Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: SERVICIUL DE NOAPTE - continuare Miercuri, 17 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

8 Iunie 2018
Vizualizari: 1829
Comentează add

Rusia a contribuit seminificativ la deteriorarea situaţiei de Securitate în zona Mării Negre, evoluţie ce impune o replică în echilibru din partea Alianţei Nord-Atlantice.

Securitatea în regiunea Mării Negre

radu-dobritoiu

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Bucureştiul a fost, în această săptămână, centrul de dezbatere NATO pentru problematica securităţii Mării Negre. Forumul Black Sea Security a fost un nou prilej pentru a prezenta deteriorarea situaţiei de securitate în această regiune. O evoluţie constantă ce îşi are începutul cu războiul din Georgia, din 2008, apoi asaltul asupra Ucrainei, din 2014, cu anexarea Crimeii şi transformarea acestei peninsule din Marea Neagră într-un portavion natural pentru forţele militare ale Rusiei. Din 2008, Rusia a urmărit ocuparea unor zone strategice pentru securitatea Mării Negre, în paralel cu redislocarea în această zone de sisteme de război electronic, nave şi submarine, sisteme de lansare a rachetelor, aeronave de luptă şi de bombardament. Aceste evoluţii impun o replică în echilibru din partea Alianţei Nord-Atlantice. Invitatul acestei ediţii este secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale şi şef al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare şi Relaţii Internaţionale, Mircea Duşa. Bună seara, domnule ministru Mircea Duşa!

Mircea Duşa: Bună seara, domnule Dobriţoiu!

Radu Dobriţoiu: Mulţumiri pentru că aţi acceptat să participaţi la "Euroatlantica", probabil singura emisiune de radio din România dedicată geopoliticii, geostrategiei şi problematicii securităţii şi apărării naţionale! Domnule ministru Mircea Duşa, ultimii 10 ani sunt marcaţi de modificări sensibile pentru securitatea Mării Negre. Cum abordează NATO aceste evoluţii?


Mircea Duşa: Domnule Dobriţoiu, înainte de a discuta de securitatea din zona Mării Negre, aş vrea să precizez faptul că în cursul zilei de azi şi mâine, la Cartierul general NATO de la Bruxelles, se desfăşoară... este organizată reuniunea miniştrilor apărării, reuniune în care se dezbat teme importante care vizează problemele de securitate, având în vedere că la nivel global situaţia de securitate s-a schimbat, având în vedere toate flancurile NATO şi ale Uniunii Europene. Mă refer, în primul rând, la flancul estic, cel care ne interesează pe noi ca ţară cel mai mult, dar şi flancul sudic, dar şi pe flancul nordic. În acest proces de analiză a situaţiei de securitate sigur că se analizează aspecte ale adaptării NATO la noua situaţie de securitate. Şi, în pregătirea summitului de la începutul lunii viitoare, a summitului NATO care se va organiza la Bruxelles, în noul sediu al Cartierului general NATO, sunt teme importante şi la acest summit vor fi luate măsuri care vizează securitatea globală. Şi, în primul rând, m-aş referi la două-trei aspecte legat de temele şi de măsurile care vor fi stabilite la summitul de luna viitoare. Aceste măsuri vizează, în primul rând, adaptarea NATO la noua situaţie de securitate, aşa cum aminteam, pe flancul estic, ca urmare a crizei din Ucraina, a anexării Crimeii, a măsurilor care trebuiesc luate pe flancul sudic, având în vedere situaţia din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii, dar şi măsurile pe flancul nordic al NATO şi al Uniunii Europene. Aceste teme importante se referă, în primul rând, la creşterea capacităţii de apărare, la creşterea graduală a capacităţii de apărare şi de luptă, de asemenea, măsurile privind postura de descurajare şi apărare şi a unor concepte noi pe care le are în vedere NATO în perioada următoare şi aş aminti aici conceptul celor patru 30. Să explic puţin acest concept: se referă la operaţionalizarea într-un termen de 30 de zile a 30 de batalioane /.../ referindu-mă la efective între 600 şi 1000 de militari, 30 de escadrile de aviaţie şi 30 de nave militare de război. Sigur că orizontul de timp în care trebuie să se realizeze aceste capacităţi, propus pentru a fi aprobat la summitul NATO de la începutul lunii viitoare, este anul 2020. De asemenea, o temă importantă este legată de structura de comandă a NATO şi se propune înfiinţarea a două comandamente noi mari - mă refer la Comandamentul Atlantic, care va avea sediul în SUA, şi Comandamentul Logistic, care va avea sediul în Germania. Şi ministrul apărării, ministrul Fifor, dar şi şeful Statului Major, dar şi eu am făcut nenumărate demersuri ca în arhitectura aceasta a structurii de comandă NATO să existe o astfel de structură şi pe teritoriul României. Şi, deja, solicitările noastre le cunoaşteţi, se pare că va exista, în documentele care se pregătesc pentru summit există această solicitare a României şi probabil că vom avea sorţi de izbândă şi cred că se va întâmpla acest lucru, /.../ acestei... ca să dau denumirea corectă din documentele NATO, acestei capacităţi terestre de comandă şi control de tip C2 la nivel de corp de armată.


Radu Dobriţoiu: Să amintim, domnule ministru Mircea Duşa, de dorinţa României ca Marea Neagră să reprezinte în cadrul summitului NATO de luna viitoare un subiect distinct pe agenda lucrărilor. Pentru prima dată, domnul Mihai Fifor a insistat la ministeriala miniştrilor apărării de la Bruxelles, nu aceasta, penultima, este dorinţa noastră asupra căreia insistăm, pentru că Marea Neagră e vecina noastră, este în proximitate.


Mircea Duşa: Aşa este. Şi aminteaţi de conferinţa de la Bucureşti de securitate maritimă, unde toţi vorbitorii, fie că sunt analişti militari, fie că sunt strategi sau oameni care îndeplinesc funcţii de răspundere în statele membre NATO subliniază importanţa securităţii pe Marea Neagră. Dar o să revin imediat la securitatea pe Marea Neagră, pentru că aceasta era tema.

Radu Dobriţoiu: Aţi amintit de vorbitori înainte să trecem la aceşti vorbitori de la Forumul dedicat securităţii Mării Negre. Doreaţi să mai completaţi cu ceva ceea ce reprezintă pentru NATO aceste evoluţii din zona de est?


Mircea Duşa: La nivel NATO, încă din 2014, odata cu schimbarea situaţiei de securitate ca urmare a anexării Crimeii, s-a declanşat procesul de analiză privind securitatea pe Marea Neagră şi în timpul şi la summitul din Ţara Galilor, şi la summitul de la Varşovia, şi la summitul care urmează să aibă loc la începutul lunii iulie, au fost avute în vedere aceste probleme deosebite ale securităţii pe Marea Neagră.


Radu Dobriţoiu: Aţi amintit de Black Sea Security Forum, acţiunile Rusiei destabilizează  întreaga regiune a Mării Negre şi pun în pericol nu doar securitatea, dar şi democraţia statelor din zonă - a declarat ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, la Forumul de securitate dedicat Mării Negre, organizat de Aspen România, în parteneriat cu German Marshall Fund. Ministrul Meleşcanu a adăugat că România doreşte ca la summitul NATO din luna iulie să fie recofnirmat rolul esenţial al Mării Negre pentru securitatea Uniunii Europene şi NATO.


*
Reporter: Carmen Gavrilă - Ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, a vorbit despre vocaţia istorică a zonei Mării Negre, de punct de întâlnire între direcţiile strategice de acţiune euroatlantică. În ce priveşte situaţia actuală, ministrul a menţionat că multitudinea de ameninţări şi riscuri clasice şi hibride din imediata vecinătate a Europei a avut repercusiuni majore asupra intereselor, relaţiilor şi calculelor strategice din zona Mării Negre. Şeful diplomaţiei române a arătat că, în faţa acestor tipuri distincte de ameninţări, cel mai bun răspuns este abordarea lor unitară din partea statelor membre NATO şi ale Uniunii Europene. Teodor Meleşcanu a explicat că actualele demersuri de întărire a posturii NATO de descurajare şi apărare trebuie să beneficieze în continuare de coerenţă pentru integrarea completă şi unitară a eforturilor iniţiate de Alianţă în 2014. Ministrul de externe a precizat că România vrea o postură NATO crescută în Marea Neagră şi că situaţia de securitate de aici are efect, de exemplu, în Orientul Mijlociu.


Teodor Meleşcanu: Din Crimeea şi estul Ucrainei asistăm la o creştere a prezenţei militare logistice ruse în sprijinul unor operaţiuni navale şi a unor infrastructuri aflate la distanţă, care transformă Marea Neagră într-o platformă pentru proiectarea de putere militară în alte regiuni ale lumii.
Reporter: Ministrul Meleşcanu a adăugat că respectarea angajamentelor asumate şi a dreptului internaţional reprezintă fundamentul indispensabil pentru restabilirea cooperării în regiunea Mării Negre.
*


Radu Dobriţoiu: Domnule secretar de stat, vorbea domnul ministru Meleşcanu despre o postură NATO crescută în zona Mării Negre. Ce ar reprezenta asta?


Mircea Duşa: Încă de la summitul din Ţara Galilor, România şi reprezentanţii României, fie că sunt cei ai Ministerului Apărării, fie că sunt cei ai Ministerului de Externe, au vorbit de măsurile crescute care trebuie.., de reasigurare care trebuie luate de flancul estic, şi mai ales în zona Mării Negre. Având în vedere situaţia de securitate schimbată după anexarea Crimeii, şi odată cu aceasta, Rusia a şi masat şi efective, dar şi tehnică în Peninsula Crimeea, mai ales la Sevastopol. Sunt sigur că aceasta a făcut ca situaţia de securitate la Marea Neagră să schimbe foarte mult. De aceea măsurile, amintea şi domnul Meleşcanu, măsurile de reasigurare în zona Mării Negre trebuie să fie echilibrate, trebuie să fie coerente şi ele să fie echilibrate din punct de vedere al flancului estic, atât pe partea nordică, cât şi partea sudică. Sigur că aceste măsuri au fost luate şi vă reamintesc că încă de la summitul din Ţara Galilor au fost măsuri concrete care vizează România. După summitul din Ţara Galilor s-au realizat primele structuri NATO pe teritoriul României, şi mă refer aici la Unitatea de integrare a forţelor şi la Comandamentul multinaţional de divizie care are în vedere inclusiv obiectivele de securitate în zona Mării Negre, dar şi măsurile pe care România, ca stat membru NATO, le-a luat în această perioadă privind creşterea capacităţii în această zonă, şi mai ales măsurile luate pe programul de înzestrare şi modernizare care vizează Marea Neagră. Nu trebuie uitat faptul că încă de la summitul din Ţara Galilor au fost luate o serie de măsuri de prezenţă permanentă, prin rotaţie, a partenerilor noştri NATO atât la exerciţii şi la activităţi terestre, cât şi pe Marea Neagră. Şi vă reamintesc că, din 2015 încoace, permanent în Marea Neagră se află nave ale NATO, ale partenerilor noştri NATO, care participă la acţiuni prin rotaţie, dar cred că principiul ăsta al asigurării permanente a exerciţiilor şi a prezenţei navelor NATO pe Marea Neagră, prin rotaţie, a fost unul care..., una din măsurile de reasigurare pe flancul estic şi mai ales pe zona Mării Negre. Sigur că nici România nu stă cu mâinile în sân. Aşa cum ştiţi, de la summitul din Ţara Galilor am declanşat un amplu proces de înzestrare şi modernizare a Armatei Române. Sigur că măsurile de înzestrare şi modernizare şi creşterea capacităţii de luptă se referă la toate categoriile de forţe, şi la forţele terestre şi la forţele aeriene, dar şi la forţele navale. Şi o dată cu alocarea a 2% din PIB pentru înzestrarea şi modernizarea Armatei Române, măsurile au vizat şi modernizarea şi înzestrarea forţelor navale. Sigur că atunci când vorbim de măsurile de reasigurare pe flancul estic şi pe creşterea capacităţii de apărare şi descurajare, vorbim de măsuri luate la nivelul tuturor categoriilor de forţe, pentru că şi în cadrul forţelor navale există batalioane de infanterie, batalioane de infanterie marină şi măsurile se referă şi la acestea. Sigur că pot să amintesc aici faptul că măsura luată în 2013, aceea de achiziţie a primei escadrile de avioane F-16 şi care au fost dislocate la Borcea, la Feteşti, au vizat tot măsurile de reasigurare pe flancul estic şi zonă Mării Negre. Dar nu trebuie uitat că şi partenerii noştri din NATO au fost alături de noi şi că mai mereu au fost dislocate în zona Mării Negre escadrile de avioane, fie că este vorba de avioane din Canada, din Portugalia. În prezent sunt dislocate pe aeroportul Kogălniceanu, la baza Kogălniceanu, avioane din Marea Britanie care împreună cu forţele aeriene române asigură securitatea aeriană în zona Mării Negre.


Radu Dobriţoiu: NATO, vroiam să aduc aminte, să revenim din nou la această dezbatere extrem de importantă desfăşurată la Bucureşti şi dedicată securităţii în zona Mării Negre… NATO consideră că securitatea Alianţei depinde de securitatea Mării Negre. Este ceea ce a declarat James Appathurai, director al asistentului secretarului general al NATO pentru afaceri politice şi politica de securitate şi reprezentatul special al secretarului general pentru Caucaz şi Asia Centrală, totodată. James Appathurai a explicat că, odată cu anexarea Crimeii, Rusia a mutat foarte mult echipament militar în Crimeea şi continuă să facă acest lucru. Oficialul NATO a spus că Rusia are în zonă rachete aer-aer, rachete antinavale şi submarine, foloseşte echipamente de război electronic, iar toate acestea schimbă echilibrul de securitate din regiune. În plus, a explicat Appathurai, Rusia foloseşte zona Mării Negre pentru a-şi proiecta puterea în Orientul Mijlociu. Din nou, Carmen Gavrilă cu informaţiile de la Forumul de securitate dedicat Mării Negre, desfăşurat la Bucureşti.


Reporter: James Appathurai, reprezentatul special al secretarului general NATO pentru Caucaz şi Asia Centrală, a spus că securitatea Alianţei depinde de securitatea Mării Negre şi a spus că la summitul NATO din luna iulie vor fi luate decizii suplimentare pentru această regiune. James Appathurai a explicat de ce Rusia are un rol nociv în zonă Mării Negre.


James Appathurai: Creşterea prezenţiei militare ruse în Marea Neagră şi stabilirea de capacităţi care blochează practic accesul şi mişcarea liberă a NATO şi a aliaţilor NATO în zonă, toate acestea schimbă climatul de securitate în regiune. De asemenea, Rusia foloseşte Crimeea şi accesul la întreaga regiune pentru a-şi proiecta puterea şi în Orientul Mijlociu. James Appathurai a adăugat că Rusia, pe lângă mijloacele militare, foloseşte şi propaganda, dezinformarea, finanţarea de partide şi alte metode care ţin de războiul hibrid, pentru a aduce dezbinare în statele din regiune, atât în plan intern, cât şi în relaţiile dintre ele.


Radu Dobriţoiu: Domnule secretar de stat, Mircea Duşa, aţi amintit de cele două procente din PIB alocate de guvern pentru apărare. Ce măsuri a luat România pentru a replica acestor evoluţii din regiunea Mării Negre, şi mă refer în primul rând la înzestrare. Aţi amintit de avioanele multirol F-16. Ne gândim în viitor la corvete, ne gândim inclusiv la submarine.


Mircea Duşa: Vorbeam de faptul că programul aceasta de modernizare şi înzestrare vizează toate categoriile de forţe, şi terestre şi navale şi aeriene. Sigur că am acordat o atenţie deosebită forţelor navale şi aşa după cum deja am anunţat, a fost declanşată procedura pentru realizarea celor patru corvete. Şi aici trebuie să precizăm faptul că aceste corvete trebuie realizate în România şi odată cu ele se modernizează şi cele două fregate. Nu trebuie uitat faptul că atunci când vorbim de forţe navale, vorbim şi de corvete, dar vorbim şi de bateriile de coastă şi acest proces este deja declanşat. În perioda următoare vom asigura apărarea litoralului românesc cu instalaţii moderne.

De aceea, procedurile de achiziţie a bateriilor de coastă sunt declanşate şi sperăm ca spre sfârşitul acestui an să şi trecem la procesul de achiziţie a bateriilor de coastă, proces care este în derulare şi care vizează apărarea ţărmului românesc al Mării Negre. Dar noi când vorbim de securitate pe Marea Neagră şi mă bucur că toţi oficialii NATO şi experţi în strategii militare amintesc de faptul că securitatea în această zonă, în zona Mării Negre, este una foarte importantă, mai ales ca urmare a măsurilor pe care Rusia le-a luat de plasare de trupe în Peninsula Crimeea, nu numai de trupe, ci şi de tehnică atât navală cât şi tehnică din domeniul forţelor aeriene care au o anumită supremaţie în această zonă. Şi nu trebuie uitat că atunci când vorbim de securitatea pe Marea Neagră vorbim şi de sistemul energetic, vorbim de resurse, vorbim de căi de transport a gazelor, a produselor petroliere şi multe, multe alte lucruri.


Radu Dobriţoiu: Vorbim şi de război electronic domnule ministru, de război hibrid, de tot ce înseamnă asta.


Mircea Duşa: De război hibrid, de tot ce înseamnă în acest moment, măsurile de acţiune ale unor state, că nu vorbim numai de război /.../ ci vorbim de război hibrid, de război asimetric.


Radu Dobriţoiu: De războiul informatic, informaţional...


Mircea Duşa: De războiul informaţional, sunt multe aspecte care trebuie avute în vedere.


Radu Dobriţoiu: Vroiam să amintesc,... domnule secretar de stat... da, vă rog.
Mircea Duşa: Poftiţi.


Radu Dobriţoiu: La forumul de securitate, dedicat regiunii Mării Negre a participat şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă. În opinia comandantului militar al Armatei, Marea Neagră a cunoscut în ultimii ani una dintre cele mai mari schimbări de paradigmă de securitate. Începând cu războiul din Georgia, în 2008, apoi cu intervenţia în Ucraina din 2014, cu menţinerea conflictelor îngheţate din zona Mării Negre, anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia, militarizarea Mării Negre şi a Crimeii. Toate aceste evoluţii au făcut ca regiunea să devină esenţială pentru securitatea NATO. Carmen Gavrilă a realizat o sinteză cu informaţiile prezentate de generalul Nicolae Ciucă.
Reporter: În zona Mării Negre asistăm la un amestec destabilizator, de ameninţări clasice şi noi. Avem război hibrid, ameninţări cibernetice, proliferarea armamentului, terorism, trafic de fiinţe umane, migraţie ilegală. Prin toate aceste metode Rusia încearcă din Marea Neagră să proiecteze forţă în Balcani, în Mediterana de Est şi în Orientul Mijlociu, dar şi să influenţeze tot ce se întâmplă în Europa de Sud-Est şi mai departe, în Europa Centrală. Generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării a explicat cât de importantă este regiunea extinsă a Mării Negre pentru poziţionarea strategică, inclusiv din punct de vedere militar.


Nicolae Ciucă: Din punct de vedere militar am stabilit o infrastructură în această parte a Alianţei şi de asemenea încercăm să convingem pe toată lumea că o creştere a prezenţei şi infrastructurii NATO în această zonă va face ca regiunea să nu devină punctul vulnerabil al Alianţei Nord-Atlantice dar şi al UE. Trebuie să convingem liderii politici că nu este vorba de a crea noi jucării pentru soldaţi, ci de a crea pentru fiecare ţară în parte capacitatea de a se apăra pe sine, dar şi de a-şi juca rolul în cadrul Alianţei şi Uniunii. Trebuie spus că România  susţine intenţia ca la summitul Alianţei, de luna viitoare, să fie adoptate măsuri suplimentare pentru securizare şi descurajare în Marea Neagră.
Radu Dobriţoiu: Domnule ministru Mircea Duşa, am amintit, dar vă rog să vă referiţi din nou la acţiunile Rusiei, ce se încadrează în zona războiului hibrid, acţiuni pe care le constatăm din ce în ce mai frecvent în zona extinsă reprezentată de Bazinul Mării Negre.


Mircea Duşa: Vedeţi că şi cei care au susţinut teme legate de securitatea pe Marea Neagră la actuala întâlnire de la Bucureşti, la actualul forum, subliniază necesitatea abordării coerente şi echilibrate a măsurilor de reasigurare pe Marea Neagră având în vedere situaţia nou creată. Şi aceste măsuri vizează multe aspecte, plecând de la războiul clasic la actuale ameninţări referitoare la războiul hibrid, la terorism, la războiul cibernetic, la războiul informaţional şi toate aceste aspecte trebuie avute în vedere atunci când se stabilesc măsuri de reasigurare pe flancul estic. De aceea noi insistăm, şi a spus-o şi generalul Ciucă şi mai repet şi eu, şi o va spune şi ministrul Fifor azi şi mâine la Bruxelles, că este important ca pe agenda summitului de la începutul lunii viitoare, de la Bruxelles să existe secţiune separată vizând măsurile de securitate pe Marea Neagră. De altfel, aşa cum spunea şi adjunctul secretarului general NATO, aceste analize se realizează, partenerii noştri şi membrii NATO au realizat că situaţia de securitate pe flancul estic şi în zona Mării Negre este una foarte complicată. Şi de aceea măsurile care trebuie să se ia trebuie să aibă o anumită coerenţă şi să fie echilibrate. Sigur că sunt importante toate măsurile de asigurare şi pe flancul estic şi pe flancul sudic al NATO şi al UE, dar noi insistăm foarte mult pe această zonă a Mării Negre cu toate implicaţiile pe care le are şi din punct de vedere al securităţii dar şi din punct economic, din punct de vedere al democraţiei, aşa cum spunea unul dintre vorbitori şi a multiplelor aspecte care le creează această nouă situaţie/.../ pe Marea Neagră. Sigur că lucrurile acestea au avut în vedere, spuneam că primele măsuri de adaptare NATO la noua situaţie de securitate au fost luate la summitul din Ţara Galilor. Ele au fost continuate şi au fost adoptate noi concepte la summitul din Varşovia şi reamintesc că în pe urma măsurilor stabilite la summitul din Varşovia au fost create noi structuri pe teritoriul României, şi mă refer la Brigada multinaţională de la Craiova, dar tocmai având în vedere situaţia de securitate pe Marea Neagră şi crearea acelei funcţii de coordonare maritimă de la /.../ din Italia.


Radu Dobriţoiu: Da, să conchidem…


Mircea Duşa: Sunt convins că şi la summitul de luna viitoare, aceste aspecte vor fi avute în vedere.


Radu Dobriţoiu: „Euroatlantica" la final. Am discutat despre securitatea în regiunea Mării Negre.

Euroatlantica la final. Am discutat despre securitatea în regiunea Mării Negre. Invitatul ediţiei a fost secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale şi şef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Mircea Duşa.

 

Sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi ascultat "Euroatlantica" la Radio România Actualităţi.


Etichete Exclusiv RadioEmisiune EuroatlanticaMircea DuşaRadu DobriţoiuNicu PopescuCarmen Gavrilă

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live