Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Rusia – Polonia. Lunga cale a reconcilierii

Marţi a luat sfârşit vizita de stat a preşedintelui Dmitri Medvedev în Polonia, prima a unui lider rus în ultimii 8 ani. Ambele părţi au declarat că aşteaptă ca ea să contribuie la relansarea relaţiilor bilaterale.

Rusia – Polonia. Lunga cale a reconcilierii
Preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev şi preşedintele Poloniei Bronislaw Komorowski. Foto: Reuters.

Articol de Alexandru Beleavski, 08 Decembrie 2010, 12:43

Marţi a luat sfârşit vizita de stat a preşedintelui Dmitri Medvedev în Polonia, prima a unui lider rus în ultimii 8 ani. Ambele părţi au declarat că aşteaptă ca ea să contribuie la relansarea relaţiilor bilaterale, marcate de neîncredere, dispute şi acuzaţii reciproce pe teme legate de trecutul comun, divergenţe grave asupra unor probleme politice cheie - de la extinderea NATO la apărarea antirachetă, de la securitatea militară şi energetică la situaţia drepturilor omului şi democraţia în spaţiul post-sovietic, războaiele din Cecenia şi conflictul ruso-georgian.

Implicarea Poloniei în susţinerea “revoluţiilor portocalie” din Ucraina sau Georgia, sprijinul acordat opoziţiei din Belarus au fost tratate la Moscova ca o tentativă de proiect în sfera de influenţă a Rusiei nu doar influenţa Poloniei, ci şi, sau mai ales, interesele americane, Varşovia fiind privită că unul din cei mai fideli aliaţi ai Statelor Unite.

Perspectiva desfăşurării în Polonia a scutului american antirachetă inţiat de administraţia Bush a plasat, pentru un timp, Varşovia în centrul celei mai dure confruntări ruso-americane din era post-război rece. În aceste condiţii, în anii guvernării de dreaptă a fraţilor Kaczynski, relaţiile între Moscova şi Varşovia au coborât la cel mai scăzut nivel din perioada postcomunistă, astfel încât cu un an-doi în urmă, posibiliatea redresării lor şi a reconcilierii istorice era greu de conceput.

Primele semne de ameliorare au apărut odată cu venirea la conducerea guvernului polonez a premierului Donald Tusk, care a abordat relaţia cu Rusia de pe poziţii pragmatice. Un pragmatism bazat pe ceea ce ar putea să pară un paradox: în perioada îngheţului în relaţiile politice, comerţul ruso-polonez s-a triplat (în 2009, în pofida crizei economice, el a fost de 16,7 miliarde USD, pentru ca în primele 9 luni ale anlui 2010 să atingă aproape 15 miliarde USD).

Dezgheţul politic a fost încurajat de “resetarea” relatilor ruso-americane şi relansarea dialogurilor NATO-Rusia şi UE-Rusia după războiul din Caucaz. Relansarea completă a dialogului politic între Moscova şi Varşovia a devenit posibila după ce preşedinte al Poloniei a devenit Bronislaw Komorowski, adept şi el a depăşirii impaslui în relaţiile cu vecinul de la răsărit.

Pe de altă parte, Rusia pare să fi înţeles că măsurile de retorsiune (de ex.embargoul impus importurlilor de carne din Polonia) nu dau rezultate că urmare a poziţiei solidare a UE, iar eternizarea confruntării cu cel mai mare membru al UE şi NATO dintre statele ex-comuniste poate provoca blocaje nedorite, cum s-a întâmplat în cazul noului tratat de bază UE-Rusia. Pe de altă parte, una din urmările disputelor ruso-poloneze a fost promovarea accelerată a megaproiectului Nord Stream, gazoductul conceput să ocolească Polonia, ce va uni Rusia şi Germania prin Marea Baltică.

Relaxii complexe în urma "problemelor dificile ale trecutului comun”

Complexitatea relaţiilor ruso-poloneze nu poate fi înţeleasă fără a ţine cont de ceea ce diplomaţii numesc "problemele dificile ale trecutului comun”, a căror nerezolvare a creat fondul negativ care a amplificat disputele poltice. Peste toate acestea planează umbra "masacrului de la Katyn "uciderea a 20 de mii de ofiţeri polonezi prizionieri, deţinuţi în lagărele NKVD, în primavara anului 1940. După două decenii de insistenţe, în această primăvară Rusia a predat pentru prima data polonezilor o parte din dosarele penale ale cazului Katyn, iar înaintea vizitei lui Medvdev, şi alte câteva zeci de mii de documente.

Pe 7 aprilie, premierii Putin şi Tusk au participat, la Katyn, la prima comemorare comună a victimelor masacrului. Luna trecută, Duma de Stat a Rusiei a condamnat masacrul de la Katyn calificându-l drept o crimă comisă de Stalin şi conducerea sovietică de atunci şi o tragedie comună a popoarelor rus şi polonez. Cu ocazia vizitei la Varşovia, preşedintele Medvedev a declarat la rândul sau că Rusia îi consideră vinovaţi pentru tragedia de la Katyn pe "Stalin şi acoliţii sai”, apreciind ca "fără precedent" paşii pe care i-a făcut Rusia pentru a curaţa moştenirea trecutului.

"Vom continuă această linie pe care noi am ales-o absolut conştient. Eu am făcut această alegere şi nu ne vom abate de la ea”, a subliniat liderul de la Kremlin, adăugând că adevărul trebuie cunoscut, el fiind necesar atât polonezilor, cât şi ruşilor, pentru că "în perioada represiunlior a pierit şi un număr imens de cetăteni ai ţării noastre”. Preşedintele Bronislaw Komorowski i-a mulţumit liderului rus pentru declaraţia Dumei, cu speranţa că ceea ce s-a realizat până acum în planul "depăsirii istoriei dificile, al cărei simbol este crimă de la Katyn, va avea continuare”. Polonia speră că Rusia înţelege necesitatea de a dezvălui şi documenta tot ce ţine de această crimă, a menţionat preşedintele Komorowski.

Un test la fel de important pentru relaţiile ruso-poloneze îl constituie ancheta accidentului aviatic din 10 aprilie 2010 de la Smolensk, în care şi-au pierdut viaţa presdintele Lech Kaczynski şi aproape 90 de demnitari polonezi ce urmau să participe la Katyn la comemorarea celor 60 de ani care au trecut de la de la masacru. Majoritatea polonezilor au apreciat solidaritatea şi compansiunea manifestate de ruşi, şi gestul preşedintelui Medvedev care a participat la funeraliile lui Lech Kaczysnki. Curând însă, în Polonia au apărut critici la adresa obiectivităţii anchetei ruseşti, dar şi a celei paralele, poloneze.

Luna trecută, fratele preşedintelui decedat, Jaroslaw Kaczynski, adversarul lui Komorowski în alegerile prezidenţiale anticipate din vară, a cerut Congresului american sprijin în vederea unei anchete indepednete, internaţionale, a catastrofei de la Smolensk, demers ce a provocat un imens scandal politic la Varşovia. Preşedinte Medvedev i-a asigurat din nou pe polonezi că Rusia manifestă maximă deschidere şi cooperare în investigarea accidentului. La conferinţa de presă comună cu Bronislaw Komorowskiel a declarat că respinge posbiliatea că anchetă rusă şi cea poloneză să ajungă la concluzii diferite.

Ancheta autorităţii aeronautice este aproape finalizată, concluziile ei urmând să fie anunţate în curând, a spus Dmitri Medvedev. Totodată, el s-a declarat împotrivă grăbirii anchetei penale, care nu trebue limitată în timp pentru a permite o investigaţie minutiosă, singura ce poate asigura o concluzie obiectivă. Într-un interviu pe care l-a acordat presei ruse înaintea vizitei liderui de la Kremlin, preşedintele Komorowski a precizat că ancheta nu s-a încheiat, şi speră că Rusia înţelege cât de sensibilă este această problemă pentru polonezi.

Bronislaw Komorowski a evitat să dea o apreciere modului în care se desfăşoară investigaţiile, dar a menţionat că în derularea anchetei pot există aspecte "ce trebuie schimbate sau corectate”. În opina sa, experţii trebuie lăsaţi să lucreze, comenteriile politicienilor nefiind în folosul bunului mers al anchetei. În acelaşi timp Bronislaw Komorowski a reamintit că polonezii aşteaptă ca rezultatele ei să corespundă celor mai înalte criterii de exigenţă şi obiectivitate.

La finalul vizitei, preşedintele Komorowski a declarat că "perioada stagnării negative” în relaţiile dintre cele două ţări "ia sfârsit”, declarându-se convins că "în cartea relaţiilor polono-ruse" pe care cele 2 naţiuni o scriu de o mie de ani începe un capitol nou şi pozitiv. Este o cale lungă, pe care însă cele două ţări vor avansa din ce în ce mai rapid, în direcţia unor scopuri din ce în ce mai clare, a afirmat liderul polonez. Preşedintele Medvedev s-a declarat, de asemenea, convins că vizita va imprima relaţiilor bilaterale un "dinamism absolut nou”, apeciind că marea majoritate a polnezilor aşteaptă că ea să ducă la ameliorarea relaţiilor cu Rusia.

Moscova publică protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov
Analize 23 August 2019, 13:45

Moscova publică protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov

Moscova publică protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov
Dilemele lui Erdoğan
Analize 18 Iunie 2019, 14:17

Dilemele lui Erdoğan

Dilemele lui Erdoğan
Analize 15 Iunie 2019, 09:22

Profesorul Iulian Chifu despre situaţia din Republica Moldova

Profesorul Iulian Chifu despre situaţia din Republica Moldova
 T. Corlăţean, T. Baconschi și A. Țărnea despre "Summitul de la Sibiu"
Analize 10 Mai 2019, 09:25

T. Corlăţean, T. Baconschi și A. Țărnea despre "Summitul de la Sibiu"

"Summitul şi Declaraţia de la Sibiu" - comentariile lui Titus Corlăţean, Teodor Baconschi și Andrei Ţărnea, la RRA.

T. Corlăţean, T. Baconschi și A. Țărnea despre "Summitul de la Sibiu"
Analistul Claudiu Degeratu comentează actualitatea internaţională, la RRA
Analize 30 Martie 2019, 09:37

Analistul Claudiu Degeratu comentează actualitatea internaţională, la RRA

Analistul Claudiu Degeratu comentează actualitatea internaţională, la RRA
Interviu cu Iulian Fota, expert în probleme de securitate
Analize 19 Ianuarie 2019, 09:43

Interviu cu Iulian Fota, expert în probleme de securitate

Cum influenţează ieşirea Statelor Unite din Tratatul privind armele nucleare intermediare securitatea noastră?

Interviu cu Iulian Fota, expert în probleme de securitate
Analistul economic Dragoş Cabat despre urmările Brexit
Analize 23 Decembrie 2018, 09:28

Analistul economic Dragoş Cabat despre urmările Brexit

Ce înseamnă din punct de vedere economic ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar fără un acord cu Bruxelles-ul şi cine...

Analistul economic Dragoş Cabat despre urmările Brexit
Înzestrarea armatei şi situaţia geostrategică din zona Mării Negre
Analize 16 August 2018, 08:05

Înzestrarea armatei şi situaţia geostrategică din zona Mării Negre

Discutăm despre înzestrarea armatei şi despre situaţia geostrategică din zona Mării Negre, cu invitaţii noştri.

Înzestrarea armatei şi situaţia geostrategică din zona Mării Negre