Scutul american antirachetă

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit, vă spune Radu Dobriţoiu, la o nouă ediţie a emisiunii "Euroatlantica", dedicată, în această seară, unor subiecte de actualitate, cu impact asupra securităţii şi stabilităţii regionale şi euroatlantice. Vom vorbi despre scutul american antirachetă şi, în acest context, vom aborda şi problematica susţinerii financiare a programelor prioritare din domeniul apărării. Invitaţi în această seară, prin telefon, Constantin Dudu Ionescu, fost ministru al apărării şi de interne, şi generalul locotenent în rezervă Corneliu Dobriţoiu, fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, nominalizat de opoziţie pentru portofoliul apărării. Colegele din regia de emisie îmi confirmă că avem legătură cu generalul Corneliu Dobriţoiu. Bună seara, domnule general! Mulţumiri pentru că aţi acceptat să participaţi la "Euroatlantica".

Corneliu Dobriţoiu: Bună seara şi dumneavoastră, şi interlocutorului nostru, pe care îl cunosc şi îl respect, şi bună seara ascultătorilor dumneavoastră!

Realizator: Urmează să stabilim legătura şi cu domnul Constantin Dudu Ionescu. Până atunci, domnule general, aduc aminte că, la Bucureşti, senatorii au ratificat, în această săptămână, cu unanimitate de voturi, acordul încheiat cu Statele Unite, privind amplasarea, în ţara noastră, a unor elemente ale sistemului american antirachetă. Documentul a fost aprobat şi de deputaţi, aşa că a mers spre promulgare la preşedintele Traian Băsescu. Ce semnificaţie are, domnule general, acest acord, atât pentru securitatea euroatlantică, dar şi pentru relaţiile dintre România şi Statele Unite?

Corneliu Dobriţoiu: Semnificaţia acordului are o importanţă strategică, pentru că problema apărării populaţiei şi teritoriului de eventuale atacuri cu rachete din partea unor inamici reprezintă o preocupare strategică. Or, dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine faptul că, inclusiv la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, s-a luat decizia dezvoltării unui program NATO de apărare împotriva rachetelor. Ei, acel program este complementar scutului antirachetă dezvoltat de SUA.

Realizator: Program susţinut şi după summitul de la Lisabona.

Corneliu Dobriţoiu: Fără discuţie. Or, pe dimensiunea parteneriatului strategic, eu cred că acţiunea parlamentului, care va fi urmată de ratificarea tratatului, reprezintă un element pivotant al dezvoltării parteneriatului strategic cu Statele Unite.

Realizator: Avem legătura şi cu domnul Constantin Dudu Ionescu, fost ministru al apărării, fost ministru de interne. Bună seara, domnule ministru!

Constantin Dudu Ionescu: Bună seara!/asalar/fcostea

Realizator: Mulţumiri pentru că sunteţi din nou în direct la "Euroatlantica". Domnule ministru Constantin Dudu Ionescu, discutam mai devreme despre acordul încheiat cu Statele Unite privind amplasarea în ţara noastră a unor elemente ale sistemului american antirachetă. Şi îl întrebam pe domnul general Dobriţoiu, Corneliu Dobriţoiu, ce semnificaţie are acest acord, atât pentru securitatea euroatlantică, dar şi pentru relaţiile dintre Bucureşti şi Washington. Aş dori să ştiu şi părerea dumneavoastră.

Constantin Dudu Ionescu: Permiteţi-mi întâi să salut pe ascultătorii dumneavoastră şi pe domnul general. Lăsând la o parte semnificaţia militară despre care l-am auzit vorbind pe domnul general, eu cred că această alegere a României pentru amplasarea elementelor din scutul antirachetă este şi un profund semnal politic. Nu mai suntem o ţară, acum, care e la periferia, să zicem, NATO, cu toate că, geografic, ne situăm la periferia NATO, ci suntem o ţară a cărei importanţă, din punct de vedere politic, va creşte odată cu amplasarea acestor elemente. De ce spun asta? Pentru că orice acest tip de scut implică majore decizii politice privind asigurarea lui cu o durabilitate cât mai lungă. Or, asta înseamnă cooperări internaţionale, nu numai direct legate de scut, dar şi alte elemente de genul investiţiilor în industria de apărare sau investiţiilor, de ce nu, în alte domenii care prezintă interes colateral. E adevărat că, pe de altă parte, elementul politic este opoziţia cvasiconstantă a Rusiei faţă de amplasarea acestor elemente, dar care, după părerea mea, este o poziţie de circumstanţă, pentru că Rusia a fost în permanenţă informată de ceea ce poate să facă acest scut. Nu poate fi acceptată atâta timp cât nu este membru NATO. În paranteză fie spus, lucrul acesta probabil că nu se va întâmpla niciodată, ca parte a scutului, dar ea este informată încontinuu despre ceea ce înseamnă dezvoltările în acest sens, inclusiv cele NATO. Aşa că Rusia nu-şi poate permite să nu protesteze, dar eu cred că e un protest de circumstanţă.

Realizator: Vom aborda imediat şi acest subiect. Până atunci, vă propun să ascultăm un material realizat de colegul meu, Septimiu Roman. Acordul încheiat cu Statele Unite privind amplasarea în ţara noastră a unor elemente ale sistemului american antirachetă este susţinut, după cum spuneam, de întreaga clasă politică, fapt demonstrat de votul din Camera Deputaţilor şi de cel din Senat, Cameră decizională pentru acest document legislativ. Colegul meu, Septimiu Roman, a realizat o sinteză pentru "Euroatlantica".

Reporter: Septimiu Roman - Acordul consacră două premiere. Este primul instrument juridic negociat în întregime şi încheiat de Statele Unite în cadrul noului concept privind apărarea împotriva rachetelor balistice. Totodată, valoarea sa constă în consacrarea, pentru prima dată, a parteneriatului strategic, într-un document bilateral obligatoriu din punct de vedere juridic, afirma, la începutul dezbaterii în Senat, ministrul de externe, Teodor Baconschi.

Teodor Baconschi: Amplasarea unor elemente ale sistemului antirachetă al SUA reprezintă o contribuţie foarte importantă la securitatea României, a SUA şi a celorlalţi aliaţi NATO.

Reporter: Rolul acestui document nu este doar de a obţine aprobarea Parlamentului pentru amplasarea elementelor scutului, ci şi de a reglementa regimul juridic aplicabil întregii problematici, a afirmat preşedintele Comisiei pentru Apărare, Teodor Meleşcanu.

Teodor Meleşcanu: El are şi importanţa de a constitui baza juridică pentru încheierea, în viitor, a unui număr important de înţelegeri tehnice, care vor reglementa toate problemele administrative, economice, sociale şi de altă natură, care decurg din încheierea acestui acord.

Reporter: Preşedintele Comisiei de Politică Externă, Titus Corlăţean, sublinia importanţa votului în Parlament pentru un acord care depăşeşte cu mult dimensiunea militară şi de securitate.

Titus Corlăţean: Votul reprezintă o confirmare a angajamentului României într-un parteneriat strategic româno-american extrem de important. Un parteneriat strategic între parteneri egali implică şi anumite gesturi, care, poate tehnic, pot părea dificile, dar care, politic şi strategic, sunt absolut necesare, respectiv acelaşi tratament egal pe care cetăţenii statului numit România să îl aibă faţă de alţi cetăţeni europeni, atunci când doresc să aibă acces pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, altfel spus, intrarea într-un regim de viză de tip european aplicat şi cetăţenilor români.

Reporter: Omenirea traversează un moment extrem de delicat, de reaşezare la nivel global, un moment de mare incertitudine şi la nivelul Europei şi al zonei noastre, a atras atenţia senatorul Mircea Geoană.

Mircea Geoană: Această certitudine a alianţei speciale care există între România şi Statele Unite este un punct de sprijin obligatoriu pentru prezervarea unui spaţiu de securitate şi stabilitate în cadrul NATO şi în cadrul relaţiei speciale româno-americane.

Realizator: Domnilor invitaţi, scutul antirachetă a provocat supărarea Rusiei, după cum amintea şi domnul Constantin Dudu Ionescu. Sunt cunoscute reacţiile recente, inclusiv anunţul despre instalarea unui radar performant la Kaliningrad. Dmitri Medvedev a declarat că vrea să mobilizeze, în vestul şi sudul Rusiei, sisteme ofensive moderne de rachete, care să garanteze distrugerea instalaţiilor europene ale scutului antirachetă. Cum trebuie să răspundă România la acest zăngănit de arme, la această situaţie şi cum să trateze recentele declaraţii? Domnule general Dobriţoiu.

Corneliu Dobriţoiu: Părerea mea este că declaraţiile belicoase ale Moscovei, vizavi de posibilităţile operaţionale ale elementelor scutului, au doar natura să influenţeze favorabil procesul electoral care se va desfăşura în Rusia şi la anul privind alegerea preşedintelui. Deci aceste declaraţii au mai mult o valoare retorică din perspectiva alegerii noului preşedinte. Atâta vreme cât Statele Unite, cât şi aliaţii NATO în concert, au afirmat, au asigurat Federaţia Rusă asupra faptului că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse, cu care NATO, după se cunoaşte, este într-o situaţie partenerială specială. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, declaraţia aceasta trebuie citită, în nota campaniilor electorale care se desfăşoară în Rusia, dar în acelaşi timp, trebuie, totuşi, remarcat faptul că scutul are o dimensiune umanitară şi propune să apere teritoriul şi populaţiile statelor membre NATO împotriva unor inamici chiar din Orientul Mijlociu, cunoscut fiind dosarul nuclear iranian şi toată tensiunea generată de Iran, prin sfidarea comunităţii internaţionale legată de dezvoltarea programului său nuclear.

Realizator: Domnule Constantin Dudu Ionescu, cu siguranţă că scutul antirachetă al Statelor Unite, anunţat la Bucureşti, nu a fost o surpriză pentru Moscova şi, în spatele acestei intenţii, eu cred şi analiştii sunt de părere că au existat negocieri între Washington şi Moscova. Credeţi că aceste declaraţii sunt doar aşa făcute în context electoral?

Constantin Dudu Ionescu: Da. Adică Rusia nu-şi poate permite, în interiorul ţării, să nu-şi arate muşchii pentur populaţie, să gândească în termenii vechi ai războiului rece, în care să arate că ei sunt cei care se opun imperialismului vestului. Pe de altă parte, nici în exterior, nu pot să nu-şi arate muşchii, pentru că asta ar însemna, din nou, o scădere a importanţei Rusiei ca jucător în plan internaţional şi, pe lângă aceste două chestiuni, care pot avea şi conotaţii electorale mai apare şi ideea - de ce nu? - că sub aceste declaraţii au reuşit să-şi pună nişte radare în Kaliningrad, pe care probabil că le aveau de mult instalate şi, acum, le-au făcut - vezi Doamne! - replică la ce s-a întâmplat prin instalarea sau prin viitoarea instalare a elementelor scutului antirachetă american pe teritoriul României. Dar eu cred că atât Rusia, cât şi vestul Europei, cât şi noi, avem cu totul alte probleme. Problemele sunt legate de criza economică, şi 1 şi 2, pe noul tip de luptă inclusiv militară, care nu se va mai face la modul în care noi să ne speriem de ruşi sau ruşii să se sperie de NATO. Eu cred că lucrurile astea sunt puţin cam depăşite, dar până la urmă, retorica din partea Moscovei se pare că e neschimbată. Sincer să fiu, nu ştiu care este soluţia în momentul de faţă, în afară de mai multă transparenţă, nu cred că se... mai multă transparenţă decât a fost până acum, nu cred că se poate accepta din partea NATO, aşa că, până la urmă, probabil că, odată rezolvată retoric şi chiar fizic instalarea în Kaliningrad şi probabil cu terminarea alegerilor din Rusia, în paranteză fie spus, uitaţi-vă...

Corneliu Dobriţoiu: Legislative.

Constantin Dudu Ionescu: Nu legislative, legislativele, în principiu, s-au terminat.

Realizator: Vă gândiţi la cele prezidenţiale, care urmează./mtone

Constantin Dudu Ionescu: Da. Uitaţi-vă la reacţia populaţiei din Rusia faţă de modul în care s-au desfăşurat alegerile. Adică nu m-ar mira acum să spună că şi până şi demonstraţiile din Moscova sunt tot, să zicem, consecinţele instalării elementelor scutului antirachetă. Adică, există o limită, nu neapărat a decenţei, dar a ridicolului în astfel de declaraţii. Eu cred că Rusia, care are suficiente resurse, va depăşi... vreau ză zic resurse diplomatice, va depăşi acest moment şi va reveni acolo unde are nevoie. Adică are nevoie de o cooperare cu vestul, pentru că deocamdată trăiesc în continuare, economic, din vânzările de resurse minerale şi alte tipuri de resurse care sunt neapărat obligatorii şi pentru Occident şi Occidentul este - de ce să nu o recunoaştem - o piaţă importantă pentru Rusia.

Corneliu Dobriţoiu: Dacă îmi permiteţi...

Realizator: Sigur că da, chiar vă rog. Dar discursul Moscovei ne îngrijorează. Da, domnule general Dobriţoiu, vă rog!

Corneliu Dobriţoiu: Un argument de ordin strategic, care demonstrează practic faptul că elementele scutului care vor fi amplasate în România şi în alte zone din Europa, practic nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. Rusia, dacă ar intenţiona sau într-un plan strategic ar intenţiona să întrebuinţeze arsenalul său nuclear împotriva Statelor Unite, o face din Siberia, că e mai aproape pe partea cealaltă...

Realizator: Sigur că da. Acest lucru este prevăzut şi în acordul dintre România şi Statele Unite. Dar chiar şi ipotetic, domnule general Dobriţoiu, vorbind în cifre, baza de la Deveselu poate fi ameninţată de pe teritoriul Rusiei?

Corneliu Dobriţoiu: Domnul Radu Dobriţoiu, categoric că noi, ca parte a acestui acord, ne asumăm nişte riscuri, pentru că cel care... sau un stat care intenţionează să întrebuinţeze arme nucleare, prima grijă pe care o are este să lovească capacităţile de lovire a propriului sistem de arme pe care vor să-l întrebuinţeze. Deci reprezintă o doză de risc, fără doar şi poate, dar riscul este asumat în comun de către NATO, România nu este singură în această "aventură". Iar scutul, cum bine spunea şi domnul ministru Dudu Ionescu, serveşte intereselor de securitate ale României deopotrivă cu interesele de securitate ale NATO şi ale Statelor Unite.

Realizator: Şi am ajuns şi la acest subiect, al raportului bugetar dintre Statele Unite şi NATO, atunci când vorbim de apărare. O prăpastie foarte mare între vechiul continent şi Statele Unite. Care este părerea dumneavoastră, domnule Constantin Dudu Ionescu?

Constantin Dudu Ionescu: Aici cred că avem o mare problemă cvasi-morală, dacă doriţi. Europa a trăit foarte mult timp din investiţiile în domeniul militar făcute în America, care însemnau atât tehnologie, cât şi forţă umană. Pe de altă parte, există şi această mare diferenţă, prăpastie, aş putea spune, între echipamentele militare americane şi echipamentele de pe vechiul continent, care uneori fac aproape imposibilă colaborarea pe diverse teatre de război. Deci lucrurile astea trebuie, într-un fel sau altul, acomodate, pentru că, altminteri, ne vom întoarce nu unii împotriva altora, dar ne vom uita chiorâş unii la alţii, noi, vechea Europă... în fine, vechea şi noua Europă, faţă de americani. Eu unul cred că lucrurile astea trebuie depăşite printr-o cooperare mult mai profundă, inclusiv în domeniul militar. E adevărt că este foarte greu, din punct de vedere tehnic, să ajungi la nivelul american. E adevărat că, tehnic, informaţional, din punct de vedere calculatoare, transmisii radio şi aşa mai departe, lucrurile astea se pot face. Dar marile probleme sunt în domeniul aviaţiei, în domeniul naval, în domeniul strategic şi atunci, lucrurile astea creează şi din partea Statelor Unite o anumită frustrare, pentru că ani de-a rândul sau decenii de-a rândul au susţinut militar Europa şi, de ce nu, şi mai nou, şi alte războaie din proprii lor bani./lpreda

Iar pe de altă parte, creează şi o frustrare în Europa în ideea în care nu poţi să ai acces la tehnologia creată de SUA. Eu unul zic că lucrurile se vor apropia ţinând cont de această criză economică. Nu mai poţi să faci faţă unei competiţii economice în momentul de faţă, care şi-a mutat polii dinspre Europa şi SUA înspre Asia, Brazilia ş.a.ş.m.d., fără o cooperare între Occidentul, să zicem, clasic.

Realizator: Ascultaţi emisiunea Euroatlantica, ediţie dedicată problematicii finanţării programelor prioritare din domeniul apărării. Invitaţi în această seară prin telefon Constantin Dudu Ionescu, fost ministru al apărării şi de interne, şi generalul-locotenent în rezervă Corneliu Dobriţoiu, fost secretar de stat în MApN.

Domnule general Dobriţoiu, ultimii ani au scos în evidenţă acest dezechilibru destul de mare între SUA şi aliaţii europeni din NATO privind bugetarea armatei. Experienţa recentă a campaniei din Libia a scos şi mai mult în evidenţă această discrepanţă şi a demonstrat din nou că alianţa este dependentă de SUA chiar şi într-o operaţiune desfăşurată la sud de Europa. În ce măsură bugetul alocat apărării se află în spatele acestei diferenţe?

Corneliu Dobriţoiu: În primul rând, aş vrea şi eu să întăresc cele spuse de dl ministru Dudu Ionescu prin a oferi nişte exemple. Reducerea bugetelor aliaţilor europeni ai NATO şi menţinerea aceleiaşi contribuţii la bugetul comn al Alianţei de către SUA ne-au adus în situaţia ca SUA să contribuie 75% din bugetul NATO, or asta creează o problemă gravă privind credibilitatea strategică a Alianţei. Gândiţi-vă şi la faptul că în SUA la anul vor fi alegeri şi s-ar putea /ca/ americanii, care sunt zguduiţi şi ei de criză, o trăiesc din greu, s-ar putea să genereze o presiune politică pe /leadership-ul/ american vizavi ori de reducerea cheltuielilor privind contribuţiile lor financiare la NATO, ori chiar de dezangajare. Deci problemele sunt deosebit de acute, deosebit de serioase şi se leagă de credibilitatea strategică a alianţei, credibilitate care a fost susţinută, cum bine spunea şi dl. Dudu Ionescu, în mare măsură de sprijinul financiar al SUA, sprijin financiar o dată pe dimensiunea apărării, dar sprijunul financiar, aduceţi-vă aminte, şi pe dimensiunea reconstrucţiei post-conflict, după al doilea Război Mondial. Deci America a plătit un preţ uriaş în Europa.

Realizator: Ne aducem aminte de Planul Marshall.

Corneliu Dobriţoiu: Sigur că da, or noi acum trăim într-o, cum să vă spun eu, pe fondul unei crase inculturi de securitate, la noi aici, în România, trăim o dramă pentru că ne-am angajat o dată să avem o contribuţie la NATO cu nişte procente din PIB.Ulterior, după ce ne-am integrat, deja a scăzut interesul pentru finanţare.

Realizator: Vom aborda şi acest subiect imediat şi vom vorbi despre bugetul nostru. Până atunci, să ne referim al această discrepanţă în continuare, domnule general.

Corneliu Dobriţoiu: Sigur că da, gândiţi-vă numai la faptul că toate elementele, toate sistemele de armă, arme strategice ale NATO, practic sunt gestionate, sunt operate de SUA, or SUA se ştie bine că au interese de securitate şi în alte zone ale globului, or şi ei îşi pun problema reducerii bugetului. Deci în acestă situaţie grea în care ne aflăm, afectaţi de criză, cred că ideea lansată recent în dezbatere, în analiză, la Bruxelles şi în capitale, de a dezvolta programe de arme, de înzestrare în comun prin bugetarea comună a unor state, eu cred că la această chestiune noi, care suntem într-o situaţie dramatică, cu un buget de 0,7% din PIB, de aproapte 0,8% din PIB, noi cred că ar trebui să fim mai inventivi în palnul relaţiilor bilaterale şi să apelăm la aliaţii noştri strategici să ne ofere echipamentele pe care ei le au în stocuri datorită reducerii bugetelor şi care presupun alte cheltuieli, mă înţelegeţi./lpop

Realizator: Sigur că da. Este acel concept de "smart defence", într-un fel, dar aplicat la situaţia României.

Corneliu Dobriţoiu: Exact.

Realizator: Concept care a fost scos în evidenţă chiar şi la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti, dar continuând pe această idee, a diferenţei bugetare, între SUA şi aliaţii europeni din NATO, îmi aduc aminte că într-un interviu amiralul Di Paola îmi declara că, după campania din Libia, s-a demonstrat că întrega Alianţă este dependentă de SUA şi pe lângă ce aţi spus dumneavoastră, domnule general Dobriţoiu, dădea şi exemplul acestor avioane - cisternă, care alimentau avioanele de luptă din aer, care au fost numai ale SUA. De asemenea, muniţia folosită, de asemenea foarte multe elemente care au fost furnizate numai de SUA. Domnule Constantin Dudu Ionescu, cum credeţi că se va rezolva această problemă? Credeţi că ideea şi conceptul de "smart defence" va rezolva această problemă sau măcar în parte să o ducă la capăt?

Constantin Dudu Ionescu: Din păcate, eu nu sunt atât de optimist ca Di Paola pentru că în continuare, legat de subiectul înzestrare, există un anumit tip să zicem de naţionalism care este legat nu neapărat de echipamentele militare, cât mai degrabă de industria militară, care ani de-a rândul a produs şi care, pe de altă parte, a adus şi inovaţie tehnologică. Va trebui să recunoaştem la un moment dat că cercetările în domeniul militar au fost transferate cu succes în domeniul civil şi au adus extraordinar de mult...

Realizator: Istoria demonstrează acest lucru, domnule ministru.

Constantin Dudu Ionescu: Da, dar foarte multa lume uită chestiunea asta. Deci, eu deocamdată, pe termen scurt, nu am acest optimism care să mă împingă spre ideea unei integrări, hai să zicem nu la nivelul Europei cu SUA pentru că aţi subliniat-o şi dumneavoastră şi domnul general. Distanţa este enormă şi va creşte în continuare tocmai datorită diferenţei de buget, dar eu cred că aici este un loc pentru România. România are o problemă, în primul rând, de buget, de bani, dar în al doilea rând cred eu că are şi o problemă de a-şi găsi priorităţile în domneniul militar. Eu unul cred că, având acest tablou, România poate găsi nişe în care să devină specializată şi fără de care să nu se poată face nimic ca o acţiune serioasă de prevenţie sau chiar de intervenţie militară. Cred ca aici ar trebui mai mult gândit în domeniul acesta, mai ales în urma experienţei pe care trupele noastre le-au avut, atât în Irak, cât şi în Afganistan.

Realizator: Cred că vă referiţi, în primul rând, la detaşamentele de Humint, forţe speciale şi probabil şi la flotila de transport cu Hercules şi Spartan, unde nu...

Constantin Dudu Ionescu: Şi aici, dar şi în alte domenii, adică cred aici că, militarii sunt chemaţi mai degrabă decât civilii să spună locurile în care noi am putea să facem diferenţa, dar necesită evident o dezbatere. Civilii ar trebui, cel mult, să aibă o expertiză minimă şi eventual să participe în prim parlament în bugetarea acestor programe. Dar, repet, având în vedere constrângerile bugetare pe care le avem în momentul de faţă este evident că noi nu putem să acoperim toate marile programe de înzestrare pe care ni le-am propus, chiar şi cele care ar trebui să fie parte a obligaţiilor pe care ni le-am asumat faţă de NATO. Noi am câştigat foarte mult în NATO, în paranteză fie spus, datorită faptului că, cel puţin până acum, toate obligaţiile pe care ni le-am asumat ni le-am şi îndeplinit, dar iată că acum, din cauza constrângerilor bugetare, nimeni nu este vinovat în domeniul militar, nu mai avem capacitatea să o facem. Deci, cred încă o dată că o gândire de genul ăsta, nişe, ar putea să aducă foarte multe avantaje, atât pentru structurile militare ale României, dar de fiecare dată trebuie să susţinem lucrul ăsta, prin structuri militare putem obţine atât avantaje politice, cât şi avantaje economice. /Să nu ne fie frică să.../

Realizator: Da, am ajuns şi la acest punct. Dacă îmi permiteţi, pentru că nu mai este timp. Potrivit proiectului de buget pentru 2012, Ministerul Apărării Naţionale urmează să primească 1,31% din PIB cu foarte multe economii, după cum declara secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale, Vasile Mihai Ozunu./salina

Vasile Mihai Ozunu: Va fi din ce în ce mai dificil, dar deocamdată, cu ceea ce avem, noi reuşim, aşa cum am spus, să asigurăm capacitatea de apărare naţională, de asemenea, să participăm şi să ne îndeplinim obligaţiile pe care le avem, ca ţară membră NATO şi a Uniunii Europene, la misiuni în teatrele de operaţii.

Realizator: În timpul discuţiilor din comisiile reunite de buget şi finanţe din parlament. la care am asistat şi eu, secretarul de stat Vasile Mihai Ozunu a mai spus că actualul buget permite ca, anul viitor, să înceapă programul de achiziţie de avioane de luptă multirol, care vor înlocui treptat avioanele MIG21 Lancer. Domnule general Dobriţoiu, când am intrat în NATO, aveam un buget de aproximativ 2,2% din PIB, cum credeţi că se va descurca Ministerul Apărării Naţionale acum cu acest buget de 1,31%, dumneavoastră spuneaţi de 0,8%?

Corneliu Dobriţoiu: Da, 0,8% a fost alocaţia anul acesta, iar eu sunt foarte sceptic şi pot să argumentez. Deci 1,38% sau peste 1%, 1,3% din PIB, să ştiţi că nu ne asigură îndeplinirea obiectivelor pe care România şi le-a asumat în cadrul planificării comune a NATO. Vorbim de un proces de planificare pe bază de capabilităţi militare, care se derulează pe o perioadă de şase ani de zile. Deci noi nu putem să întreţinem efortul de înzestrare, iar dacă, într-adevăr, se va reuşi - să dea Dumnezeu! - să achiziţioneze avioane de luptă noi, problema care apare este: vom avea bani de operare şi mentenanţă a acestora, pentru că actualmente piloţii români zboară între 10 şi maxim 40 de ore de zbor pe an. Or, cu alte cuvinte... Ştiţi ce se întâmplă? E o problemă care ţine de credibilitatea noastră strategică, de credibilitatea noastră politică, de modul în care oamenii politici, oamenii de la guvernare aranjează bugetul pe priorităţi strategice. Dacă, în continuare, vom arunca cu banii în câini, pe telegondole, pe parcuri de distracţii, pe.. eu ştiu mai ce stadioane, nocturne şi parcuri pe la sate, domnule, suntem într-o eroare strategică gravă, pentru că... Ce se întâmplă? Noi nu suntem... România nu se învecinează cu Oceanul Atlantic, România e la graniţa de est a NATO, graniţă foarte grea, cu o situaţie geostrategică şi geopolitică foarte complicată, cu riscuri şi ameninţări de securitate foarte mari. Or, dacă noi vom continua să ne jucăm cu bugetul acesta şi bugetul va arăta cum arată un EKG, aşa, nu putem să construim şi să planificăm pe termen lung, pe termen mediu şi lung.

Realizator: Mai avem un minut!

Corneliu Dobriţoiu: Deci, sunt foarte sceptic, să ştiţi!

Realizator: Domnule Constantin Dudu Ionescu, foarte scurt. Acest buget, credeţi că va ajuta Ministerul Apărării?

Constantin Dudu Ionescu: Va ajuta Ministerul Apărării, dar nu în măsura în care are nevoie Ministerul Apărării, evident, că-l va ajuta să-şi îndeplinească un minim de misiuni pe care le are deja angajate, dar până la urmă, rămâne şi chestiunea ce poate să ofere naţia asta pentru bugetul diverselor instituţii. E adevărat că aici trebuie avută o discuţie la nivel strategic şi poate că CSAT este locul în care alegeri pe termen lung pentru diverse programe, inclusiv cele militare, să fie făcute de o manieră care să însemne şi securitate şi bunăstare, nu numai lucruri care să nu poată să fie susţinute fie dintr-o parte, fie din alta.

Realizator: Invitaţi în această seară: Constantin Dudu Ionescu, fost ministru al apărării şi de interne, şi generalul locotenent în rezervă, Corneliu Dobriţoiu, fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale.