Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, apreciată de IMM-uri
Reprezentanţii IMM-urilor calculează că aproximativ 20.000-30.000 de firme vor fi stimulate să facă investiţii în urma scutirii de impozit pe profitul reinvestit.
Articol de Oana Rusu, 16 Aprilie 2014, 14:12
Întreprinderile mici şi mijlocii salută intenţia guvernului de a introduce scutirea de impozit pentru profitul reinvestit.
Reprezentanţii IMM-urilor calculează că aproximativ 20.000-30.000 de firme vor fi stimulate astfel să facă investiţii, iar faptul că se scuteşte impozitul nu va fi o pierdere pentru bugetul de stat, pentru că astfel vor fi încurajate alte cheltuieli, mai spun reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii.
IMM-urile se bucură de orice iniţiativă care să le sprijine, iar în privinţa proiectului guvernului care urmăreşte stimularea creării de noi locuri de muncă şi dezvoltarea regională, reprezentanţii Consiliulului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România spun că este o măsură bine venită.
Această schemă de ajutor de stat presupune subvenţionarea salariilor celor nou angajaţi cu un anumit procent, în funcţie de regiune.
Spre exemplu, în Bucureşti subvenţionarea ar fi de 15% până în 2017 şi de 10% până în 2020, iar în celelalte regiuni, mai puţin cea de vest şi Ilfov, subvenţionarea ar fi 50 de procente.
Practic, angajatorul ar primi ca sumă nerambursabilă aceşti bani, aceste procente din salariile noilor angajaţi, spune directorul Departamentului Juridic al Consiliului pentru IMM-uri, Ana Bontea.
De această schemă urma să beneficieze în jur de 1.500 de firme de la microîntreprinderi până la întreprinderi mari.
Proiect "destul de greoi"
Însă IMM-urile spun că proiectul este destul greoi, pentru că cei care vor solicita acordarea acestor fonduri nerambursabile de la buget trebuie să înfiinţeze activităţi noi faţă de cele pe care le au deja şi să demonstreze că noua activitatea nu ar fi fost profitabilă fără această subvenţie.
IMM-urile spun că proiectul guvernului ar putea fi îmbunătăţit şi fac o serie de sugestii, printre care şi includerea în cheltuielile salariale a contribuţiilor pe care le au de dat angajatorii la bugetul de stat sau stabilirea unui număr minim de angajaţi în funcţie de dimensiunea întreprinderii.
Pentru că la o microîntreprindere numărul mediu de angajaţi este de 2,5, nu li se poate solicita acestora să creeze 20 de locuri de muncă, aşa cum presupune acest proiect al gvurnului.
O altă problema discutată astăzi este cea a reducerii birocraţiei, care, potrivit preşedintelui Consiliului Naţional al IMM-urilor, Ovidiu Nicolescu, este peste media europeană.
Potrivit unui sondaj pe care l-a realizat consiliul online, 91% dintre cei chestionaţi au spus că pierd prea mult timp la plata taxelor şi impozitelor şi aproape 90% dintre respondenţi spun că relaţia cu reprezentantul administraţiei locale este una stresantă.
Prin urmare, oamenii de afaceri solicită introducerea într-o mai mare măsură a plăţilor online, reducerea numărului de declaraţii existente de la 280 la 150 şi dotarea instituţiilor publice cu POS-uri, ca oamenii să poată folosi cardurile bancare atunci când se duc să-şi plătească taxele şi impozitele.
