Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Mari Concerte Luni, 19 August

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Denise Theodoru

16 Iulie 2010
Vizualizari: 6344
Comentează add

Cât de diferiţi sunt finlandezii de noi? Va puteţi întreba pe bună dreptate, mai ales că mass-media din România nici nu a încercat vreodată să vorbească despre nordici ca despre cetăţeni europeni aidoma nouă.

Şcoală Finlandeză la Bucureşti, din septembrie

denise-theodoru

De la Heli Saive, directoarea grădiniţei din Masku, o mică localitate aflată la 15 minute distanţă de Turku aflu că ne deosebim de finlandezi prin faptul că mâncăm mult şi nesănătos.

"Dar voi ce mâncaţi ?" o întreb admirându-i siluetă. "Păi,  dimineaţă, la şcoală, mâncăm cu toţii cereale cu lapte, sau puţin unt pe pâine şi cafea. Bem suc de portocale şi mâncăm peste şi pui, multe salate şi fructe".

"Şi, ce mănâncă elevii ?"

"La şcoală se ştie ce gusturi au copiii, ce le place şi ce refuză, dar la prânz mănâncă un singur fel de mâncare, să zicem un fel de perişoare cu piure de cartofi şi beau un pahar cu lapte. La sfârşitul mesei , fiecare mestecă gumă cu xilitol ca să îşi cureţe dinţii".

Imaginea această, care nu pare să semene cu vreuna dintr-o şcoală din România, ne-a fost arătată în două filmuleţe.

Unul făcut de BBC şi altul realizat meşteşugăreşte, de către o învăţătoare.

Şcoală prezentată, pe care toată lumea o numeşte Tammenahjo, înseamnă grădiniţă şi şcoală primară, o clădire galben-portocalie, construită într-o pădure şi dotată cu tot ce trebuie.

Părinţii îşi pot aduce copiii dimineaţă devreme, pe la 6,30, iar programul se încheie la 17,30. Pentru gardinită, curricula şcolară se face individual, fiecare copil fiind considerat unic şi , deci, nevoile lui -diferite de ale altuia.

Pentru educatoare nu putem spune că este uşor, 36 de ore pe săptămână şi salarii apropiate de media finlandeză, adică în jur de 2200 euro. Doar directoarea şcolii din Masku,  Krista Nygard îmi mărturiseşte că salariul ei este de 4000 euro pe lună, stârnind mirarea colegelor educatoare care nu păreau să-şi închipuie aşa ceva.

Mi se spune că salariile sunt confidenţiale ... Fireşte.

Dar cine plăteşte totul? Păi, municipalitatea acoperă toate costurile, micul dejun, dejunul şi gustarea copiilor, materialele didactice, cărţile, excursiile, maşină care îi aduce pe copiii la şcoală ...

Cum este posibil? Krista îmi spune că impozitul ei este 40% din 4000 euro şi creşte pe măsura venitului. Iar tva-ul este 22%.

"Şi vă convine ?", întreb.

"Sigur", îmi răspunde Heli, educatoarea, "pentru că ştim unde se duc banii, avem un sistem de sănătate acoperit integral de stat, învăţământul până la clasă a noua inclusiv, medicamente compensate, drumuri impecabile. Chiar ştim unde se duc banii", întăreşte şi Karin.

Mai aflu că succesul învăţământului finlandez vine din faptul că este "home made", adică familia, părinţii se implică zilnic şi constant în educaţia colpilului, pot veni chiar la grădiniţă să se joace cu copiii sau să participe împreună cu educatorii la orice activitate.

Orele sunt de 45, iar pauza de 15 minute.

În filmul BBC  vedem copiii care ies la joacă, afară. Se joacă cu zăpadă, sunt roşii în obraji ca merele coapte, aflu că frecvent, iarna, temperaturile sunt în jurul a  -20 grade C şi nimeni nu stă la geam, înauntru. Frigul, joaca şi alimentaţia uşoara şi simpla îi ţin sănătoşi. 

Şcoala începe în Finlanda la mijlocul lunii august şi se încheie la începutul lui iunie, iar numărul de ore este semnificativ mai mic decât în alte părţi. Mai exact, dacă în SUA media orelor din clasele primare ajunge la 1000 pe an, în Finlanda se fac doar 600. Fără ca procesul educativ să sufere sau elevii să fie mai putin pregătiţi, afirmă profesoarele din Finlanda.

Şi asta pentru că la ei se pune accentul pe formare, pe învăţarea prin descoperire, pe creativitate. Şi, în fond, adaugă Krista, omul trebuie să înveţe toată viaţa, de ce să ne imaginam că poate fi <învaţat> în doar 12 ani? 

Să vă mai spun că întâlnirea mea cu cele trei doamne din Finlanda s-a produs în contextul  unui seminar organizat ca un preambul la prima Şcoala Finlandeză din România, un complex educaţional care începe cu gradiniţa şi clasa I din luna septembrie, într-o clădire excelent dotată din  sectorul 6 al capitalei. Dar ciclurile de învăţământ se vor dezvolta treptat, până la cele liceale inclusiv. Proiectul va cuprinde şi cursuri cu sistem special pentru sprijinirea persoanelor care nu şi-au finalizat studiile.  

Proiectul este sprijinit de Parlamentul European, în conducerea  Şcolii Finlandeze din Bucureşti figurând euro-deputata româncă Ramona Bădescu şi Hannu Takkula(Finlanda), de asemenea, europarlamentar.  

Proiectul a fost posibil datorită colaborării dintre Asociaţia Centrul Creştin Bucureşti şi Conducerea Şcolilor din Municipiul Masku din Finlanda.


Etichete Şcoală FinalandezăBucureşti

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live