii sau cea mai frumoasă construcţie, este un vis, dacă vreţi, al Uniunii Europene, de a construi decizia politică, structuri militare sunt, de inteligence sunt, de analiză sunt, avem informaţii, dar practic aşteptăm decizia politică de securizare a acestei construcţii politice.
Radu Dobritoiu: Să vorbim şi despre situaţia din Republica Moldova, domnule general. Evoluţii negative la Chişinău acum, în plan politic. Avem acolo miting şi demonstraţii în desfăşurare, pe fondul unei crize economice şi mai ales financiare foarte grave.
Stan Petrescu: Întotdeauna economicul generează crize politice. Sigur că una dintre marile probleme şi dureri este legată de acel furt de aproape 1 miliard.
Radu Dobritoiu: Bancar.
Stan Petrescu: Bancar, sigur că da, care la o populaţie mică cât două regiuni de ale noastre, nu? Un miliard de euro este o sumă extrem de importantă. Şi mai ales faptul că acest fenomen al corupţiei a pătruns la vârf, adică corupţia a capturat instituţiile statului, a ajuns până la nivel de prim-ministru, a ajuns la nivel de ministere. Or fenomenul acesta de corupţie este extrem de puternic pentru a se instala o democraţie.
Radu Dobritoiu: Cât de mult regăsim interesele Moscovei în actualele evoluţii de la Chişinău?
Stan Petrescu: În mod indirect ele se regăsesc, sunt vizibile mai ales dacă citim gândurile şi vocile liderilor care se exprimă, ne referim la Dodon, ne referim la Plahotniuc, ne referim la Usatîi Renato ş.a.m.d., care nu exprimă altceva decât gândurile Moscovei. Şi Moscova are în plan, după modelele cunoscute, un cap de pod la Kaliningrad, al doilea cap de pod şi l-a făcut aici, iată, în coasta Moldovei, pentru a avea cele două porţi sau a avea o poartă deschisă către Europa şi a o controla. Sigur că Moldova este bine controlată de la Moscova.

Radu Dobritoiu: Şi acei comunişti care dintr-o dată au devenit proeuropeni, de parcă am avea un nou plan al lui Iuri Andropov.
Stan Petrescu: Exact. Iată ce face diversiunea, iată ce face propaganda, iată ce fac emiţătoarele radio şi TV, care permanent emit asupra acestei populaţii bilingve, biculturale şi care, din această confuzie, dacă vreţi, ei obţin rezultatele pe care le socotesc în favoarea lor, mă refer la Moscova.
Radu Dobritoiu: Amintim, domnule general, că Radio România are acolo un post de radio, Radio Chişinău, de fapt a fost primul post regional al Societăţii Române de Radiodifuziune care emite numai în limba română şi este foarte apreciat de toţi cei care susţin integrarea europeană şi, bineînţeles, România şi românismul. Miniştrii de interne ai ţărilor Grupului de la Visegrad, Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia, au reafirmat în cadrul unei reuniuni desfăşurate la Praga opoziţia acestor ţări în faţa cotelor obligatorii de refugiaţi şi au cerut crearea unor centre "hotspot" eficiente, inclusiv sub forma unor centre de detenţie. Din Budapesta transmite Emil Groza.

Reporter: Statele Grupului de la Visegrad, respectiv Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia, consideră în continuare că pentru gestionarea situaţiei generate de numărul mare de imigranţi care încearcă să ajungă în vestul Europei este nevoie de consolidarea pazei la frontierele externe ale Spaţiului Schengen. Această poziţie a fost exprimată în cadrul unei reuniuni organizate zilele trecute la Praga a miniştrilor de interne din cele patru state, la care au participat şi oficiali din Macedonia, Serbia şi Slovenia. Reprezentanţii ţărilor Grupului de la Visegrad şi-au exprimat cu acest prilej disponibilitatea de a sprijini statele aflate în prezent pe traseul folosit de imigranţi pentru a ajunge în Europa de Vest şi au subliniat că este de o importanţă cheie înfiinţarea unor centre de primire a solicitanţilor de azil funcţionale, respectiv a unor aşa-numite "hotspot"-uri, la frontierele externe ale Spaţiului Schengen, pe care aceştia să nu le poată părăsi până când datele lor personale nu sunt înregistrate şi verificate, ceea ce presupune introducerea unor restricţii legate de libertatea de mişcare a azilanţilor. În ceea ce priveşte sistemul de cote obligatorii de relocare a refugiaţilor, aprobat anul trecut la nivelul UE, reprezentanţii statelor Grupului de la Visegrad au arătat că resping în continuare acest mecanism, apreciind totodată că problema migraţiei în Europa nu va putea fi soluţionată dacă ţările în care doresc să ajungă imigranţii nu îşi schimbă politicile în domeniu. Autorităţile ungare au declarat în mai multe rânduri în ultima perioadă că sunt pregătite să ridice un gard şi pe un sector al frontierei ungaro-române, în cazul în care traseul imigranţilor se va schimba ca urmare a unor măsuri introduse de alte state, iar aceştia ar încerca să intre în Ungaria dinspre România. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat că, în momentul în care s-ar înregistra o astfel de situaţie, Ungaria ar fi pregătită în ziua următoare să construiască un gard şi la frontiera cu România.

 Radu Dobritoiu: Domnule general, credeţi că gardurile vor rezolva problemele generate de ineficienţa Spaţiului Schengen?
Stan Petrescu: Niciodată gardurile şi zidurile nu au rezolvat aceste probleme, ci, dimpotrivă, au acutizat ideile, au acutizat relaţiile şi n-au temperat de fapt ideile, mai ales că ideile sar uşor peste garduri.
Radu Dobritoiu: Spaţiul Schengen pare să fie mai degrabă un proiect ineficient atunci când este vorba, vedem, de migranţi. Practic, frontierele Europei şi mai ales cele din sud par larg deschise.
Stan Petrescu: Sigur că da, foarte permeabile şi eu aş trimite aici o pastilă acidă către Grecia, care deşi are forţe, are şi mijloace, putea să stopeze această migraţie peste Mediterana şi poate este şi una dintre deciziile greşite luate de UE când, în Mediterana, ţări precum Italia, precum Franţa, precum Spania, precum Grecia dispun de flote care ar fi putut să tempereze acest zel migrator, să stopeze în aşa fel încât să oprească afluxul continental către Germania. Fără îndoială că spaţiul Schengen este pus într-o mare dificultate în sensul că va opri libera circulaţie a cetăţenilor, libera circulaţie şi generează, dacă vreţi, neîncredere, iar construcţia acestor garduri oripilează, dacă vreţi, toate aceste valori europene, oripilează pe aceşti oameni care iubesc libertatea, pentru că o încercuire nu reprezintă altceva decât o securitate exagerată şi care nu aduce, să spunem aşa, note foarte bune şi atractive pentru viitoarea construcţie europeană.
Radu Dobritoiu: Pentru a ne exprima plastic, pare că Grecia a deschis poarta spaţiului Schengen şi a lăsat să treacă prin curtea ei toţi aceşti migranţi care s-au îndreptat mai departe spre Europa.
Stan Petrescu: Exact. Am spus treaba aceasta. Şi nu numai Grecia, ci şi celalalte ţări care i-au preluat, Serbia, care nefăcând parte din această alcătuire europeană, sigur, că a transferat uşor pe migranţi către Ungaria şi, iată, Ungaria este extrem de vocală, şi nu numai Ungaria, şi Slovacia, şi Cehia, mai ales - revenind iarăşi la Vişegrad - se opun acestei cifre contabile de a primi migranţi... Mi-a plăcut şi...
Radu Dobritoiu: Polonia.
Stan Petrescu: Polonia, care este extrem de hotărâtă, dar, până la urmă, şi preşedintele nostru, Klaus Iohannis, a reiterat încă o dată, fără să atace valorile europene, că nu este de acord cu aceste cifre contabile care nu sunt rezultatul unor negocieri, unor discuţii, se încalcă principiul legalităţii în faţa tratatelor şi nimeni nu poate să hotărască numărul sau cantitatea de migranţi şi mai ales ce să facă cu aceştia. Prin urmare, trebuie rezolvată, trebuie tranşată... vocile acestor state trebuie auzite şi să fie o justă împărţeală şi o justă soluţie pentru toată lumea.

Radu Dobritoiu: Şi până la urmă, pentru a încerca să închidem acest subsubiect. până la urmă migranţii nu au vrut să vină în aceste ţări.
Stan Petrescu: Unii nu au vrut, alţii au fost împinşi. Sigur că în conştiinţa publică a celor care provin din spaţiul islamic, ei vor - şi există dovezi, există informaţii - să atace Europa şi au spus că, până la urmă, Europa va deveni islamică. Sunt şi scenarii din acestea conspiraţionist, că, vezi Doamne, în două, în trei, în patru decenii se vor înmulţi, şi coeficientul demografic este foarte dezvoltat, subcultura aceasta din care vin ei pune într-o stare de confruntare cu această civilizaţie creştină, ele nu se pot asimila şi de aici apar scântei, iată şi articole cu iz "ich will dich f...", ca să nu merg mai departe, în loc să apară "ich will dich fragen" apar alte lucruri din acestea şi, cum spune un ministru, parcă, de interne: în Bavaria a ajuns un mare bordel.
Radu Dobritoiu: Şi pentru a nu-l cita totuşi pe Gaddafi care a spus că nu este nevoie de arme şi de  trupe pentru a ocupa România. Sunt acum 60 de milioane de musulmani. Probabil că peste câţiva ani, ei se vor înmulţi de la sine şi vor deţine puterea.
Stan Petrescu: Desigur.
Radu Dobritoiu: Rusia şi criza migranţilor din Europa. Moscova solicită ca ţările din UE să acorde azil migranţilor care au ajuns pe continent din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Se pare însă că şi Rusia constată gestionarea ineficientă a problemei migranţilor. Informaţii în exclusivitate pentru Euroatlantica aduce de la Moscova, Alexandr Beleavschi.


Reporter: Poziţia Rusiei faţă de criza migranţilor din UE a fost rezumată astăzi de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Maria Zaharova: În esenţă, este o catastrofă umanitară. Ea este urmare a intervenţiei iresponsabile şi deosebit de mioape în afacerile interne ale statelor suverane, în scopul destabilizării acestora şi a schimbării cu forţa a regimurilor şi guvernelor din regiune, ce nu conveneau.
Reporter: Maria Zaharova a reafirmat că Rusia cere ţărilor UE să respecte dreptul la azil şi alte drepturi prevăzute de Convenţia din 1951 privind statul refugiaţilor şi protocolul din 1971 la acest document, concomitent însă cu trasarea unei linii de separaţie clare între refugiaţi şi imigranţii economici ilegali. Rusia consideră astfel că UE trebuie să înfiinţeze canale suplimentare pentru migraţia legală, să asigure un control corespunzător al fluxurilor de migranţi şi să combată acţiunile lor ilegale şi să pună la punct mecanismele de readmisie. Maria Zaharova a subliniat în mod special că trebuie făcut tot posibilul pentru a nu permite pătrunderea în ţările europene, o dată cu migraţia teroriştilor. Moscova consideră ineficiente eforturile depuse UE în direcţia rezolvării crizei, inclusiv din cauza absenţei unei poziţii comune a ţărilor membre, astfel încât haosul la graniţele UE şi în interiorul spaţiului Schengen, riscă să ducă la pierderea controlului asupra situaţiei de către autorităţi. În ansamblu, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, sarcina numărul unu trebuie să fie acum eliminarea cauzelor primare ale crizei şi, în primul rând, soluţionarea paşnică a situaţiilor din Siria şi Libia, pentru ca apoi acestor state, cât şi altor ţări de origine a migranţilor să li se acorde ajutor pentru refacerea instituţiilor statului, a economiei şi sferei sociale. Principala răspundere pentru acordarea acestor ajutoare, a subliniat Maria Zaharova, trebuie să revină statelor răspunzătoare de declanşarea conflictelor respective.
Radu Dobritoiu: Se pare că singura care râde este Moscova.
Stan Petrescu: Da, aşa este. De data aceasta râde fără lacrimi.
Radu Dobritoiu: Să parafrazăm un film cunoscut "Moscova nu crede în lacrimi".
Stan Petrescu: Un film de mare succes al lor. Ei îşi culeg şi roadele. Iată devin acum drept cavaleri ai rezolvării problemelor, ne indică şi cauzele care au generat aceste lucruri şi că ei le pot gestiona, etc. Prin urmare, apar şi drept mari salvatori. După cei ei au provocat această criză, iată că ei vor să şi o gestioneze în continuare.
Radu Dobritoiu: Putem vorbi de o influenţă a Federaţiei Ruse printre unii membri ai UE?
Stan Petrescu: Fără îndoială. Ei sunt vizibili. Cum am spus, în special din fostele state răsăritene au în Parlamentul European, în Comisia Europeană oameni care sunt veritabili agenţi de influenţă şi le fac tot jocul. Unii dintre ei chiar au apărut în presă, prin comportament, prin textele pe care...
Radu Dobritoiu: S-au devoalat.
Stan Petrescu: S-au devoalat, ca să spunem aşa, şi mai ales a spus-o liderul SUA în cuvântarea sa când s-a adresat naţiunii, pe 12 ianuarie, că Federaţia Rusă a furnizat sume sau, cum se numeşte asta, a ajutat cu bani mulţi unele partide...
Radu Dobritoiu: A susţinut.
Stan Petrescu:... a susţinut cu bani mulţi unele partide din aceste ţări şi, sigur, a promovat la Bruxelles oameni şi, prin aceştia, ei gestionează sau, dacă vreţi, coordonează politicile europene în materia despre care vorbeam, aceasta a migranţilor, care este extrem de periculoasă.
Radu Dobritoiu: Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".

Realizator radu Dobrițoiu, producator Nicu Popescu.


Etichete Criza migrantilorgrupul de la Visegrad cote migrantiAlexandru Beleavskicoeziunea Uniunii Europenecriza din Moldovainfluenta Rusia in UEamenintari migranti musulmanimigranti musulmani 2016

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live