Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: NUMAI MUZICA Miercuri, 21 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

1 Februarie 2019
Vizualizari: 2517
Comentează add

Principalele obiective ale proiectului de apărare europeană se dezbat în aceste zile la Bucureşti, unde se reunesc miniştrii de externe şi ai apărării din statele comunitare.

Securitatea şi apărarea europeană în dezbatere la Bucureşti

radu-dobritoiu

Realizator: Radu Dobriţoiu. Radu Dobriţoiu: Principalele obiective ale proiectului de apărare europeană se dezbat în aceste zile la Bucureşti, unde se reunesc miniştrii de externe şi ai apărării din statele comunitare. În prezenţa înaltului reprezentant pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului reuniunea informală a miniştrilor din UE. Urmează mâine principalele dezbateri ale reuniunii informale a miniştrilor afacerilor externe, având ca subiect principal securitatea şi apărarea europeană. Apărarea europeană este şi subiectul emisiunii "Euroatlantica" de astăzi. În principiu, până la sfârşitul lunii februarie, sub preşedinţia Consiliului UE deţinută de România, trebuie conturate principalele repere ale proiectului de apărare europeană şi pentru Fondul de apărare europeană. Raportul Fondului european de apărare a trecut de Parlamentul European şi urmează negocierile la nivelul Consiliului. Invitatul acestei ediţii este analistul politico-militar Claudiu Degeratu. Pe parcursul emisiunii vom avea şi corespondenţe de la colegii mei care au participat la debaterile ministeriale de la Palatul Parlamentului.

Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea Euroatlantica. Tema ediţiei: “Securitatea şi apărarea europeană în dezbatere la Bucureşti”.

ASCULTAŢI AICI ÎNREGISTRAREA EMISIUNII

Bună seara, domnule Claudiu Degeratu, bun venit la Radio România Actualităţi la emisiunea "Euroatlantica"!
Claudiu Degeratu: Bună seara!

Radu Dobriţoiu: Domnule Claudiu Degeratu, dezvoltarea apărării europene este una dintre provocările la adresa preşedinţiei României la Consiliul UE. Timp de trei zile, ieri, astăzi şi mâine, miniştrii apărării şi de externe din Uniune discută la Bucureşti despre cele două elemente principale: Fondul european de apărare şi crearea unei structuri de apărare a UE. Ce pondere au aceste discuţii în procesul de cristalizare a ideii de apărare comună?
Claudiu Degeratu: Au o pondere foarte mare. Sigur, nu putem exclude nici problematica capabilităţilor şi a misiunilor UE în domeniu, dar pentru moment, după cum observaţi, noi trebuie să definim în acest an, şi în special pe perioada preşedinţiei României, să definim priorităţile în acest plan european de apărare. Definirea priorităţilor înseamnă, aşa cum spuneaţi şi dvs, alocarea, stabilirea acestui fond. Noi am avut un experiment, un pilot, o perioadă pilot în 2018, de asemenea, a fost implementat tot experimental la nivelul UE şi procesul de analiză strategică a apărării la niveluL UE şi vestitul CARD - este o prescurtare folosită deja, intrată în imbajul de specialitate, şi în anul acesta ar trebui să avem o perspectivă, până la finalul preşedinţiei României să avem o perspectivă asupra a ceea ce vom face de fapt pe următorii patru, cinci ani, pe următorul ciclu şi cred că discuţiile vor fi nu doar importante pentru noi, pentru UE, dar pentru întreaga comunitate transatlantică.

Radu Dobriţoiu: România are o sarcină importantă, aceea de a armoniza punctele de vedere pentru conturarea formei finale a proiectului de apărare comună, mă refer bineînţeles la preşedinţia rotativă a Consiliului UE, preşedinţie deţinută până în luna iunie de ţara noastră. Care sunt următoarele etape în acest demers?
Claudiu Degeratu: Următoarea etapă este să se stabilească în detaliu mecanismul atât politic, cât şi cel militar pentru a implementa o structură care să faciliteze de fapt capacitatea militară a UE de a deveni un actor care să atingă nişte obiective din strategia globală a UE, pentru că discutăm în primul rând de gestionarea unor crize internaţionale, de apărarea şi protecţia graniţelor comune, de promovarea unor formate de cooperare cu partenerii noştri, de exemplu din Europa de Est pentru a dezvolta capacitatea lor de apărare, deci există o agendă foarte încărcată, foarte ambiţioasă de a reuşi să stabilim ceea ce în NATO este deja stabilit, o cultură strategică militară care să definească UE. Sigur că aici voma vea, şi cunoaşteţi foarte bine şi aţi urmărit şi dvs de-a lungul emisiunilor această dezbatere a relaţiei dintre NATO şi UE şi pentru moment noi spunem că există doar o dependenţă de Statele Unite, dar în acelaşi timp noi trebuie să ne construim şi propria identitate. Acest lucru înseamnă construirea acestei structuri strategice, aşa cum se declară chiar la nivelul nucleului franco-german în recentul acord bilateral care vizează acest lucru, să contribuie de fapt la cultura strategică şi militară europeană, ca fiind o contribuţie importantă şi la apărarea colectivă în interiorul NATO.

Radu Dobriţoiu: Vom reveni la acest subiect important, relaţia UE cu NATO din perspectiva apărării europene. Cooperarea Structurată Permanentă PESCO a fost subiect principal în cadrul reuniunii ministeriale de la Bucureşti. Cătălin Purcaru a participat la aceste dezbateri desfăşurate la Palatul Parlamentului.
*
Cătălin Purcaru: Stadiul de aplicare a deciziilor în domeniul apărării europene şi consolidarea iniţiativelor existente s-au aflat în atenţia miniştrilor apărării din statele membre ale spaţiului comunitar. Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini a afirmat că sunt în derulare peste 30 de proiecte în cadrul Cooperării Structurate Permanente din domeniul apărării şi al securităţii. Oficialul UE a precizat totodată că nu există nici o contradicţie între a dori o cooperare mai strânsă şi mai rapidă în domeniul apărării între unele dintre statele membre şi menţinerea unităţii europene în conformitate cu Tratatul de la Lisabona.
Federica Mogherini: Continuu să văd că există o abordare foarte puternic europeană de pe partea Ggermaniei şi Franţei, de pildă, dar şi din partea altor ţări care reprezintă nucleul dur al acestei iniţiative de cooperare. Continuu să văd că există o reală intenţie de a investi în cadrul european. În acest domeniu cu cât avem mai multe state membre care reuşesc să coopereze strâns şi să asigure integrarea eforturilor lor, fie că e vorba de capabilităţi, de proiecte industriale sau de operaţiuni, cu atât mai bine pentru Europa.
Cătălin Purcaru: Federica Mogherini a menţionat că în cadrul reuniunii s-a discutat inclusiv despre nevoia de integrare a noilor instrumente ale UE din domeniul apărării în sistemel naţionale de planificare, precum şi despre necesitatea sporirii şi a coordonării investiţiilor în tehnologii cheie, cum ar fi domeniul inteligenţei artificiale. Nu în ultimul rând, şefa diplomaţiei europene i-a îndemnat pe miniştrii apărării să finalizeze un acord în următoarele săptămâni care să permită continuarea operaţiunii Sophia, misiunea navală a UE în Marea Mediterană pentru contracararea traficuli de fiinţe umane. Ministrul apărării naţionale, Gabriel Leş, a afirmat la rândul său că discuţiile au vizat inclusiv mijloacele practice de asigurare a coerenţei între diferitele iniţiative din domeniul apărării.
Gabriel Leş: Am abordat impactul tendinţelor din domeniul inovării tehnologice asupra forţelor armate şi modul în care instrumentele UE pot contribui la soluţionarea provocărilor pe care acestea le implică. Dezbaterile au evidenţiat rolul esenţial al Agenţiei Europene de Apărare în sprjinirea statelor membre, efortul de a rămâne conectate la evoluţiile din domeniul tehnologic şi al inovării.
Cătălin Purcaru: Gabriel Leş s-a arătat convins că rezultatele discuţiilor din cadrul reuniunii informale a miniştrilor apărării vor direcţiona şi mai bine eforturile viitoare în ceea ce priveşte problemele de securitate şi apărare.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule Claudiu Degeratu, am mai vorbit la "Euroatlantica" despre Cooperarea Structurată Permanentă. Trebuie să recunoaştem că această expresie nu ne duce imediat cu gândul la apărarea europeană. Vă rog pentru ascultători să explicaţi ce este PESCO.

Claudiu Degeratu: PESCO de fapt ocupă sau rezolvă o mare problemă a UE care, înainte de acest conept, trebuia să discute de la zero orice misiune sau orice contribuţie internaţională pe care UE trebuia să o facă în materie de misiune militară. Deci, în acest moment, cu PESCO, noi sperăm să avem şi capacităţi militare, să avem şi structură de comandă, dar care să fie civil-militară, deci este o diferenţă majoră faţă de NATO, se apropie mai mult de mecanismul ONU de gestionare a operaţiunilor pentru peace kipping şi, în acelaşi timp, să avem, aşa cum spuneaţi şi dvs, să avem resurse, resurse şi umane şi resurse financiare care, după părere amea, devin foarte ambiţioase aşa cums e prefigurează profilul financiar al Planului european de apărare. Deci, PESCO înseamnă de fapt să stabilim un nou mecanism care să funcţioneze pentru scenarii pe care analiza strategică la nivel european, deja aceste scenarii fiind identificate. Discutăm, aşa cum vă spuneam, de situaţii de criză, discutăm de participarea la misiuni internaţionale pentru monitorizare, pentru asistenţă şi de asemenea pentru sporirea capacităţii unor parteneri strategici ai UE.

Radu Dobriţoiu: La început, acest proiect nu era privit neapărat ca o misiune militară, ci mai degrabă ca o misiune umanitară pentru intervenţia în caz de dezastre, de calamităţi - o forţă de reacţie rapidă formată inclusiv din militari care să fi deplasată, desfăşurată oriunde ar fi nevoie. Iată că s-a dezvoltat acest concept, probabil şi în paralel cu tensionarea sua relaţiile transatlantice un pic mai delicate şi avem acest PESCO acum, care va avea dedesubt, să spunem într-o organigramă, acest Fond european de apărare şi structurile inclusiv cele militare care vor fi conturate pe perioada mandatului României la preşedinţia rotativă a UE.
Claudiu Degeratu: Da, adică vom avea o discuţie privind organismele decizionale. Că sunt de natură militară sau civilă, ele vizează în primul rând activitate de operaţii, activitatea de planificare strategică, culegere de informaţii,d eci se dezvoltă o arhitectură care cumva seamănă cu cea a NATO şi de aici, sigur, există aceste abordări sceptice vizavi de dublarea structurilor şi, aşa cum spuneaţi foarte bine, acest Plan european de apărare înseamnă... nu înseamnă doar resurse, înseamnă programe pe temen lung de a dezvolta anumite lucruri în comun.
Radu Dobriţoiu: Inclusiv în industria de apărare.
Claudiu Degeratu: Da. Deci, acesta este punctul de fapt strategic care este foarte important. Vor exista bani faţă de, să zicem, diferenţa faţă de NATO, vor exista bani care vor intra... Aşa cum avem acum sistemul de fonduri operaţionale, fonduri europene în România pe domeniul agriculturii şi pe alte domenii, aşa vom avea şi fonduri europene pe apărare pentru a dezvolta capacităţi în comun.

Radu Dobriţoiu: Sume importante la care vom putea apela, inclusiv industria românească de apărare. Fostul ministru, Fifor, declara la "Euroatlantica" că în viitor România se gândeşte, de exemplu, pentru achiziţia şi dezvoltarea de tancuri de generaţie nouă, să apeleze la aceste fonduri, şi nu numai pentru tancuri, dar şi pentru elicoptere pentru armată.
Claudiu Degeratu: Da, o direcţie importantă în acest Plan european de apărare este această idee a unei platforme unice de luptă care, sigur, e terestră, dar probabil că se vor dezvolta şi platforme unice de luptă pentru nivel aerian şi naval, ideea fiind să nu mai avem 20-30 de tipuri de vehicule blindate de luptă...
Radu Dobriţoiu: Sau de muniţii.
Claudiu Degeratu: ... sau de muniţii ş.a.m.d. şi să existe un proces, ca într-un orizont de timp de 10-15-20 de ani să adoptăm un model comun care să reducă şi costurile şi să ne asigure interoperabilitatea, pentru că aşa discutăm şi în NATO de ani de zile, noi trebuie să fim interoperabili şi în domeniul capacităţilor umane, dar şi în domeniul capacităţilor tehnice.

Radu Dobriţoiu: Relaţia cu NATO., O întrebare care apare des atunci când este vorba de apărarea europeană, mai exact despre o armată europeană: cât de viabil este acest proiect de creare e unei armate europene atâta timp cât cele mai multe dintre ţările din UE sunt şi în NATO, iar cele care nu sunt au parteneriate cu alianţa?
Claudiu Degeratu: Da, punctul meu de vedere este că pe termen scurt şi mediu nu vom putea discuta de o armată europeană în adevăratul sens al cuvântului. Există limite atât de nivel, să zicem, legal, constituţional din arhitectura UE, legate de fundamentele tratatului european, dar nu putem exclude faptul că Europa poate să genereze pe termen scurt şi mediu capacităţi militare altele decât pentru apărarea colectivă. Şi aici când spun altele decât pentru apărarea colectivă, avem o arie foarte largă în care UE va deveni un actor de primămână la nivel global.

Radu Dobriţoiu: Nu putem discuta, domnule Claudiu Degeratu, despre o armată europeană fără a aminti de evoluţia relaţiei transatlantice. Mă refer la Statele Unite şi la recentele declaraţii ale preşedintelui Donald Trump. Ţinând cont de aceste evoluţii, cum va continua proiectul de apărare europeană? Este un moment acesta, din perspectiva relaţiilor transatlantice, optim pentru a dezvolta acest proiect?
Claudiu Degeratu: Există câteva elemente care par convergente, iar altele care sunt divergente. De exemplu, la nivelul declaraţiilor, găsim foarte multe elemente divergente. În acelaşi timp, pentru Washington este foarte important ca Europa să intensifice investiţiile în domeniul apărării, ceea ce se şi întâmplă. Dacă ne uităm la acest Plan european de apărare, discutăm de cifre concrete de nivelul sutelor de miliarde de euro care vor fi investiţi în viitorii ani în diferite proiecte. Sigur, aici apar aspecte legate de competiţia economică între diferiţi actori, dar pe ansamblu, dezvoltarea de capabilităţi europene la nivel, să zicem, de înaltă tehnologie, aceasta va avantaja şi Statele Unite, pentru că asta înseamnă să reducem dependenţa strategică de Statele Unite, şi aceasta înseamnă, bineînţeles, dezvoltarea unei capacităţi de apărare. Dar această capacitate de apărare se va limita pentru că noi avem un tratat, Tratatul de la Washington, în care avem foarte clar definită problema apărării colective. În acelaşi timp, lucrurile s-au tranşat de acum câţiva ani în care UE a acceptat că există o complementaritate şi am stabilit vreo 17 domenii complementare la summit-ul de la Varşovia de acum câţiva ani. Problema este ca noi să implementăm ceea ce ne-am angajat, petnru că aşa cum vedeţi că în NATO am reuşit să ne menţinem un nivel de ambiţie, să dislocăm unităţi reprezentative în Europa de Est, să dezvoltăm structuri de comandă în România, Polonia, ţările baltice ş.a.m.d., şi UE va trebui ca în următorii ani să livreze anumite obiective pe care şi le-a asumat.

Radu Dobriţoiu: La Bucureşti a început reuniunea informală a miniştrilor de externe, care discută Parteneriatul estic, situaţia din Venezuela, Siria şi China. Reuniunea informală cunoscută drept Gymnich se desfăşoară bianual, este găzduită de statul care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE şi prezidată întotdeauna de înaltul reprezentant al UE pentur afaceri externe şi politică de securitate. Carmen Gavrilă are mai multe informaţii despre reuniunea informală a miniştrilor de externe din UE.
*
Carmen Gavrilă: Lista subiectelor în discuţie este stabilită de înaltul reprezentant în consultare cu statul gazdă. Spre deosebire de reuniunile Consiliului Afaceri Externe, la discuţiile în format Gymnich nu se adoptă concluzii şi nici alte documente, dar miniştrii au ocazia să discute mai relaxat, fără presiunea pusă de ajungerea la un consens pe vreun document oficial. Parteneriatul estic este o temă de interes promovată de România, mai ales că se împlinesc zece ani de la înfiinţarea formatului, iar ţara noastră doreşte ca Uniunea să-şi menţină atenţia asupra vecinătăţii estice, măcar în măsura în care o face acum, pentru Balcanii de Vest, unde sunt şi perspective ceva mai bine conturate de aderare. De altfel, potrivit unor surse diplomatice române, Bucureştiul ar vrea să obţină până la sfârşitul preşedinţiei noastre rotative, o perspectivă europeană mai clară pentru ţările din Balcanii de Vest. în ce priveşte Siria, poziţia României a fost şi este că UE, aşa cum reiese şi din priorităţile preşedinţiei noastre la Consiliu, trebuie să-şi accentueze rolul de actor global, iar asta înseamnă inclusiv să fie mai vizibilă în Siria, ceea ce presupune şi implicarea în eforturile de reconstrucţie post-conflict, înainte de formularea finală a viitorului sistem politic din Siria. Atât că situaţia de securitate se complică în Siria prin retragerea trupelor americane, anunţată de preşedintele Trump, iar asta pune probleme şi unei eventuale implicări economice europene cu sprijin pentru o reconstrucţie.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule Claudiu Degeratu, vorbim aşadar acum despre reuniunea informală a miniştrilor de externe din UE. Se desfăşoară la Palatul Parlamentului până mâine. Jens Stoltenberg a avut un cuvânt adresat miniştrilor de externe din UE. Expiră în câteva zile tratatul cu Rusia pentru forţele nucleare. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a amintit asta astăzi la Bucureşti. Ce presupune această evoluţie pentru securitatea europeană?

Claudiu Degeratu: În teren presupune dezvoltarea unor destul de multe alternative în care Rusia să disloce pe termen scurt, în cel mult un an, primele sisteme ale unor rachete cu rază medie de acţiune, cee ace înseamnă că acoperă, din calculele mele, acoperă toată Europa, cu excepţia, probabil, a Spaniei şi a Portugaliei, există acolo o anumită zonă geografică.
Radu Dobriţoiu: Anumite colţişoare /.../
Claudiu Degeratu: Şi asta înseamnă că la nivelul UE şi în NATO trebuie să declanşăm un proces politic pentru a gestiona, pentru a determina împreună cu Washingtonul o strategie de a găsi o soluţie să introducem în această ecuaţie noua ameninţare, pentru că Rusia cu siguranţă va dori măcar anul acesta să testeze prin dislocarea în Kaliningrad, în Crimeea sau în alte zone sensibile asemenea sisteme noi.

Radu Dobriţoiu: Semnalul de alarmă a fost dat de Jens Stoltenberg chiar aici, la Bucureşti, astăzi.
Claudiu Degeratu: Da. Deci, era cel mai bun prilej, mai ales în România, să zicem în această zonă de graniţă, de fontieră a Alianţei, în acest context cu cele două reuniuni cu miniştrii apării şi lucrurile sunt destul de... cum să spun, sub presiunea timpului. Deci, vom avea o perioadă foarte intensă până la sfârşitul lui iunie, probabil până în august, în care aliaţii ar trebui să-şi definească cumva următorii paşi, ce se va întâmpla după ce expiră perioada de graţie. Mai există o perioadă de graţie de şase luni, în care Rusia, de fapt, n-are nici o bligaţie, poate oricând, şi de poimâine, să...

Radu Dobriţoiu: E mai degrabă un acord între gentlemeni aici şi nicidecum un acord...
Claudiu Degeratu: Da,. da. Şi mai ales să înţelegem ceea ce va dori Washingtonul în continuare, pentru că Washington îşi va sincroniza abordarea discuţiilor cu partea rusă după ce se consultă cu aliaţii.
Radu Dobriţoiu: Un pic imprevizibil totuşi Donald Trump în privinţa acestui subiect... Prima reuniune la nivel de miniştri de externecomunitari după a gravarea situaţiei din Venezuela. În această ţară lucrurile au ieşit de sub control şi mai multe puteri încearcă să se impună, vorbim de Statele Unite, Rusia, dar şi de UE. Cât de mult şi mai ales cum se poate implica UE în rezolvarea problemelor din Venezuela?

Claudiu Degeratu: Se poate implica în primul rând printr-o solidaritate cu Washingtonul şi printr-o coordonare foarte atentă cu toată emisfera nordică, cu toată această arhitectură euroatlantică şi transatlantică, vedeţi că şi Canada şi celelalte ţări au reacţionat la unison. Deci, cu siguranţă UE va putea să acorde şi asistenţă, va putea să supervizeze inclusiv un proces electoral intern în Venezuela. În probleme umanitare, la fel, UE cu siguranţă pot estima că va contribui semnificativ, este gata să facă acest lucru, vor fi destul de multe ţări dornice să facă acest lucru, pentru că Venezuela este un caz test şi pentru relaţiile dintre Washington şi Bruxelles, dar şi pentru capacitatea UE de a deveni actor global.

Radu Dobriţoiu: Domnule Claudiu Degeratu, nu putem discuta despre viitorul securităţii europene fără a aminti despre Brexit. Marea Britanie ar fi avut un rol esenţial pentru întărirea unei armate europene. Marea Britanie se pare că va părăsi Uniunea fără un acord şi când ne referim la Marea Britanie, nu este vorba doar de trupe şi tehnică, ci şi de structurile de intelligence. Cum va afecta securitatea şi apărarea europeană acest Brexit?

Claudiu Degeratu: Da, trebuie să spunem că va părăsi dar în acelaşi timp trebuie să spunem că anul trecut şi Germania, şi Franţa şi-au actualizat tratatele de cooperare bilaterale cu Marea Britanie, tocmai anticipând anumite probleme care se pot întâmpla la nivelul UE, deci vom avea probabil o perioadă de tranziţia în care Marea Britanie cu siguranţă îşi va respecta un angajament: să contribuie în continuare, indiferent de poziţia ei, în interiorul UE sau în afară, să contribuie la securitatea europeană. Este crucial pentru securitatea, pentru flancul nordic al UE, dar şi pentru flancul nordic al Alianţei, ca Marea Britanie să continue să ofere expertiza militară şi resursele pentru acest lucru. Vor mai fi şi alte zone, de exemplu Africa şi securitatea Mediteranei, în care există Cipru, unde sunt locaţii britanice, deci există o agendă încărcată.

Radu Dobriţoiu: Aţi amintit de Africa, aţi amintit de Cipru. Un alt aspect important când ne gândim la Brexit este capacitatea militară expediţionară de care dispune Marea Britanie. Din Uniune, doar Franţa mai are astfel de capacităţi de proiectare rapidă a forţelor. În proiectarea sa, apărarea europeană trebuie să ţină cont şi de aceste repere.

Claudiu Degeratu: Da. Deci, este un reper, aşa cum vă spuneam, Marea Britanie şi sunt convins că vor exista, vor fi asigurate mecanisme de cooperare militară între Marea Britanie şi toţi membrii UE, inclusiv România, şi sunt semnale în acest sens, că atât partea română, cât şi partea britanică vor discuta foate aspectele care ar trebui rezolvate, indiferent de scenariul unui Brexit cu o înţelegere sau fără o înţelegere.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Tema emisiunii: "Securitatea şi apărarea europeană, în dezbatere la Bucureşti". Invitatul ediţiei a fost analistul politico-militar Claudiu Degeratu. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul"Euroatlantica" şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi la Radio România Actualităţi.


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea EuroatlanticaClaudiu DegeratuRadu DobritoiuNicu PopescuCarmen GavrilaCatalin PurcaruPreședinția României la Consiliul UE

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live